679 matches
-
Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20”. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
RÂPEANU, Sanda (25.IV.1929, București), traducătoare și editoare. Este fiica Georgetei (n. Ionescu) și a lui Dimitrie Marinescu, avocat, și soția lui Valeriu Râpeanu. Învață la Școala Elementară de Fete din Deva și la Liceul „Regina Maria” din aceeași localitate (1939-1947), apoi urmează cursurile Facultății de
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
versiunile la două romane ale lui Lawrence Durrell, Clea și Mountolive (încheind astfel transpunerea în românește a Cvartetului din Alexandria, începută de Catinca Ralea), în 2000 pentru tălmăcirea romanului Sexus al lui Henry Miller. Uniunea Scriitorilor a premiat-o pe traducătoare pentru Tropicul Capricornului de Henry Miller în 1997, iar în 2000 pentru întreaga activitate. În 2002 primește Diploma de apreciere din partea Departamentului de Stat al SUA pentru activitatea de promovare a literaturii americane în România. Prin cele peste o sută de
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
RÂPEANU, Valeriu (28.IX.1931, Ploieștiori, j. Prahova), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Anastasiei Râpeanu (n. Stănescu) și al lui Gheorghe Râpeanu, învățători, și soțul traducătoarei Sanda Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română. Și-a susținut doctoratul cu teza N. Iorga - exeget al literaturii universale. A fost redactor
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
, Mia (17.I. 1937, Oradea), prozatoare și traducătoare. Este fiica Paulei Morogan (n. Ivașcu), funcționară, și a lui Gheorghe Morogan, ofițer. A urmat școala primară și gimnaziul la Buzău, învățând apoi la Liceul Clasic din București, absolvit în 1956. Tot aici frecventează Facultatea de Filologie a Universității București
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
MURGU, Elena (7.II.1932, Iara, j. Cluj), editoare și traducătoare. Este fiica Gheorghiței (n. Avram) și a lui Ioan Țoropoc, subofițer. Urmează Școala Normală de Fete nr. 2 din București (1953), absolvind apoi Facultatea de Filologie, secția limba și literatura italiană, a Universității din București (1958). A profesat ca redactor
MURGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288317_a_289646]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani și, după
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
NEGOȘANU, Petronela (17. VI. 1913, Copăcel, j. Brașov - 10. VIII. 2001, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Comșa) și a lui Ioan Șandru, funcționar. Urmează școala generală germană la Cincu și la Sighișoara (1920-1924), liceul la Blaj (1924-1931), Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Cluj (1931-1937), luându-și doctoratul
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
nuvele, Am ucis albatrosul, urmat de monografia literară Destinul unui artist. Theodor Aman (1973). Este autoarea a două piese pentru teatrul radiofonic, prin care revine la universul picturii, cu referire la Rubens și Rembrandt. A dovedit o înzestrare deosebită ca traducătoare, dând, singură sau în colaborare, mai cu seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
, Luminița (21.II.1943, Constanța), prozatoare și traducătoare. Este fiica Ștefaniei Petru (n. Teodorof), profesoară, și a lui Gheorghe-Eugeniu Petru, comerciant. Urmează școala primară, gimnaziul și liceul la Constanța, apoi Facultatea de Medicină Generală din București (1960-1966). Profesează ca medic în specialitatea anestezie-terapie intensivă la spitalele bucureștene Fundeni
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
realizări materiale și spirituale, contribuția lor imensă la cultura omenirii prin dezvoltarea unor discipline ca arhitectura, sculptura, ceramica, medicina, geografia, istoriografia, filosofia, literatura, oratoria, retorica ș.a. Solida formație pe care o are P. s-a manifestat și în activitatea de traducătoare și editoare a unor texte fundamentale din autorii elini, însoțite de consistente și erudite comentarii și note care să elucideze diversitatea aspectelor filologice, literare, istorice, filosofice, culturale implicate. Împreună cu Ion Banu a coordonat ampla ediție din presocratici, Filosofia greacă până la
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Temelii folclorice și orizont european în literatura română (1971), B. P. Hasdeu și contemporanii lui români și străini (I-III, 1982-1984), Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-IV, 1997-2002) ș.a. N. este și o înzestrată traducătoare de literatură germană. Ediții: Radu Niculescu, Folclor. Sens, valoare, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1991. Antologii: Cele trei rodii aurite, București, 1979; A fost de unde n-a fost, București, 1996. Traduceri: Ricarda Huch, Romantismul german, București, 1974; Georg Lukács, Teoria
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
, Anaïs (22.III.1937, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Vilmei Nersesian (n. Csiki), profesoară, și a lui Petre Nersesian, contabil. A absolvit în 1954 Liceul „Gh. Lazăr” din București și tot aici a urmat între 1957 și 1961 Facultatea de Istorie. Între 1961 și 2000 a funcționat
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
, Ada (21.XII.1915, Români, j. Vâlcea - 23.VII.1990, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Leliei (n. Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
vechi și noi. Dintre creațiile contemporanilor, s-a apropiat mai ales de poemele lui Marcel Breslașu; astfel, transpune în germană Cântec de leagăn al Doncăi (1955) și participă la traducerea unei antologii din versurile acestuia (1958). Calea de acces a traducătoarei spre opera poetică a Ninei Cassian a fost literatura destinată copiilor, din care tălmăcește mai întâi Nică fără frică (1958). Împreună cu Lotte Berg realizează traducerea unei culegeri cuprinzătoare din poezia Ninei Cassian, Die täglichen Feste (1963). Merită consemnat faptul că
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
, Gabriela (16.VIII.1942, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Crăciun) și a lui Ioan Melinescu, ebenist. Urmează școala elementară și Liceul „Gh. Șincai” în București, apoi Institutul Pedagogic (1960- 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și licența în
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
BUȘNEAG, Elis[abeta] (31.III.1926, Aninoasa, j. Gorj), traducătoare și editoare. Este fiica Mariei (n. Năsturică) și a lui Avram Bușneag, țăran. A urmat Liceul „Elena Cuza” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1944, iar studiile universitare și le-a făcut la Facultatea de Litere și Filosofie
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
, Ticu [Sevastia] (4.I.1891, Târgoviște - 31.III.1965, București), autoare dramatică, prozatoare, traducătoare. Fiică a Elisei (n. Mainge) și a lui Grigore Archip, ofițer, A. a absolvit, în 1913, Facultatea de Matematică din București și a predat această disciplină la diferite școli, între 1923 și 1927 funcționând și ca asistentă a profesorilor G.
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
și profesor universitar (1991). Din 1992, conduce Catedrea de limba spaniolă la Facultatea de Limbi Străine a Universității „Spiru Haret” din București, iar din 1998, este și prorector. Colaborează la „Secolul 20”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Traducătoare a unor autori spanioli și portughezi, precum Oswald de Andrade, Ana Maria Matute, José Maria Sanjuan, Ramón del Valle-Inclán, Miguel Angel Asturias, Rubén Darío, B.-O. publică studii de specialitate pe teme de metodologie a predării limbilor străine sau de
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
BALACI, Anca (14.II.1932, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Paraipan) și a lui Minodor Udișteanu, avocat. B. a absolvit Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a Universității din București (1954). A fost profesoară la Academia Militară (1954-1957), redactor și șef de secție la Editura Științifică
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
profesoară la Academia Militară (1954-1957), redactor și șef de secție la Editura Științifică (1954-1969), asistentă la Catedra de filologie clasică a Universității din București (1965-1967). Este membră a Academiei Internaționale de Propagandă Culturală de la Roma. A debutat în 1961 ca traducătoare, domeniu în care s-a afirmat de-a lungul anilor prin numeroase transpuneri din limbile franceză și italiană, unele realizate în colaborare cu soțul său, Alexandru Balaci. În 1965, publică Mic dicționar de mitologie greacă și latină, gândit ca lucrare
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
BANUȘ, Maria (10.IV.1914, București - 14.VII.1999, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Anettei (n. Marcus) și a lui Max Banuș, funcționar. A absolvit, în 1931, Institutul „Pompilian”, urmând apoi Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București (1931-1934). Debutează în presă la vârsta de paisprezece
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
, Adriana (12.XI.1949, Oradea), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Jude), educatoare, și a lui Alexandru Simlovici, ofițer. B. a publicat până în 1975 sub numele Adriana Simlovici și Adriana Brădeanu și cu pseudonimul Iosana Pantea. Urmează la Timișoara școala generală și liceul, apoi Facultatea de Filologie
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
-se la Iași în 1822, când saluta „restatornicirea” domniilor pământene. Apreciat de Ioan Sandu Sturdza, este numit agent diplomatic la Viena (1822-1827). A fost căsătorit cu Elena Tayber, persoană instruită, cu pregătire muzicală. Dintre copiii lor, a ajuns la notorietate traducătoarea Ermiona Asachi (Quinet). Pentru activitatea sa culturală și diplomatică a fost ridicat în rang, de la comis la vel agă, în 1827. Un moment de izbândă al lui A., sprijinit, în lupta contra tendințelor elenizante din învățământ, de Gh. Săulescu și
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]