2,332 matches
-
Acasa > Orizont > Selectii > POSTFAȚĂ DE GÂNDURI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-am ascuns într-un gram de rugină, derutez torentele pornite să-mi îmbrace chipul în vernisaj de tăceri, m-am rezemat de polul umbrelor să număr speranțele înghesuite într-o ceașcă de cafea (cafeaua pe care ai băut-o când înfloreau cireșii pe malul tristeții!) Am îmbrăcat rochia pe
POSTFAŢĂ DE GÂNDURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351089_a_352418]
-
al ei, acum și al nostru. Maria făcu câțiva pași prin încăpere. Privi pe fereastră și dădu cu mâna draperia la o parte ca și cum lumina de la acea oră n-ar fi fost îndeajuns. Însă un apel pe telefon salvă oarecum torentul pornit prin sufletul tinerei. Răspunse îndată, cu un ton blând, împrumutat din cine știe ce taverne ale destinului. Era doctorul. - Bună Bogdan! Ce bine că m-ai sunat! - Dar nu e prima dată, ripostă tânărul. Ce se întâmplă, Maria? De ce nu vrei
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
de analiză critic-interpretativă în sfera complet antagonică a sa, imaginându-ne de această dată un gen de Godot deloc impersonal, învăluit în aburul delicat al unui suflet ce are capătul de-nceput și pe cel de final deopotrivă depărtate de torentul normativ complet formal al lumii privite ca întreg și nicidecum ca parte. Din acest punct de vedere, putem contextual afirma faptul că Godot este pentru noi, de fapt, acel tip de personaj care sosește oricând și întotdeauna la oră exactă
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
Din trupul meu încă neînfrânt adun vis după vis pe vârful clipei adorm pe rând se scurg din mine în lipsa gravitației spre un apus fluid nervos al gândurilor ce au săpat adânc în trecut șuvoaie fără chipuri săritură din cerc torente în picuri de rouă vibrații sonore în noapte umedul privirii retras după ploape în tăcerile mele umbrele sale viori acordează mă oglindesc în răsăritul tău printre sălcii plânse lumină iubire și noi suflete pereche. Referință Bibliografică: Pe vârful clipei / Gheorghe
PE VÂRFUL CLIPEI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345568_a_346897]
-
ieri mergea alături de tine. Nu te lăsa pradă regretelor! Lumea nu se oprește în loc dacă tu suferi! Continuă-ți călătoria vieții fără să te simți intimidat de ea și limitările sale! Te-ai rătăcit parcă prea ușor de idealuri, prin torentul de griji și probleme, pe care, în ultimul timp, îl lași să-ți conducă viața. Ai devenit spectatorul pasiv al vieții tale, refuzând să te implici. Și ce dacă după ani de conviețuire descoperi că omul de lângă tine îți este
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
un ev care se zbate epileptic în chinuri fizico-spirituale majore, unde ajungi să te întrebi, cum e și normal, de altfel, care vor fi următoarele direcții ale artei viitorului, după ce se va fi stins într-un final acest aparent interminabil torent de pornografie grețoasă a prezentului ridicată, culmea, la rang de linie estetică desăvârșită?! Mă umple dezgustul profund atunci când văd cum este șters la fiecare pas din memoria omenirii de către reprezentanții postmodernității acesteia violente și triviale - unde ipocrizia și minciuna au
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața acestor oameni sunt asemeni unor torente, o luptă interminabilă între rațiune și simțire. Cartea lui Octavian Curpaș este o definiție a fericirii. Personajele trăiesc într-o conjunctură economică deosebită; acțiunea se petrece într-o perioadă de timp favorabilă, în care fiecare emigrant primește cel puțin o
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
suflet cresc păduri, se-neacă păsări stoluri Când lacrimi se unesc, de dragoste încinsă... Când buzele mi-atingi, mă năruiesc ca gheața Plutindă peste râuri, în blocuri transparente Sub degetele tale îmi înverzește viața, Toți mugurii-mi pleznesc, mă răvășesc torente... Dragostea ta e torța ce-mi luminează calea Fior ce treci prin mine, prin gânduri mi se lasă Cu mii de Primăveri mi-ai ascultat chemarea Cărări cu ghiocei m-ademenesc Acasă... Antonela Stoica 10 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: CĂRĂRI
CĂRĂRI CU GHIOCEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368804_a_370133]
-
Acasa > Literatura > Proza > SĂ NE TREZIM DEMIURGUL Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Privesc pagina albă ce așteaptă nedumerită dezmierdarea cuvintelor, dar acestea rătăcesc amestecate prin golul minții, risipite de torentul tristeții, prin toate hățișurile sorții. Singurătatea lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
plec, îi spune Vlad. Vreau să vorbesc cu tata cât mai e acasă. Mona oftează și se apropie de fereastră. Afară fulgii de nea acopereau pământul. „Ce frumos e! Natura, totul este enigmă și totul este cuvânt. Natura este un torent de viață și lumină. Această natură măreață, această creație care ajută omul, știe totul; totul ar fi limpede pentru cine ar cunoaște-o. Gata, Mona! Ce se întâmplă cu mine? Voi face un om mare de zăpadă, așa ca atunci când
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
partitură cu sute de mii de note le-am scris în două luni și jumătate. Eu săream în sus de bucurie, dansam de unul singur, zâmbeam, plângeam... Toate acestea din cauza succesiunilor fericirilor ce mă cuprindeau pe măsura dezvăluirilor, sau din cauza torentului cela ”din nu știu care și nu știu de unde”, ce mă mișca continuu și nu cerea odihnă deloc. Era destul să dorm câte 15 minute pe zi... ? Câtă plăcere apoi, de la aceste sute de pagini scrise, care de parcă se țineau de mine
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
Poezie > Imagini > DEPARTE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Departe peste gânduri amestecate prin și adunate toate în susur de alin, departe chiar departe se sapă iar o groapă într-un torent de sevă ca o apă. Un spectru alipit în spațiul straniu cu mâna tremurând pe gât și craniu, având radiografia unui cimitir între bătrân, matur, copil. Pe cal un călăreț cu o spadă surâsul adormit de o naiadă, departe cu
DEPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369896_a_371225]
-
în beznă, atragerea într-o cursă, sau refugiul într-o catacombă. Uneori, când se străduiesc să iasă din această prețioasă apatie, inimile preacuvioase încep să bată puternic ca niște clopote de Catedrală, năvălindu-le vijelios și aprig sângele ca niște torente în capetele unse, amețindu-i și trântindu-le pe jos coroanele princiare. Dacă atunci (cândva) erau servitori ai puterii, acum și-au aservit puterea. Începutului activităților prin desele călătorii de-a lungul și de-a latul continentelor și goanei după
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
Din mări, din oceane, din fluvii și văi, De unde norii mereu se adapă. Cu pălmi nevăzute se udă din lac, Vântul cu plete de aer ce duce... Răvașe de lacrimi și nuferii albi Și clipa ce se pierde în spume. Torente de vise se-nmoaie-n pustiu. În tăcerea cea rece a ploii... Însă, va învinge iar soarele, știu! El va aduce în brațe iar zorii. În pălmi de speranță versuri se strâng, Ca florile cresc să-ncunune, Iubirea eternă-n a
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
deținut vânjos ? îi citește gândurile speriate. Nu e de preferat să stai în brațele unei femei frumoase ca mine ? Eu zic să nu eziți profesore, oferta nu e valabilă la nesfârșit ! Mulțimea de paparazzi țâșnește înăuntru cu o forță de torent ,scăpat de sub control. - Domnule Atanasiu ,îl asaltează cu microfoanele și camerele foto, cum vă simțiți ca proaspăt câștigător al unui premiu atât de important ? - M-aș simți cu mult mai bine dacă mi-ați respecta intimitatea ! - Doar știți că viața
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
știi De ce de-un timp cădem în albe ploi?! Și cum se spală gânduri cenușii În apa lor, portal pentru noi doi?! Mă uit la tine și te mângâi tot... Ce dulce ești! Sub mâna mea se-adună, Ca un torent cu navele în port, Senzații noi și chip de miere - Lună. Cum îmi pictezi cu îngeri ziduri reci Și-mi crești pe ele tandru, roșii flori! Și cum tresar în mine când tu treci Cu trandafirii tăi, cățărători! Da, ești
DANSÂND PRIN FLORI ALBASTRE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369375_a_370704]
-
furtună sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri stâncoase, coborâră în văi adânci cu torente repezi și cascade ce se revărsau de pe frunțile de piatră ale masivului ce strălucea în soare cu nuanțele sale cenușii ca o cetate plină de mistere, cu secretele și legendele sale de când este pământul. Și iarăși urcară pe coastele versanților
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
ce mă țes și re-țes în putreziciunea adâncului de unde strig: Dezgoliți-mi lumina! UNDE? Se contopesc izvoarele subterane fără putință de împotrivire pe nevăzute neauzite și nebănuite albii ascunse cum fără putință de-mpotrivire iubirea zăgăzuită rupe stăvilarele cu un torent nestăpânit rostogolindu-te... Unde? protejat copyro/viorela codreanu tiron Referință Bibliografică: Nu-mi lăsa timp... să mi te aduc aminte și încă 3 poeme / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V, 10 decembrie 2015. Drepturi de Autor
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
ați sprijinit când, la solicitarea fostului ambasador de la Paris, domnul Baconski, noaptea și pe o ploaie torențială, pe parcursul unei perioade record inegalabil de cca. 30 de minute a convocat rapid încă vreo două sute de români care, reușind ca să răzbată prin torentele de ploaie, s-au prezentat de îndată la sediul ambasadei unde și-au exprimat cu abnegație dragostea și încrederea desăvârșită în fostul nostru președinte Băsescu, asigurându-i astfel reușita în campania de alegeri președințiale. Astăzi, trebuie să recunoaștem realele beneficii
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
care îl are A.N.A.R. în acest context, corelat cu rolul altor instituții precum «Romsilva», Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare și Consiliile Locale. A fost, de asemenea, pusă în evidență importantă reîmpăduririlor, programele de combatere a eroziunii solului și corectarea torenților, precum și cele mai bune practici în domeniul agricol, ca măsuri non-structurale cu un rol foarte important în managementul riscului la inundații generate de viiturile rapide”. Dezbaterile s-au încheiat cu analiza mecanismului economic al Administrației Naționale „Apele Române” de recuperare
ÎNTÂLNIREA COMITETULUI DIRECTOR AL ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE APELE ROMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362659_a_363988]
-
au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
prima donna assoluta” vreme de două decenii jumătate, a Teatrului de Operă din Roma, Virginia Zeani, considerată printre cele mai importante cinci sute de personalități din istoria Americii. Oprind dragostea în loc, pentru o secundă a eternității muzicii, maestra varsă un torent de voce luminoasă ca un lampadar astral al muzicii universale, de aproape trei sferturi de veac. În tot acest timp, deși plecată în străinătate, nu i s-au învălmășit nicio clipă în suflet amintirile și a rămas o nestrăină, purtând
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
evadeze, sperând că vor scăpa și ei. Apoi alunul... și falnicii brazi... Furios, începu să lovească cu paloșul lacătele de gheață ale temniței și să arunce fulgere din paloș în troiene. Acestea începură să se topească și să curgă în torenți pe fundul prăpastiei. Emoțiile îl gâtuiau... nu mai putea respira... Da! Pe aici a fost... Pe aici a suferit...Și nenorociții care l-au ajutat... Și au sperat... Dar ceața dezamăgirii i se învălui pe ochi când văzu ieșind la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
în dor nu vei aprinde? De ce-ți întorci privirea? Ai să duci în amintire-aceste mii de cruci pe care-s răstignite sentimente care au ars pe ruguri de dorinți nepricepând de ce nimic nu simți nici când în loc de foc devin torente. De ce-ți întorci privirea? E-n zadar. Vei vrea să fim din nou alături. Dar..... Anatol Covali Referință Bibliografică: De ce-ți întorci privirea? Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1642, Anul V, 30 iunie 2015. Drepturi
DE CE-ŢI ÎNTORCI PRIVIREA? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352825_a_354154]
-
Iar ea îl mângâie zglobie pe frunte Și-aleargă spre văi cu destin împlinit. Ca rod al creației divine-i născută O strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]