828 matches
-
Acești oameni inventivi, animați de dorința de reușită și de putere, au ieșit din mediile sociale cele mai diferite: mari seniori (ducele de Bridgewater, vicontele Dudley), pastori (Cartwright, inventatorul unui război de țesut) sau meseriași (Arkwright, creatorul unei mașini de tors pusă în mișcare de forța hidraulică). Printre acești inovatori este frapantă importanța celor veniți din sectele protestante situate în afara anglicanismului: quackeri (Darby), baptiști (Newcomen, inventator al pompei de apă) sau presbiterieni (Watt). Printre ipotezele formulate pentru a explica prezența lor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de acum mai mare, crește considerabil cererea de fire de țesut, creștere la care vîrtelnița și lucrul ocazional și neregulat al mîinii de lucru rurale sînt incapabile să-i facă față. De aici, eforturile de a realiza o mașină de tors, care sfirșesc în 1765 prin inventarea de către Hargreaves a mașinii de tors (Jenny) cu opt broșe. În 1768, Arkwright conectează mașina la forța hidraulică, punînd la punct waterframe, în timp ce Crompton o perfecționează (1779), permițînd răsucirea firului și înfășurarea sa datorită
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la care vîrtelnița și lucrul ocazional și neregulat al mîinii de lucru rurale sînt incapabile să-i facă față. De aici, eforturile de a realiza o mașină de tors, care sfirșesc în 1765 prin inventarea de către Hargreaves a mașinii de tors (Jenny) cu opt broșe. În 1768, Arkwright conectează mașina la forța hidraulică, punînd la punct waterframe, în timp ce Crompton o perfecționează (1779), permițînd răsucirea firului și înfășurarea sa datorită sistemului mule jenny. Cantitatea de fire este atît de mare încît țesătorii
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
moderne ale industriei nu se instalează decît foarte încet, după 1780, în urma Angliei. Mașinile, și cîteodată chiar antreprenorii, vin din țara vecină. Englezul John Holker introduce la Rouen, în manufactura sa de catifea din bumbac, metodele și mașinile engleze pentru tors și țesut. Un alt britanic, Wilkinson, instalează la Indret, o fabrică de tunuri și participă la societatea pe acțiuni creată pentru construirea, la Creusot, a unei uzine metalurgice cu mai mult de l 000 de muncitori (1781). Aceste instalări de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și ele ruinate. Armatorii și negustorii, marile victime ale blocadei, trec de partea adversarilor sistemului napoleonian. În schimb, industria incipientă, protejată de concurența industriei britanice, mai avansate, este avantajată de blocadă. Regiunile textile, mai ales cele în care se dezvoltă torsul și țesutul bumbacului, devin marile beneficiare ale sistemului, în ciuda dificultăților de aprovizionare cu materie primă. În Nor-mandia, în Alsacia, în Saxa, în Elveția, în ținutul Baden, în Italia de nord, industria bumbacului ia un avînt care favorizează începutul revoluției industriale
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
destul de mică în Africa, există o conformație ideală a feselor, numită steatopigie. Potrivit acestui ideal, tinerele boșimane trebuie să aibă pe fese foarte multă grăsime, astfel încât fundul să arate destul de țuguiat și de sexy. De-a lungul istoriei, preocuparea pentru torsul femeii a fost constantă în artă, aceasta bucurându-se de un interes permanent și în mințile bărbaților; torsul este acel fragment al corpului care include bazinul, o parte din abdomen și rădăcina coapselor. Fesele ca semafor Știai că bucca, în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să aibă pe fese foarte multă grăsime, astfel încât fundul să arate destul de țuguiat și de sexy. De-a lungul istoriei, preocuparea pentru torsul femeii a fost constantă în artă, aceasta bucurându-se de un interes permanent și în mințile bărbaților; torsul este acel fragment al corpului care include bazinul, o parte din abdomen și rădăcina coapselor. Fesele ca semafor Știai că bucca, în latină, înseamnă de fapt obraz? La originile noastre, fesele erau un fel de semafor. Când sunt în perioada
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
conducerea gospodăriei, iar bărbatului toate afacerile statului, ale pieței publice, ale administrării Justiției, ale guvernului, ale activităților militare și altele ca acestea. Femeia nu poate să azvârle cu sulița sau să tragă cu săgeata, dar poate să apuce furca de tors în mână și să lucreze la războiul de țesut, ea împlinește cu iscusință toate aceste îndeletniciri care țin de gospodărie. Femeia nu poate să-și spună părerile ei într-o adunare legislativă, dar poate să-și spună acasă și nu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi din Gura Zăpozii). Această Dina a avut o fată, Aurelia, și un băiat, Viorel. Aici la ea, fiindcă era văduvă, se adunau zăpozencele cu furca de tors și torceau până noaptea târziu, iarna când nopțile sunt lungi. Aici se pregăteau să Învețe a juca, adică pentru horă. Învârtita mai mergea, dar ștraiele erau mai grele. Pentru a juca bine, să nu calci flăcăul pe picioare, trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei, mai aveau Încă multe de făcut. Bărbații adunau lemne pentru iarnă, iar femeile pregăteau inul și cânepa pentru tors. Cel puțin zece care de lemne trebuiau aduse În gospodărie și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani fetele deprindeau această muncă. Pregătirea lânii pentru tors era treaba femeilor mai În vârstă. Tunsul oilor se făcea prin luna iunie când vremea se mai Încălzea și În zona alpină. Până prin octombrie lâna trebuia să crească la loc, pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care nu erau la școală. Repararea plugului, grapei, carului și saniei tot iarna se făcea. Femeile aveau iarna cele mai multe obligații pentru gospodărie. A găti, a ține casa curată și a spăla hainele era ceva firesc. Altele erau treburile mai importante: torsul, cusutul și țesutul. Dacă ne amintim că pe atunci nu erau detergenți, spălatul se făcea cu leșie și săpun de casă, iar clătitul la pârâu, de le Înghețau mâinile În apa rece, avem imaginea acestei munci. Și nu Întotdeauna pârâul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În leagăn iar cu mâinile torceau. Un caier era dat gata Într-o zi și până noaptea la ore târzii. Fetele tinere mergeau cu furca. Ce Însemna aceasta? Un caier de in sau de cânepă se Învelea În furca de tors și de acolo cu mâna stângă se modela firul, iar cu dreapta se Învârtea fusul pentru a se răsuci firul uniform și apoi se Învelea pe fus. Când mosorul rezultat din firul tors ajungea la o anumită măsură, se scotea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea lui cerea obligatoriu un sărut care se obținea cam greu. Torsul nu trebuia să Întârzie. Se mai făcea așa zisele bărdăuțe. La două smocuri luate din caier li se dădea foc și ele se Înălțau, iar dacă se Întâmpla să se unească, cei doi meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
două smocuri luate din caier li se dădea foc și ele se Înălțau, iar dacă se Întâmpla să se unească, cei doi meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți (prieteni mai intimi). Dacă nu, Însemna că nu vor deveni drăguți. Torsul fuiorului de in sau cânepă se făcea și prin clăci, un mod de Întrajutorare. Fuiorul se dădea acasă la mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o masă și apoi urma jocul. Atunci trebuia numaidecât să vină și flăcăii. Altfel cu cine era să joace fetele? Petrecerea dura până duminica În zori. Atunci Începeau micile și nevinovatele idile care puteau deveni cu timpul și iubiri pătimașe. Torsul era urmat de trasul firelor pe rășchitor și astfel rezulta tortul. Scos cu meșteșug de pe rășchitor urma spălarea cu leșie din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zori după un transport de bârne la Bătrâna, am să redau un scenariu al uneia din aceste zile, din jurul anului 1908. La ceva vreme după miezul nopții, Ileana, nevasta Încă tânără a lui badea Mitru, se Întorcea din vecini de la tors. Stătuse până târziu la cumnata sa, Nastasia. O Însoțise fata mai mare, Anuța, care Își cosea șirele verticale pe mânecile unei cămăși, care se desfășurau În ghirlandă În sus. Cromatica În negru și roșu urma să fie completată cu mărgele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Constantin. N-o lasă el niciodată acasă, Îi răspunse Constantin. Peste câteva sute de metri drumurile lor se Întâlniră. Noroc, Toadere! Te-ai putu scula, măi? D-apoi cum? Nu vezi? Cred și eu, nevastă-ta n-o umblat la tors până la miezul nopții. Păi nu, că a mea toarce acasă. Ileana zice că atunci când toarce singură Îi vine somnul. Dar tu ce faci? Nu-i ții de urât? I-aș ține eu de toate dar ea zice că e Postul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
De aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina lămpii, până atunci au de adăpat vițeii și de dus lemne În casă. După amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori, Își continuă Împodobirea cămășii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o realitate În lumea satului. Acum Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile de tors și de deșfăcat porumbul am povestit când vorbeam despre muncile de peste an. Primăvara erau clăcile de arat. Îmi amintesc cu drag, și n-aș putea spune că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ele torceau, țeseau, împleteau și coseau hainele, așternuturile și decorațiunile casei. Iarna, cu lampa de petrol stinsă după ce adormeau toți ai casei, își trăgeau scaunul la fereastră și sub lumina lunii, proiectată pe omătul de-afară, își isprăveau caierul de tors. Băutura și tutunul le erau însă interzise. La bătrânețe doar, puteau exersa aceste plăceri cu motivația ,,ca să mai uite de dureri". Alcoolul era distracție bărbătească, însă atât ,,cât să-ți poți duce capul". Dar ,,cum devine" să nu-ți placă
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și el să se dizolve în stâncile roșii și aurii sau în reflexiile acestora în apă; îndrăgostit de sine însuși, omul pietrificat se privește: Când anatomia clară și divină a lui Narcis/ se apleacă/ peste oglinda obscură a lacului,// când torsul său alb îndoit înainte/ încremenește înghețat/ în curba argintie și hipnotică a dorinței sale,/ când timpul trece/ peste orologiul florilor nisipului din propria sa carne,// Narcis se pierde în vertijul cosmic/ în adâncul căruia/ cântă/ sirena rece și dionisiacă a
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]