910 matches
-
târziu la Gundelsheim/Neckar, unde își continuă activitatea lingvistică, în calitate de redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține, pentru merite în domeniul cultural, gratificația de onoare a Premiului „Georg Dehio”, oferită de Breasla Artiștilor din Esslingen. Ca traducătoare, R. s-a îndreptat mai mult spre proză, cu predilecție spre narațiunile sugerând dinamismul vieții, ceea ce o face aptă pentru transpunerea literaturii destinată adolescenților. Tălmăcește, printre altele, romanul Seri albastre de Costache Anton și două volume din ciclul Cireșarii de
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
, Victor (pseudonim al lui Victor Cronberg; 21.VII.1898, Galați - 5.VII.1934, București), gazetar, dramaturg, cronicar dramatic și traducător. Venit în capitală imediat după primul război, R. devine o figură cunoscută a mediului politic și teatral bucureștean. Cu apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
REZUȘ, Petru (22.VI.1913, Rădăuți - 7.V.1995, București), poet, prozator, folclorist, istoric literar și traducător. Este fiul Domnicăi (n. Popadiuc) și al lui Alexiu Rezuș, țăran. A urmat Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din orașul natal (1924-1931), apoi Facultatea de Teologie și Facultatea de Litere și Filosofie de la Cernăuți (1931-1935), desăvârșindu-și studiile teologice în Anglia (Oxford
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
strălucite tălmăciri din Faust. Istoricul literar stabilește paralelisme, efectuează analize comparate ale versiunilor românești, urmărește bibliografia până în periodice și înregistrează receptarea critică. Profund cunoscător al literaturilor din spațiul germanic, R. s-a afirmat, începând cu deceniul al șaptelea, ca excelent traducător al unor opere de mare dificultate stilistică, aparținând îndeosebi prozatorilor din secolul al XX-lea: Alfred Döblin (Berlin Alexanderplatz), Hermann Hesse (Jocul cu mărgelele de sticlă), Hermann Broch (Moartea lui Virgiliu), Ernst Jünger (Pe falezele de marmură, Praștia, Albine de
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
ROȘCA, Iuliu I. (10.X.1858, București - 15.XI.1940, București), autor dramatic, poet și traducător. Învățător în comuna Bolintinul din Vale, în 1878 R. intra în redacția ziarului bucureștean „Dorobanțul”, apoi și la „Ghimpele”. Redactor-șef al revistei „Doina” (1884-1885), corespondent al „Familiei” (unde, sub semnătura A.C. Șor, colabora cu versuri și cronici săptămânale, intitulate
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
ROȘCA, Agnesa (17.X.1929, Chișinău), poetă și traducătoare. Este fiica Irinei și a lui Vasile Roșca. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1953). A fost peste douăzeci de ani redactor de poezie la câteva edituri, în 1966-1967 îndeplinind și funcția de șef al
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
lui Eugen Jebeleanu în revistă „Neue Literatur” (1973), continuând să colaboreze cu traduceri de proza și poezie difuzate la radio sau publicate în presă literară („Secolul 20”, „România literară”, „Neue Literatur”, „Allgemeine Deutsche Zeitung”, „Lettre internaționale” ș.a.). Este coeditor și traducător, alături de Mihai Isbășescu, al unei antologii în limba germană din lirica română contemporană (Eine Welt wird geboren, 1974). Prima carte tradusă singur, Eleșteul (1976), aparține prozatorului german din România Arnold Hauser. Cunoscător al culturii de expresie germană, S. s-a
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
SÂMBOTEANU, Ecaterina (Catinca) (prima jumătate a sec. XIX-lea), traducătoare. Cu o biografie rămasă încă necunoscută, S. a fost, așa cum se poate deduce din prefața traducerii sale după Lesage (Dracul șchiop, 1836), una din femeile cultivate ale societății bucureștene, care au sprijinit cu entuziasm activitatea culturală inițiată de membrii Societății
SAMBOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a treia și a patra
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ȘANDRU MEHEDINȚI, Tudora (7.ÎI.1942, București), hispanista, traducătoare. Este fiica Tarquiniei (n. Stanciu) și a lui Dumitru Șandru, lingvist și folclorist. Urmează în București Liceul „Gh. Lazăr” (1956-1959) și Facultatea de Limbi Romanice, secția limba și literatura spaniolă (1959-1964), beneficiind ulterior și de câteva specializări în filologia spaniolă
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
LOVINESCU, Monica (19.XI.1923, București - 20.IV.2008, Paris), critic literar, eseistă, jurnalistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei Lovinescu (n. Bălăcioiu), profesoară de limba franceză, și a criticului literar E. Lovinescu. După ce urmează în particular școala primară, își continuă studiile la Liceul „Notre Dame de Sion” din București (1934-1942), iar bacalaureatul îl trece la Școala
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
ȘTEFĂNESCU, Mariana (3.X.1945, Constanța), traducătoare. Este fiica Ioanei (n. Borșan) și a lui Constantin Titu, tehnician medical. Învață la București, unde urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” și Facultatea de Limba și Literatura Română, cu specializare secundară în limba franceză (1964-1969). Va fi profesor suplinitor (1969-1971) și
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
STĂNILOAE, Dumitru (16.XI.1903, Vlădeni, j. Brașov - 5.X.1993, București), scriitor bisericesc și traducător. Este ultimul din cei cinci copii ai Rebecăi și ai lui Irimie Stăniloae. Urmează școala primară în satul natal și face studii secundare la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1914-1922). A frecventat un an Facultatea de Litere și Filosofie a
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
, Voislava (18.IV.1934, Belobreșca, j. Caraș- Severin - 17.VI.1989, București), istoric și critic literar, traducătoare. După câțiva ani de muncă la catedră, ca învățătoare - absolvise Liceul Pedagogic (cu limba de predare sârba) din Timișoara în 1953 -, perioadă în care a lucrat și ca reporter la un ziar timișorean, S. se hotărăște să dea curs unei
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
demonstreze că prin condamnarea lui Nestorie a fost comis un păcat ce a declanșat mînia lui Dumnezeu asupra oamenilor. în ce privește cele două părți precedente, acestea, la origine, cu greu ar fi putut să aparțină aceleiași opere. în introducerea adăugată de traducătorul siriac (care a scris această versiune în 539-540) se spune că autorul s-a ascuns sub numele lui Heraclid pentru că operele sale fuseseră condamnate; numai că, în prima parte, interlocutorul lui Sofronios este numit tot timpul în mod clar Nestorie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
, Alexandru (4.V.1966, Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Nicolae Laszlo, muncitor. Urmează Liceul „Ady-Șincai” din Cluj-Napoca (1980-1984). A absolvit în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din același oraș, devenind profesor la Cârlibaba, în județul Suceava, apoi la Liceul
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
, Anemone (17.ÎI.1942, Brașov - 18.XI.1993, București), traducătoare. După absolvirea Liceului German din orașul natal (1960) și după o perioadă în care a fost secretara la o școală, L. a urmat Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București (1962-1967). Lucrează că documentarist la revista „Lumea” (1967-1969), iar
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
, Eta (25.II.1923, Turda - 12.XI.1984, Cluj-Napoca), traducătoare și poetă. Este descendentă a unei familii de origine aromână - Sevastia (n. Capidan) și Ion Caranica - și soră cu poetul Nicu Caranica. Urmează studiile liceale la Cluj, apoi Universitatea (1941-1945) la Cluj și Sibiu, fiind licențiată (magna cum laude) a
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
STĂNESCU, Natalia (24.XII.1926, Tighina), traducătoare. Este fiica Verei (n. Zicov) și a lui Boris Florin, inginer. Urmează la Craiova Liceul „Elena Cuza” (1937-1941), iar la București Liceul de Fete „Regina Maria” (1941-1945) și Facultatea de Drept (1945-1949). Scurtă vreme traducătoare la ziarul „Munca” (1949-1951), va
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
Natalia (24.XII.1926, Tighina), traducătoare. Este fiica Verei (n. Zicov) și a lui Boris Florin, inginer. Urmează la Craiova Liceul „Elena Cuza” (1937-1941), iar la București Liceul de Fete „Regina Maria” (1941-1945) și Facultatea de Drept (1945-1949). Scurtă vreme traducătoare la ziarul „Munca” (1949-1951), va fi redactor la Editura Cartea Rusă (1952-1957), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1957-1961) și la Editura pentru Literatură Universală / Editura Univers (1961-1975), apoi instructor la Direcția Teatrelor din cadrul Consiliului Culturii și Educației
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
STĂNCULESCU, Nina (4.III.1928, București), prozatoare, eseistă și traducătoare. Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență, susținută în 1957
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
STANCIU, Virgil (4.XI.1941, Blaj), critic literar și traducător. Este fiul Margaretei Stanciu (n. Sabău) și al lui Virgil Stanciu, profesori. Tatăl său a fost unul din apropiații revistei „Blajul” (1934-1936), colaborator la Atlasul lingvistic român, coordonat de Sever Pop, și la Dicționarul limbii române literare, editat de Academia Română
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
SPÂNU, Petruța (3.X.1943, Câmpulung Moldovenesc), critic, istoric literar și traducătoare. Este fiica Oltei (n. Păsăilă) și a lui Ioan Spânu, jurist. Urmează școala elementară și liceul la Gura Humorului (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
, Cornelia Maria (4.IX.1954, Vatra Dornei), poetă, jurnalistă și traducătoare. Este fiica Veronicăi Savu (n. Tabarcea), și a lui Nicolae Savu, militar de carieră. Urmează liceul la Vatra Dornei (1969-1973) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, la Universitatea din București, absolvind în 1977. Devine profesoară în orașul natal (1977-1989), apoi
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
, Erika (21.VI.1929, Timișoara), traducătoare. Frecventează școala în orașul natal, tot aici asistând mai târziu (1964) la cursurile Facultății de Filologie. Se simte atrasă de viața literar-artistică, încât își caută în primul rând suportul material al existenței în sfera teatrului - este bibliotecară la Teatrul Național
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]