21,550 matches
-
luat încă acea formă, care, probabil, pe Cioran, l-ar fi mulțumit cel mai mult, adică o dispută cu el, pasionată, dar și principială. N.M. - Ce ne puteți spune despre ceilalți autori români traduși? I.K. - Am avut șansa să îl traduc și pe Noica. Șase maladii... Această carte a apărut în 1997. Dar în 2002 a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
nu e atît lipsa de fundament în sine, cît este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sînt crezuți că au făcut o faptă bună atunci cînd au produs sau au tradus o formă goală a străinilor.” Așadar e nevoie de o conștiință clară a insuficienței instituțiilor calchiate. Necesitatea ne întoarce la aspectul cultural determinant în concepția lui Maiorescu. Apoi, în Direcția nouă, Maiorescu adaugă că această conștiință clară e cerută de
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
începutul secolului 20, un important număr de tălmăciri ale poemelor sale care se înmulțesc după 1920 și apar în publicații din afara Egiptului. Bibliografia reflectă totodată și ecoul de care opera Alexandrinului s-a bucurat pe meleaguri românești, de la primele poeme traduse în 1939 de Ștefan Bezdechi ( Itaca și Lumînărele), la traducerea canonului în 1971 de Aurel Rău și apoi la edițiile realizate în anii 90. De adăugat că în 2001 bibliografia românească a lui Kavafis s-a îmbogățit cu ediția de
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
germani, alții v-au reproșat, dimpotrivă, „severitatea”. Știu că la noi s-a încercat, s-a propus traducerea lucrării dumneavoastră înainte de 1989 și au fost niște indicații venite de sus, deci, pe plan politic, încît cartea n-a putut fi tradusă decît după 1989. - Sigur. Fapt este că trimisesem exemplare ale originalului în limba germană cîtorva cunoscuți din România și am aflat că unele n-au ajuns la destinație. Cît despre „indulgență”, respectiv „severitate”... Un lucru să fie clar: “indulgența” sau
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
retrogradă pe atît de caracteristică: la o ședință în care se punea problema supraviețuirii sau modificării revistei Secolul 20, Marin Preda a protestat împotriva publicării în traducere - în revistă - a atîtor scriitori străini, încheindu-și tirada astfel: «de ce să-i traducem noi pă ei, ce, ei ne traduc pă noi?»”. Judecata morală implicită e însoțită de una estetică explicită: „S-ar putea (...) ca Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu sau Ștefan Agopian să «reziste» mai bine decît Augustin Buzura sau Marin Preda, de
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
ședință în care se punea problema supraviețuirii sau modificării revistei Secolul 20, Marin Preda a protestat împotriva publicării în traducere - în revistă - a atîtor scriitori străini, încheindu-și tirada astfel: «de ce să-i traducem noi pă ei, ce, ei ne traduc pă noi?»”. Judecata morală implicită e însoțită de una estetică explicită: „S-ar putea (...) ca Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu sau Ștefan Agopian să «reziste» mai bine decît Augustin Buzura sau Marin Preda, de pildă. Chiar dacă noi am resimți această «reevaluare
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
un amnar? ești pe dracu! poate doar el stăpînul satan să mai fie în stare/ să descurce ițele să facă lumină în acest univers nocturn de cuvinte aici” (cum (ibidem). Lipsit de lumina descifratoare a spiritului, poetul se deprinde a traduce, fără dicționar, „texte grele din limbile neîncercate ale întunericului” (ca o familie care se mută). Operație care, să recunoaștem, alcătuiește însăși obligația intimă a poeziei, al cărei țel e să aducă la suprafață tîlcurile unui lexic ce se clarifică fără
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
reaccesat site-urile (sites!) unde figurează Raportul pe 2002. Poate n-au să mă creadă nici acum, dar „acea frază” chiar există! Și anume, la pagina 7 (din 15, câte are întregul document). O transcriu așa cum am citit-o și, traducând-o, am inserat-o în articolul meu: „It is widely accepted that Tudor is a very eloquent intellectual who does not miss any opportunity to demonstrate his vast intellectual capacity”. Iar autorul ei (sau „preparatorul”, cum se auto-identifică), subit lovit
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
is a very eloquent intellectual who does not miss any opportunity to demonstrate his vast intellectual capacity”. Iar autorul ei (sau „preparatorul”, cum se auto-identifică), subit lovit de amnezie, e însuși dl. Marco Maximillian Katz! În românește, ea înseamnă (mai traduc o dată): „Toată lumea acceptă că Tudor este un intelectual foarte elocvent care nu scapă nici un prilej pentru a-și demontra vasta capacitate intelectuală”. Acum, că le-am servit și originalul și traducerea, poate au să-mi spună domnii Katz-Florian pe ce
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
a fost vorba de-o contradicție filologică, de-aici înainte va fi vorba de proces de intenție și fals grosolan. Manipulând cu rapiditate textele și contextele, cu scopul delegitimării intelectuale („Băiețică ăsta nu știe ce spune!”, cam așa s-ar traduce precizarea lor) autorii indignatei puneri la punct susțin c-aș fi scris că în același Raport pe anul 2002 sunt stigmatizați d-nii Tudoran și Liiceanu. N-am scris niciodată așa ceva. N-am scris „același raport”, ci „aceeași instituție”! Mă înșel
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
egalată (...) o realizare pe care numai un cărturar cu erudiția și vocația de explorator al unor domenii uriașe de cercetare ca Al. C. , putea s-o ducă la bun sfârșit.” Foarte legat a fost eruditul român de literatura italiană (a tradus în franceză Divina Comedie), de literatura spaniolă și de Spania, unde a și trăit cea mai mare parte a vieții la Santa Cruz de Tenerife în insulele Canare. A fost interesat de opera lui Calderon de la Barca și a lui
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
ale cunoscutei legende a evreului rătăcitor, care-și începe istoria în anul 1602, cînd în Germania e tipărită o carte populară ce prezenta în rezumat povestea vieții unui cizmar evreu, numit Ahasverus, care asistase la crucificarea lui Iisus. Textul german, tradus de Avram Rotenberg în carte, istorisește că Ahasverus purta povara nemuririi și că fusese condamnat să nu aibă odihnă și să umble necontenit, colindînd desculț toate colțurile pămîntului, pentru vina de a fi cerut crucificarea lui Iisus și iertarea lui
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
vremuri Lenin și Troțki, întâmplarea a făcut ca, în locuința-atelier de pe rue Jay, cu tavanul de sticlă, proprietatea prietenilor mei buni Dody și Any ce mă adăpostesc, să dau în biblioteca lor de Hemingway cu a lui A moveable Feast, tradusă în franțuzește, după părerea mea mult prea explicit: Paris est un fête, Parisul este o sărbătoare...; vreau să spun, simplu, că pe străduța asta nouă, recent croită, singurul om al scrisului care a locuit un timp aici, s-a nimerit
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
unor filme stau romane celebre cum ar fi Adio, arme sau Marele Gatsby. Alteori nu spun (de fapt nu știu) cine e autorul acestor romane, fie el namila de Tolstoi. * În aceeași ordine de idei, Cronicarul n-are idee cine traduce filmele de pe Discovery sau Animal Planet. Dar a remarcat că traducerile sînt adesea aproximative ori chiar greșite, calchiind primitiv expresii englezești (care au echivalente consacrate în românește), ceea ce le face să pară fără sens. Culmea ridicolului l-a atins traducerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
de lumină în care urma să ne îmbăieze „Raportul de țară”, conform promisiunilor Guvernului și a înfrățiților întru glorie eternă și interese electoral-ardelenești PSD-UDMR. Așadar, după citirea răspicată a celei de-a enșpea Epistole bruxelleze către români, ea a fost tradusă în românește bi-dialectal și democratic (v. putere și opoziție), adică: optimist-pesedistic (var. a) și pesimist-pedepenelistic (var. b); rămase doar „o chestie” legată de faptul dacă traducerea textului în cauză „se făcuse cu suflet sau fără” ... Un chițibuș care, paradoxul paradoxurilor
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
câțiva dintre vechii săi prieteni, scriitori din Țara Românească, abia îl făceau să vorbească câte ceva1. Pentru a-l convinge că poate să scrie și să creeze, Bariț care dispunea de o subvenție din partea Comitetului Scarlat Rosetti, îi propune să traducă operele lui Tacitus. Poetul se apucă de lucru și tălmăcirea înaintează încurajator, dar pentru traducerea din Suetonius și Iordanes cere o prelungire a termenului de predare 2. Manifestările de recunoștință și omagiere nu reușesc să-l scoată din starea de
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Eliade - omul, profesorul, scriitorul, savantul, prietenul, românul... S-ar putea continua (cu) traducerea în limba română (măcar) a celor mai importante monografii care i-au fost consacrate. Și nu sînt deloc puține sau de ignorat! (Un exemplu: nu s-a tradus - încă - deja celebrul și des citatul număr din Caietele LÎHerne, care i-a fost consacrat). 1) Dar... să dăm cuvîntul Profesorului. C.S. - Admirația pentru viața și opera lui Mircea Eliade v-au determinat să veniți în România, în 1981, cu
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
R. - Am dorit mult să-mi văd cartea publicată în limba română. Motivul pentru care nu a apărut este unul foarte complicat și ți-l voi mărturisi. Doi români, soț și soție, mi-au cerut permisiunea, în 1990, s-o traducă, dar la puțin timp după asta au emigrat în S.U.A. și au fost obligați să renunțe la proiect. În noiembrie 1995, un alt român, doctor în psihologie, care a lucrat cu o fundație, mi-a oferit un contract, să-mi
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
și simplu a încetat să-mi răspundă la scrisori. Același lucru s-a întîmplat și cu traducătoarele din România, după cum am aflat de curînd. În final, doi ani mai tîrziu, Gabriel și Virginia Stănescu, perechea care a încercat s-o traducă într-un mod original, m-a căutat din nou în legătură cu publicarea Rădăcinilor... Între timp s-au stabilit aici și Gabriel și-a înființat propria editură, Criterion Publishing. Am fost de acord și munca de traducere a început din nou. Acest
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
ați considerat că trebuie să primească un „veșmînt” și în limba engleză? - „Aventura” traducerii prozei lui Eliade a fost, pe de o parte, o muncă dificilă, iar pe de alta, o plăcere, mai ales cînd se publica ceva din ceea ce traduceam. Cînd am fost pregătit să scriu Rădăcinile..., am tradus tot ce a publicat Eliade pînă în 1945, și nu numai. În felul acesta am învățat româna. Profesorul Eliade m-a întrebat dacă-l pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
în limba engleză? - „Aventura” traducerii prozei lui Eliade a fost, pe de o parte, o muncă dificilă, iar pe de alta, o plăcere, mai ales cînd se publica ceva din ceea ce traduceam. Cînd am fost pregătit să scriu Rădăcinile..., am tradus tot ce a publicat Eliade pînă în 1945, și nu numai. În felul acesta am învățat româna. Profesorul Eliade m-a întrebat dacă-l pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
numai. În felul acesta am învățat româna. Profesorul Eliade m-a întrebat dacă-l pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa, editorul și doamna Eliade m-au ales să traduc prima și ultima parte din fragmentele de Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa, editorul și doamna Eliade m-au ales să traduc prima și ultima parte din fragmentele de Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte fragmente le-am publicat în alte împrejurări, cînd mi s-a oferit
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
traducere, sau Dvs. ați fost cel care, simțind, poate, mai bine pulsul publicului cititor american, nivelul lui de așteptare, mentalitatea, psihologia, i-ați venit în întîmpinare? Noaptea de Sînziene, cel mai complex roman al lui Eliade, pe care l-ați tradus în colaborare cu Mary Park Stevenson (The Forbidden Forest, 1978), cum a fost primit de publicul american? Este, totuși, un text încărcat de simboluri și mituri românești, desprins ca scriitură de contextul (totalmente diferit!) american. - Eliade nu mi-a sugerat
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cărțile sînt acum tipărite, dar nu se vînd repede; și cred că majoritatea celor care le-au cumpărat au făcut-o pentru că le-a plăcut modul în care Eliade a abordat istoria religiilor. - Ce alte proze de Eliade ați mai tradus și care a fost impactul lor asupra cititorului din S.U.A.? - Singura carte a fost Youth without Youth and Other Novellas 4), editată de Matei Călinescu. Din cuprins fac parte Pelerina, Tinerețe fără tinerețe și Nouăsprezece trandafiri. Au fost cîteva completări
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]