1,431 matches
-
orașe care-i poartă numele, timbre și monede de aur cu efigia să. Convins că va juca un rol determinant în relațiile internaționale cu deosebire în mișcarea de nealiniere, liderul comunist se detașează oarecum de problemele politicii interne. Unii dintre tovărășii săi vor încerca să-l convingă de iminentă unei lovituri de stat, ce urma a fi realizată de soția sa în complicitate cu generalul Djoko Iovanovici. Planul da rezultate și Iovanka este arestată la domiciliu, în timp ce exoticul personaj ce se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că era o clădire respectabilă și veche, ca un palat, construită de un milionar, cu seră și grădină, lângă universitate. Și că era bucuroasă că fiii ei se hotărâseră s-o scoată din ghearele noastre; acolo avea să fie în tovărășia unor oameni egali cu ea și să aibă parte de schimburi de opinii inteligente. Mama a rămas prostită, complet năucită de una ca asta, și nici măcar ea n-avea atât de puțină minte încât să creadă că Bunica, legată atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
se înroleze la infanterie. Așa că s-a băgat la marină, și ăsta era cel de-al cincilea voiaj pe care-l făcea. Pe mare putea să-și vadă în voie de experimentele lui. De ce trebuia mereu să mă găsesc în tovărășie cu teoreticienii! S-a apucat să îmi povestesască despre lucrurile la care muncea, începând cu o trecere în revistă a vieții sale. Știi cum orice copil vrea să fie ceva anume când s-o face mare. De pildă, când aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de minunat, cât de lucid, cât de frumos, de greu și, prin urmare, adevărat! Pentru prima dată în viața mea cunosc bucuria responsabilității. Oppenheim doarme buștean. Ar trebui să dorm și eu, dar nu pot. Cineva trebuie să-i țină tovărășie omului fericit.“ Am citit însemnarea de mai sus o singură dată, pe urmă am închis jurnalul și l-am luat cu mine în dormitor. L-am așezat la loc în geanta de voiaj a lui Seymour, de pe pervazul ferestrei. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
luntre: sîntem pe teritoriul județului Iași, cursa e-a autogării din Valea Brândușelor, iar problema noastră "e treaba celuilalt". Vorbește gura fără tine, Lazăr! îl amenință profesorul, întinzînd spre el degetul cu care a bătut în bar. Îi cunosc pe tovarășii din Valea Brândușelor, știu că deja au luat măsuri... Măsuri să nu stagneze producția la unitățile industriale răspunde Lazăr. Acolo se dă bătălia. Dac-au aflat despre noi că stăm aici, la Sălcii, nu-și vor face probleme decît în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fiu sincer, n-am văzut între tine și Doina vreun gest intim, vreo privire...; n-am văzut acea flacără ce le leagă pe mamă și fiică, de aceea m-aș fi mirat să-ți spună că a fost aici... În tovărășia ta ea stă stingheră, se simte stingheră, ca un pui de cuc în cuib străin. Maria frînge brusc țigara, lăsînd-o să cadă lîngă scrumieră: Ți s-a părut! Doina este o fire foarte puțin comunicativă, de-aceea. Îți tremură mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
uzină nu lucrează?!..." Ochii lui Mihai, calmi, îi măsoară pe cei prezenți: figuri cunoscute, dar pe majoritatea îi știe numai unde lucrează: mișcarea de amatori, casa de cultură, biblioteca județeană "Bibliotecarele au întotdeauna ceva specific, poate eleganța spiritului, cizelat în tovărășia cărților" -, o profesoară de istorie Claudia Butnaru, soția secretarului cu probleme economice de la municipiu -, Victor Săveanu, actori, regizori, și cîteva fete, dintre care, una, la trecerea lui sumară în revistă, i-a reținut atenția, trimițîndu-l cu gîndul la Maria Săteanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
știu... Evelina. Frumos! Evelina... Are ceva aristocrat în el. Dac-o vedeți, spuneți-i că mi-a împodobit de multe ori gîndurile, așa, ca-n romanele adolescenței: într-o casă de oameni..., o femeie, un suflet pur, caută la disperare tovărășia altuia pe măsura ei... M-am visat de multe ori fiind eu acela. Aș fi avut, desigur, mai puține clipe frumoase descoperind că ea, femeia superbă, transformă jocul sublim al dragostei în satisfacerea unor altfel de necesități, străine mie... Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu invitația asta, Tom? am Întrebat. Adică, abia ieri te-am văzut. Tânjești după companie mai mult ca de obicei? Tom goli cam jumătate din halba de Guinness, dintr-o singură Înghițitură. Are origini irlandeze și, când se află În tovărășia altor irlandezi, are tendința să scoată foarte tare În evidență acest lucru. Trăgeam nădejde că, În seara asta, se va abține totuși. Accentul pe care găsește de cuviință să-l adopte În astfel de ocazii mă scoate din sărite. — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
peste umăr, dar nu era nimeni În spatele meu. — Vrei să urci odată În nenorocita asta de mașină? striga el. Bănuiesc că asta spunea, pentru că zgomotul ploii te asurzea. Șoferul era sergentul Hawkins. N-am vrut să par prea dornică de tovărășia lui, așa că am coborât agale scările, În loc să alerg, și m-am udat mai rău decât era nevoie. În timp ce demara, se uită la mine cu dispreț. — Dacă mi-ar fi trecut prin cap că nu te deranjează ploaia, nu m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Alcoolul Încă nu-și făcea efectul asupra mea. Am băut amândoi În tăcere. Hawkins privea drept Înainte, În gol, iar eu eram nespus de recunoscătoare pentru această atitudine rezervată. În acel moment, nimic n-ar fi fost mai rău decât tovărășia cuiva care, plin de compasiune, ar Încerca să mă convingă să discut despre cele Întâmplate, iar el, slavă cerului, părea a-mi Înțelege starea de spirit, fără să necesite lămuriri. I-am privit imaginea reflectată În oglinda din spatele barului. Stropii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
în parte, și de indignarea pentru felul în care acesta o subaprecia pe Stella. Ar fi dorit să aibă relații familiale camaraderești cu ea. Își imagina o familie fericită, în care s-ar fi putut bucura în mod firesc de tovărășia Stellei, stând la șuetă cu ea, glumind, lucrând alături de ea, luând cina împreună, jucând bridge cu ea (Stella era o bună jucătoare). Dar nu se petrecuse nimic din toate astea. Și acum, când Stella fusese brusc îndepărtată de George și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sânul problemelor printre care cele mai luminate minți din trecut bâjbâiseră ca niște copii. Contemplase, aproape că se identificase cu imaginile marilor metafizicieni, prăsindu-și propria imagistică cu o spumoasă spontaneitate, vecină cu demența. Zburase din căldura acestor umbre către tovărășia aseptică a abstracțiunilor, a numerelor, a formelor matematice; și se reîntorsese răcorit și flămând. Crease un sistem moral bazat pe Timaeus și, în liniștea nopții, se întreba pentru ce marele Plotin vorbise, în cele din urmă, despre „a-l atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vrea s-o ia la fugă. Zet măsura forța teribilă și voința și mai teribilă cu care se confrunta. Privea fix, concentrându-și întreaga tărie și acea stranie autoritate pe care specia lui, singura dintre toate animalele, o extrage din tovărășia rasei umane. Pe urmă se petrecu un lucru straniu. Vulpea își întoarse ușor capul și-l înclină, până când aproape că atinse iarba cu botul, dar continuând să-și țină ochii albaștri, palizi, pironiți pe Zet. Apoi își lăsă laba neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
printre valuri. Începu să scoată țipete isterice. Își spuse: „Am nevoie de ajutor, trebuie să-i fac să vină!“. Porni să înoate, cu îngrozitoare încetineală, îndărăt, spre țărm. Emma lăsă fetele să i-o ia înainte. În absența lui Tom, tovărășia lor îl stânjenea și, evident, erau și ele stingherite. Pearl și Hattie începură să zburde ca niște școlărițe în vacanță, râzând în gura mare, probabil că de el. Regreta că acceptase să vină. Nu era adevărat că priveliștea îi amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Vom trăi în Spania, vom trăi în soare, vom fi liberi. Din indemnizația mea vom trăi regește. Tu ești singura persoană care mă iubește cu adevărat. Tu ești singura persoană cu care pot sta de vorbă, singura persoană a cărei tovărășie o pot suporta. Vom locui în sud, la țărmul mării, și vom fi, în sfârșit, fericiți. Vino, iubito, culcă-te lângă mine. Strânge-mă în brațele tale. Am dezlegat enigma, până la urmă totul a ieșit la lumină. Trebuie să lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îi inspirau un ciudat simțământ de tristețe, de bătrânețe. Se simțea cuprinsă de frică și în același timp de milă. Rosti, doar ca să spună un cuvânt mângâietor: — O, nu fi îngrijorat, te rog, nu fi îngrijorat... — M-am privat de tovărășia ta și acum cred că am greșit. Dar să fie oare prea târziu? Mi-era teamă tot timpul că ai să mă socotești înspăimântător, un monstru. Așa mă socoteam eu. Mi-era teamă, da. Și totuși ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu se potrivea, câtuși de puțin, nici cu aspectul jalnic, prost întreținut și zmângălit în fel și chip, pe ziduri și chiar și pe geamurile în care se etalau lumânări de stearină, flori imortele și coroane funerare simple; nici cu tovărășia restului caselor, la fel sau poate chiar și mai puchinite, și mai răpănoase; și nici cu vecinătatea adormită, dar apăsătoare, a marilor porți de fier ale arhaicului Cimitir "Eternitatea", neliniștitoare și înnegurate, precum aripile nălucitoare menite să-i petreacă pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
la chirurgia plastică? zice Brandy. Apoi zice: Dă-i bătaie. Capitolul 19 Când ieși cu un bețiv, observi cum un bețiv îți umple paharul ca să-l poată goli pe al lui. Atâta vreme cât bei tu, băutura nu e o problemă. În tovărășie. Să bei e distractiv. Dacă e o sticlă pe masă, chiar dacă paharul tău nu e gol, un bețiv îți va turna puțin în pahar înainte să și-l umple pe al lui. Asta e doar o generozitate de fațadă. Brandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale celor care s-au folosit de trupul lor ca de un prieten complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în care suma neplăcerilor se arată a fi cel mai adesea superioară cantității de satisfacții obținute. Nu merită osteneala să te implici: idealul îgrec) constă în a te ține la distanță, realul îroman) nu exclude posibilitatea unui anumit fel de tovărășie de drum între filosofie și politică. Nu că filosoful ar trebui să prefere acțiunea publică în locul efortului îndreptat asupra propriei persoane, dar omul activ și ales în cetate trebuie să acționeze raportându-se la o filosofie. Nu e nicidecum nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
peste tot se vedeau ruine de clădiri. Când ajunseră la Palat, Gosseyn nu se mai miră că Thorson își petrecuse ultimele zile pe Venus, Palatul semăna cu o cutie de carton goala în care s-a lovit cu piciorul. În tovărășia celorlalți, Gosseyn străbătu coridoarele fără viață și sălile pline de dărâmături, chinuit de sentimentul de nostalgie că asistă la alunecarea unei civlizații din ce în ce mai jos. Zgomotul împușcăturilor din străzile mai îndepărtate era un fond sonor mișcărilor sale, ca un murmur continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Portocală. — Uită-te la el, parcă are capul de cauciuc. — Ce-i, răcane, ți-e rău? Să-ți aducă mămica un lăptic? Așa că Portocală Îl ia rîzÎnd de umeri și Îl Îmbrîncește: Te rog frumos, nu pot să refuz pe tovarășii veterani, ia bagă dumneatale douăjcinci de flotări. Tipului Îi cam sar ochii, dar le face dîrz, se ridică vesel și Își șterge de turul pantalonilor țărîna de pe palme, ca la ora de sport. — Cine ți-a spus că poți să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
s-a referit În principal la războiul din Vietnam și la relațiile SUA cu China. Președintele Nixon ținea cu tot dinadinsul să viziteze această țară, pentru a vedea Marele Zid. PÎnă la urmă, am reușit să-i fac legătura cu tovarășii chinezi, dar nu a fost deloc ușor. La sfîrșitul convorbirilor, În afara discuției protocolare, l-am Întrebat pe Kissinger, mai În glumă, mai În serios, de ce nu simplifică ei situația din Indochina, lăsînd pur și simplu poporul vietnamez să-și hotărască
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cancelaria Moldovei e și în această privință mai puțin înnoitoare. Sub înrâuriri primite de dincoace de Milcov s-a statornicit în actele moldovenești, pentru aproape două veacuri, semnul crucii sub formă de prapor. Invocația simbolică, într-o atitudine hieratică, ține tovărășie inițialei...“11, iar monograma lipsește. Primul hrisov muntean, din această mică serie, cel din 10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]