902 matches
-
, Luiza (pseudonim al Herminei Zilberman; 1.III.1947, București), poetă și traducătoare. Învață la Liceul „Iulia Hasdeu” și la Liceul de Muzică din București. Absolventă a Facultății de Limbi Străine a Universității din același oraș, C. funcționează ca profesoară de pian și de engleză. Publică, începând din 1971, câteva volume de lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
, Madelaine (7.VI.1927, Craiova - 7.VII.2002, București), traducătoare. Este fiica avocatului craiovean Nicolae Fortunescu. Clasele primare și secundare le face la Școala „Ecaterina Urziceanu” din Craiova, pe care o va absolvi în 1946. Urmează, în paralel, Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Drept din București (1946-1950). Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
, Domnița (1909, București - 8.IX.1969, Brașov), traducătoare. Datele despre G.-V. sunt puțin cunoscute. Se știe că se numea Domnica Moraru, că era originară din Oltenia și că a urmat Facultatea de Litere și Filosofie (secția limbi moderne) a Universității din București. Din cauza sănătății precare, nu a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
personale. În Italia se regăsesc pe lângă biblioteca Vaticanului (constituită inițial în Urbino) și biblioteci în Florența, San Marco, comparabile ca număr de cărți și completitudine cu marile biblioteci deja existente cum ar fi fost cea de la Oxford 156. Erau angajați traducători și copiști pentru a constitui copii ale lucrărilor fundamentale. Aceștia constituiau în sine o avere, deoarece toate universitățile încercau să aibă la catedrele lor cunoscători de limbă greacă care să fie baza unor viitoare școli de translatori sau de cunoscători
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ALEXANDRESCU, Sorin (18.VIII.1937, București), teoretician literar, eseist și traducător. Este fiul lui Constantin Alexandrescu, magistrat, și al Ilenei Alexandrescu (n. Eliade), soră a lui Mircea Eliade. A urmat Liceul „Mihai Viteazul” din București (1944-1955), apoi Facultatea de Filologie (1955-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
, Victor (pseudonim al lui Victor Cronberg; 21.VII.1898, Galați - 5.VII.1934, București), gazetar, dramaturg, cronicar dramatic și traducător. Venit în capitală imediat după primul război, R. devine o figură cunoscută a mediului politic și teatral bucureștean. Cu apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
op. cit., p. 24. 122 T. Hobbes, Leviathan, p. 91. 123 S. Pufendorf, op. cit., I, VI, 1, pp. 87-88, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 191. 124 J. B. Schneewind, op. cit., p. 191. 125 G. W. Leibniz, Political Writtings, coord. și traducător Patrick Riley, Editura a 2-a, Cambridge, 1988, pp. 73-75, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 342. 126 J. B. Schneewind, op. cit., p. 342. 127 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 28. 128 Pufendorf, On the Duty of Man and Citizen According
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
, Odile (27.XI.1961, Fontenay-aux-Roses, Franța), traducătoare. Părinții săi sunt Francine Serre (n. Auberlet), infirmieră școlară, si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
timp de Plutarh, Filostrat dezvăluie cum stăteau lucrurile: concurența acerbă pentru captarea clienților bogați era preocuparea cea mai de seamă a conducerii oracolelor. Fiecare dintre ele avea un amplu serviciu de informatori care dădeau date precise despre persoana clientului, precum și traducători, a căror sarcină este aceea de a transmite mesajul Zeului În limba vorbită de client. Se ajunsese până acolo cu farsa Încât În fața consultantului apărea până și zeul Apollo, pentru a da mai multă credibilitate celor transmise de puterea divină
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
, Eta (25.II.1923, Turda - 12.XI.1984, Cluj-Napoca), traducătoare și poetă. Este descendentă a unei familii de origine aromână - Sevastia (n. Capidan) și Ion Caranica - și soră cu poetul Nicu Caranica. Urmează studiile liceale la Cluj, apoi Universitatea (1941-1945) la Cluj și Sibiu, fiind licențiată (magna cum laude) a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
BĂLĂNESCU, Sorina (25.XII.1941, Iași), critic și istoric literar, traducătoare. Este fiica Virginiei și a lui Constantin Bălănescu, actori la Teatrul Național din Iași. Urmează cursurile Școlii Medii „Vasile Alecsandri” din orașul natal, absolvindu-le în 1959. Este licențiată a Universității „Al. I.Cuza”, secția limba și literatura rusă - limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
frunza plopilor fără-adiere. / În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și un teoretician al traducerii. Principiile enunțate de el rămân o cartă a traducătorului, semnificativă pentru caracterul ei general-valabil: „Mai întâi, o bună traducere de poezie în românește trebuie să fie o bună poezie românească. În al doilea rând, traducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
efectului artistic, coborâtă în istorie: T devine dictator politic, în locul fostului Number One (transformat, prin schimbarea numelui în italienescul Nomberòne, într-o făptură găunoasă și grotescă), Cornell este îngropat, dar nu definitiv, pentru că T a avut grijă să-l cloneze. Traducător al lui Faust, D. nu putea rămâne străin de daimonismul creatorului, de imperativul vocii interioare, divizată în simplu demonism și în activitate înfăptuitoare superior daimonică. Acestea sunt și principalele direcții în care s-a orientat și foarte bogata eseistică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
PÂRVULESCU, Ioana (10.I.1960, Brașov), poetă, eseistă, critic literar și traducătoare. Este fiica Dorei Pârvulescu (n. Vintilă), profesoară, și a lui Gheorghe Pârvulescu, notar. Urmează școala generală și Liceul „Andrei Șaguna” la Brașov și Facultatea de Litere a Universității din București, absolvită în 1983. Lucrează ca profesoară de limba română și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
, Andrei (pseudonim al lui Isac Rosenzweig; 31.VIII.1907, Brăila - 18.VI.1959, București), poet, critic dramatic și traducător. Fiu al lui Moise Rosenzweig, om de afaceri, T. își începe învățătura în 1914 la școala ,,Abraham și David Schwarzman” din Brăila, aici fiind coleg cu Mihail Sebastian, ca și la Liceul ,,Nicolae Bălcescu”. Își trece examenul de bacalaureat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
, Alice (10.II.1885, Turnu Severin - 4.VI.1961, București), eseistă și traducătoare. Este fiica Massincăi (n. Poenaru) și a lui Steriu Steriadi, avocat. Urmează școala primară și liceul în orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în 1908, cu Titu Maiorescu. În 1909 pleacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
demonstreze că prin condamnarea lui Nestorie a fost comis un păcat ce a declanșat mînia lui Dumnezeu asupra oamenilor. în ce privește cele două părți precedente, acestea, la origine, cu greu ar fi putut să aparțină aceleiași opere. în introducerea adăugată de traducătorul siriac (care a scris această versiune în 539-540) se spune că autorul s-a ascuns sub numele lui Heraclid pentru că operele sale fuseseră condamnate; numai că, în prima parte, interlocutorul lui Sofronios este numit tot timpul în mod clar Nestorie
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de Maxim Gorki, traducător fiind M. Sevastos. Sumarele anilor 1922-1925 grupează materia în „Profesionale”, „Cronici statistice”, „Vesele”, „Juridice”, „Interne” și „Externe”. Alți colaboratori: Valeriu Mardare, D. Iov, Ludovic Dauș, Al. Bilciurescu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
, Carolina (19.III.1951, Vidra, j. Arad), poetă și traducătoare. Este fiica Valeriei (n. Mager) și a lui Iacob Ilica, țărani. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad (1971) și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1975). Debutează cu versuri în 1966, în ziarul arădean „Flacăra roșie”, iar în 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
, Ilie (16.II.1939, București), poet, prozator, critic literar, eseist și traducător. Este fiul Raliței (n. Constantinescu) și al lui Stan Constantin, muncitor. Absolvent în 1956 al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
mulțumiri Institutului European care a făcut posibilă apariția cărții de față în limba română. Autorul, oricine ar fi el, depinde de sagacitatea și de forța de lectură a traducătorului, care are un rol eminent de mediator intercultural. Mulțumesc, de aceea, traducătoarei Evagrina Dîrțu, care a știut să redea complexitatea prozei mele, depunînd un efort indispensabil. De asemenea, îmi exprim gratitudinea față de profesorul Gilles Ferréol, coordonatorul colecției "Sociologie" a editurii Armand Colin unde a apărut volumul în 2001. Nădăjduiesc că această carte
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
, Endre (15.V.1903, Luduș - 18.X.1963, Cluj), gazetar, istoric literar și traducător. A făcut studii secundare la Colegiul „Bethlen Gábor” din Aiud și studii de drept la Universitatea din București (1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al săptămânalului „Bukaresti Magyar Kurír
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
, Stanislav (2.V.1931, Akmanghât, azi Bilolissia, Ucraina - 16.XII.1999, Kiev), istoric literar și traducător ucrainean. Este fiul Mariei Semcinski (n. Maiboroda) și al lui Volodimir Semcinski, învățători. Face școala primară în satul de baștină, apoi urmează Liceul „Regele Mihai” din Cetatea Albă (1942-1944) și, în limba rusă, școala medie din Tatarbunar (1944-1948), pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
în mai multe rânduri, lăsând în manuscris o monografie), B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. S. se dovedește a fi unul dintre cei mai autorizați propagatori și traducători ai literaturii române în Ucraina. A dat, între altele, un studiu teoretic privind unele probleme de traducere din română în ucraineană, în volumul colectiv Teoria i praktika perevoda (1962), și versiuni la scrieri precum Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă (1957), I. L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]