611 matches
-
casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape lumea de ispită. La început, lumea era numai apă și plutea ca un nor. Dumnezeu și dracu’ au umblat șapte ani pe apele întinse, pînă cînd au obosit. Dumnezeu l-a trimis pe drac să aducă din fundul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să zică „drac“. (Gh.F.C.) Femeia care a născut un monstru s-a ținut cu dracu’. (Gh.F.C.) Dracu’ poate lua și chip de cîne. (Gh.F.C.) Dragobete Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel; cusătura le pomenește de ac; iarba cosită le spune de coasă. (Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima dată trăsnind, să-ți lovești încet capul cu o bucată de fier și să zici: „Capul ca lucrul acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul aprinde tămîie în casă. După credința poporului, Necuratul nu se apropie de tămîie și Sf. Ilie trăsnește după Necuratul oriunde ar fi ascuns. Fus Nu e bine să te duci în sat cu fusul neprins. Cînd îți pică fusul gol din mînă, cică se jură că n-ai să-l umpli; dar și tu să te juri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ou în foc, faci bube. (Gh.F.C.) Pagubă Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube. La lăsările de post mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decît numai pînă unde a ajuns fumul tămîiei. în Joia Paștelui se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii, și restul e bun de aprins în casă pe cînd tună ori trăsnește, ori de afumat copii speriați. Tei Teiul din biserică, de la Dumineca Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii care au mîncat un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe marginea drumului, căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca fierul.“ Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și de te miri unde, îmi zice cugetul meu". Nică a urmat cursurile Școlii Domnești din Târgu-Neamț, apoi pe cele de la Școala de Cateheți din Fălticeni, a stat în gazdă la Pavel Ciubotarul, avea diverse raporturi cu Ion Mogorogea, Gâtlan, Trăsnea, Oșlobanul, cu " fabrica de popi din Fălticeni" și o anume poziție față de manualele școlare aride și față de învățarea mecanică. Partea a IV-a începe cu tristețea protagonistului, care este nevoit în toamna anului 1855, să plece la studii în Iași
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o căruță întreagă de lemne în spate; arătosul David, a cărui moarte timpurie scriitorul o atribuie efortul excesiv depus la învățătură; nepoliticosul Mirăuță, care face în ciudă negustorilor evrei declamând poezii antisemite, dar nu se obosea prea mult cu școala; Trăsnea, care nu putea învăța gramatica decât memorând întregul manual, foarte supărat din cauza înlocuirii alfabetului chirilic românesc cu cel latin; Zaharia „GâtlanSimionescu, un lingușitor care poate convinge adulții să-i tolereze gesturile îndrăznețe; Buliga, un preot dedat consumului de alcool și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cui i se cuvine-. Cele mai hazlii amintiri sunt cele legate de studiul gramaticii, ale cărei reguli trebuiau învățate pe de rost, încât ―unii dondăneau ca nebunii, până îi apuca amețeala-. Dintre figurile evocate trebuie amintite îndeosebi cele ale lui Trăsnea, Oșlobanu sau Mogorogea ăcolegi de școala cu Nică) dar și figura aparte a lui moș Bodrangă care rămâne alături de ei până când se desființează școala și unii dintre ei sunt transferați la Socola.Ultima parte a Amintirilor din copilărie ne prezintă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și de urmă nu-i mai dați-. Umorul e stârnit și prin alte procedee: a) caracterizare ironică: fata Irinucăi ―era balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle comice: Torcălău, Trăsnea, Chiorpec, popa Duhu, Gâtlan; c) prin prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am fost
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nurorile ei, Stan Pățitul, Badea Ipate etc. Sunt oameni vii, țărani din Humulești, țărani din plasa Muntelui din județul Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Ei, cum? Să faceți cum v-oiu învăța eu și habar să n-aveți. Ce să facem? Întreabă cea mai mare. Ia, să dăm busta în casă la babă, și tu s-o iei de cânepa dracului și s-o trăsnești cu capul de peretele cel dinspre răsărit, cât îi pută; tot așa să faci și tu cu capul babei, de păretele despre apus, ș-apoi ce i-oiu mai face și eu, veți vedea voi. „ Nora cea mică trântește baba
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
rană, și de larma crescândă a unui corn și a unor câini de vânătoare". Stoicea are prezență de spirit și reușește să răpună fiara: el "făcu vânt copilei în scorbura de var [...], așteptă dihania până se apropie bine și-o trăsni de-i risipi creierii". Episodul are valențe anticipatoare și dobândește, în lumina epilogului, o semnificație aparte. Odată îndepărtată primejdia, eroul descoperă că pe tânăra domniță o cheamă Tecla și că ea este fiica boierului Rovin. Treptele ascensiunii sociale ale lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]