560 matches
-
modernizarea instituțiilor Înainte de a coborî peste ea puhoiul nemaivăzut al bolșevismului „eliberator” Înseamnă, În primul rând, a-i studia și a-i cunoaște bine tradiția - ce vine, după cum știm, din trei direcții diferite, conform istoriei celor trei mari provincii românești, trăitoare secole la rând sub trei imperii extrem de diferite, antagonice chiar! - apoi de a studia cu calm și o anume răbdare - dar cine a mai avut calm și răbdare În focul acelei mari bucurii, În siajul acelui mare seism social și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
maiorescian care nu excludea "sechestrarea" lui Eminescu, acea "arestare mascată" (Călin L. Cernăianu) ori detenție politică (D. Vatamaniuc), poetul fiind considerat irecuperabil de mentorul junimist. De unde și "ingratitudinea" de care se va plânge, repetat, Maiorescu. Cabala antieminesciană viza anihilarea ziaristului, trăitor "între lupi", cel care reușise "să se pună rău cu toată lumea" și care își impunea drept normă de viață adevărul (lucr. cit., p. 211). Incursiunea în epocă nu putea ocoli, "războiul diagnozelor". Cu documentele pe masă, dl. Codreanu dovedește condiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transparenței", este compatibil cu noua paradigma a transmodernismului (p. 265). Cunoscuta analistă, "una dintre "logodnicele stelare" ale poetului național" (după o vorbă a lui Paul Anghel), iscând la București, cu ani în urmă, o furtună în eminescologie, mirată apoi ca trăitoare în spațiul helvet de ciudățeniile și alergiile elitiștilor noștri, își continuă preocupările exegetice de impresionantă consistență ontologică. După popasul în "luminișul cristalului", urmează, după câte știm, un studiu consacrat unui Eminescu dincolo de Heidegger, plombat în orizont platonician. Așadar, o grilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
O'Hara) și Colegiul scriitoricesc de la Black Mountain (Charles Olson). La început, curentul postmodernist era foarte virulent nu numai împotriva tradiției ci și a tuturor idealurilor umaniste. Luând totul în răspăr, se promova cotidianul insignifiant, omul însingurat, lipsit de transcendent, trăitor într-o lume al cărei substrat este nimicul. La noi postmodernismul impus după 1980 de Marin Mincu si apoi Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Postmodernismul coexista cu modernismul. Daniel Corbu descoperă, la noi, ascendențe postmoderniste la avangardiștii: Urmuz, Tzara, Sașa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în virtutea funcției. S. B.: Dar Leonte Dumitru? D. T.: Ilegalist, cred că din zona aia vine. S. B.: Da, erau în Comitet și ilegaliști. Dar Ioan Manciuc? D. T.: Acesta este o figură care trebuie cercetată. Și acum lumea cunoscătoare, trăitoare a acelor vremuri, susține că Ioan Manciuc a fost cel mai tare, cel mai bun organizator, ca primar al Iașului. Corect, auster, ferm. S. B.: Ion Iliescu îi dedică în cartea sa vreo două-trei pagini. Îl descrie scurt: "fost activist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Sfinții Părinți și, în zilele noastre, părintele Alexandru Schmemann, în cartea „Postul Mare”, acea pocăință cu care ar trebui să trăim cel puțin fiecare liturghie și rugăciune individuală, dacă nu chiar întreaga noastră viață. Pocăința s-a împletit cu smerenia trăitorilor creștini din temniță și, pentru a da un elocvent exemplu, aș evoca un episod când Valeriu Gafencu, în timpul unei nopți, este ridicat către cer și purtat în duh. El, însă, cu o trezvie manifestată chiar și în somn, se retrage
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
iubească, Și să nu păcătuiască ! C-a iubi, cine nu poate, N-are sâmțurile toate. A iubi, cine nu știe, Pe lume, la ce să fie ! Parcă pentru a confirma continuitatea talentului în familie, fiul Măriuței Nițului, Octavian Schiopu, septuagenar trăitor azi în Timișoara, pensionat cu gradul de colonel de la o unitate de aviație, cochetează în intimitate cu Euterpe, muza poeziei lirice, completând și păstrând în biblioteca personală caiete întregi de versuri pline de talent și sensibilitate în care deseori sunt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se de rude, deși rădăcina nu poate fi decât una, dar care din păcate a dispărut în ceața vremurilor apuse. Să reținem frumoasa poveste a familiei ei, pe care o găsim în însemnările personale ale doamnei Silvia Gavrilă n.Grovu trăitoare acum în Brașov: «Noi ne tragem de fapt din două familii bine cunoscute în Cârțișoara, Tatăl meu Ion provine dintr-o familie foarte numeroasă (Nicolae, Gheorghe, Anesia, Arsenie și Ion) ai lui Nicolae ai Mardariei. Mama, Iuliana era însă, unic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bine informați despre existența pământurilor încă nedesțelenite din zonă unde, de-acum, erau împroprietăriți prin politica promovată de Casa Regală a lui Carol I al României, din buna intențiea acestuia, de a aduce pe teritoriile românești, cât mai mulți români trăitori dincolo de granițele țării. Și uite așa, pe baza unui recensământ empiric, făcut de bătrânii satului cu mai multe decenii în urmă, avem cunoștință că au plecat în perioada aceea (cu oarecari aproximații) cam următorii locuitori : - din Streza Cozma Ion, feciorul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un omagiu adus Eros-ului. Doina Modola o consideră "Licoare amăgitoare, ce se naște din euforii; un mod tandru de a trăi și de a se mântui în imaginar." * C ât de la cer la pământ este distanța dintre "obicinuințele" moldovenilor trăitori la sfârșitul veacului al XIX-lea și cele ale urmașilor lor de azi. Nu propun cine știe ce pogorâre în adâncuri misterioase ale istoriei, ci, simplu, o incursiune în viața și petrecerea bunicilor noști, așa cum le înfățișează R. Suțu în uitata-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
iarnă rezistă. An după an adaugă câte un nou inel tulpinii sale. Acest copac puternic, maiestuos l-aș numi fagul care a dat numele ținutului Bucovina. Și cine poate descrie acest copac? Conform tradiției, bineînțeles că numai istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un evreu, studiind, cercetând și scriind despre acesta. Și astfel, vom avea patru istorii: una românească, una ucraineană, una germană și una evreiască. Există totuși un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ceea ce s-a săvârșit în gând și trăire înaintea ta, înseamnă, de fapt, de fiecare dată cu totul altfel. Ne vom opri la un singur exemplu, extrem de sugestiv tocmai prin laconicitatea expresiei sale. Varsanufie, un mare mistic al Bizanțului timpuriu, trăitor în Gaza este autorul unor scrisori ce însemnau răspunsuri la neliniștile și frământările monahilor din mănăstirea sa. Puse laolaltă, împreună cu cele ale unui alt Bătrân din aceeași mănăstire, Ioan, ele constituie o parte de mare valoare a colecției fundamentale a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de râs ale lui Băsescu: hă, hă, hă, hă ....... P.S. Dacă cineva are nedumeriri în legătură cu titlul acestor însemnări, facem precizarea că ne-am inspirat din titlul romanului „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, roman de tinerețe al romancierului Petru Popescu, trăitor astăzi prin State. 21 iulie 2006 Porumbeii portocalii ai domnului președinte O româncă de spirit, franțuzită de tot prin căsătorie, Ana de Noailles, din aceeași stirpe cu Marta Bibescu și Elena Văcărescu, amintită de ziarista franceză Geneviève Tabouis în cartea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
uni pentru scurt timp. Dezbinați politic sute de ani au fost și românii care, între timp, au învățat ă spectacol degradant ă să meargă cu jalba-n proțap la Sublima Poartă și la alte Curți. Până nu demult, parte din reclamagii trăitori în România socialistă, se adresau cu pâra la ambasada U.R.S.S. din București, din vigilență revoluționară. Când, cu o seară înainte de a pleca la Bruxelles, Președintele amenința că va da în vileag ce avea pe suflet, adică să meargă cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
va voi sau nu. Și va fi prigonit pentru acest crez, pentru ca Dumnezeu să fie preamărit în el. Căci ce cinste poate fi mai mare pentru om pe pământ? Căpitanul nu era un propovăduitor demagogic al învățăturilor creștine, ci misionar trăitor, împlinitor, în viața personală mai întâi, al acestor adevăruri, apoi un sfetnic și un diriguitor al vieții comunității pe care o conducea. Asta l-a impus ca far de lumină tuturor conștiințelor românești cu adevărat cinstite, de la simpli țărani și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
I, p. 75), „Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,/ Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.” (M. Eminescu, I, p. 49), „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (M.Eminescu, I, p. 56), „...Prin bolțile ferestrelor, la lumina lunei, văzură două dealuri lungi de apă.” (M. Eminescu, P.L., p. 7); • posesiunea: „Calul Genarului necheză cu vocea lui de bronz.” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • înrudirea: „Hai că mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbește la fel.” • circumstanțial: „A sărit la fel de corect peste fiecare.” • complement predicativ: „Hai să mergem fiecare pe la casa cui ne are...” (I. Creangă, p. 38) • atribut: „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (Ibidem, p. 64) ADJECTIVUL NEHOTĂRÎTTC "ADJECTIVUL NEHOT|R~T" Și sub aspectul întrebuințării adjectivale, pronumele nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
van mai caut lumea-mi în obositul creier.” (M. Eminescu, I, 71), „În orice om o lume își face încercarea, Bătrânul Demiurgos se opintește-n van; ......................................................... Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (M. Eminescu, I, 64), „Când sufletele toate de tot vor fi tăcut Va mai rămâne, poate, un clopot viu la poartă.” (T. Arghezi, 253), „Tot una-i dacă astăzi sau mâne o să mor Când voi să-mi piară urma în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Literatură), actualmente pensiona r și membru pe viață al SCWC Wolongong N.S.W. Are 10 cărți publicate, cea mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pentru mai bine. Așa cum prezentul fără trecut este o utopie (ceea ce ne-a demonstrat cu prisosință cei 45 de ani de totalitarism comunist), în egală măsură nu se poate concepe viitorul fără coordonatele prezentului, a cărui actor principal este generația trăitoare actuală, generație care are obligația morală să asigure transcendența valorilor care s-au acumulat de-a lungul istoriei. Iată de ce cred cu tărie că prin această monografie ne-am făcut o datorie de onoare față de înaintașii noștri, față de contemporani și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
precum pluridisciplinaritatea (studiul unui obiect prin prisma unor aporturi disciplinare multiple), interdisciplinaritatea (transferul de metode de la o disciplină la alta), în fine, cea mai ambițioasă poate, transdisciplinaritatea, în promovarea căreia un merit de excepție îi revine fizicianului și eseistului român, trăitor la Paris, Basarab Nicolescu, și care, după cum o indică și prefixul trans, își propune să studieze ce se află între, prin și dincolo de discipline, obiectivul principal fiind mai buna înțelegere a lumii prezente, în perspectiva unității cunoașterii. Descartes și-a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în urmă o revistă nouă, "Septentrion Literar", care apare când poate, când găsim sponsori. În ultimul timp, acest rol îl îndeplinește DPRRP, scoțând doar câteva numere, 3-4 pe an. Prea puțin. V.P.: Ce fel de relații există între scriitorii români trăitori în Ucraina și cei ucraineni? V.T.: Bune. Noi nu avem ce împărți cu ei. Fiecare lucrează în domeniul culturii si limbii sale materne. Ne înțelegem cel mai bine cu scriitorii ucraineni născuți în regiunea noastră. Dar sunt și excepții. Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
două-trei luni înainte ca să ajungă la profesorul de sănătate. Oameni de toate vârstele, inclusiv copii, veniți din toată țara ca la izvorul cel viu. În preajma lui, simți liniștea și căldura unui eremit, chiar și atunci când vorbește despre suferințele românilor. Vraciul trăitor fără de arginți... - Domnule profesor Pavel Chirilă, nu am avut bucuria spirituală să vă cunosc, dar vă privesc de departe activitatea și performanțele de mai multă vreme. Pentru mulți români, dumneavoastră ați depășit statutul de medic și oamenii vă percep ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pentru disciplina lui mentală. Dar cartea aceea, când am citit-o, într-o noapte și în ziua următoare, mi-a tăiat răsuflarea. L-am chemat și i-am spus: măi, Niculae...Ești la ora actuală, probabil, dintre toți scriitorii români trăitori, cel mai mare". (A fost cel mai bun prieten al meu, Caietele de la Rohia II, N. Steinhardt în amintirea contemporanilor, Editura Helvetica, Baia Mare, 2000). Deși, în ultimii ani, în România s-a născut un adevărat "fenomen Steinhardt", admirația față de monahul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru disciplina lui mentală. Dar cartea aceea, când am citit-o, într-o noapte și în ziua următoare, mi-a tăiat răsuflarea. L-am chemat și i-am spus: măi, Niculae... Ești la ora actuală, probabil, dintre toți scriitorii români trăitori, cel mai mare". Să fi fost oare vorba doar de prietenia ce-i lega sau e "ochiul" eseistului și criticului Palelogu? G.A. Sunt de acord cu a două mențiune. Prietenia este clară, dar Jurnalul fericirii este, în același timp
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]