4,336 matches
-
fi utilizată pentru a calcula difracțiile pe muchiile verticale (difracții laterale) în cazul zgomotului industrial. În acest caz, se consideră că A_dif = Δ_dif(S,R) și se păstrează termenul A_ground. În plus, A_atm și A_ground se calculează utilizând lungimea totală a traiectoriei de propagare. A_div se calculează în continuare utilizând distanța directă d. Ecuațiile (2.5.8) și, respectiv, (2.5.6) devin: Δ_dif se utilizează în condiții omogene în ecuația (2.5.34). Difracția laterală este luată în considerare numai în cazurile în care sunt îndeplinite următoarele
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
de suprafață; ... – sursa nu este o sursă în oglindă, creată pentru a calcula o reflexie; ... – unda directă dintre sursă și receptor se situează în întregime deasupra profilului terenului. ... În planul vertical care conține S și R, diferența de lungime a traiectoriei δ este mai mare ca 0, ceea ce înseamnă că unda directă este blocată. Prin urmare, în unele situații, difracția laterală poate fi luată în considerare în condiții de propagare omogene, dar nu și în condiții de propagare favorabile. Dacă
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
difracția laterală poate fi luată în considerare în condiții de propagare omogene, dar nu și în condiții de propagare favorabile. Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, se iau în considerare până la două traiectorii de propagare difractate lateral, pe lângă traiectoria de propagare difractată din planul vertical care conține sursa și receptorul. Planul lateral este definit ca fiind planul perpendicular pe planul vertical și care conține, de asemenea, sursa și receptorul. Zonele de intersecție cu acest plan lateral sunt trasate ținând
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
unda directă de la sursă la receptor. În planul lateral, cea mai scurtă legătură convexă dintre sursă și receptor, care constă din segmente drepte și înconjoară aceste zone de intersecție, definește muchiile verticale luate în considerare atunci când se trasează traiectoria de propagare difractată lateral. În vederea calculării atenuării la sol pentru o traiectorie de propagare difractată lateral, planul mediu al solului dintre sursă și receptor se calculează ținând seama de profilul solului situat vertical sub traiectoria de propagare. Dacă, în
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
legătură convexă dintre sursă și receptor, care constă din segmente drepte și înconjoară aceste zone de intersecție, definește muchiile verticale luate în considerare atunci când se trasează traiectoria de propagare difractată lateral. În vederea calculării atenuării la sol pentru o traiectorie de propagare difractată lateral, planul mediu al solului dintre sursă și receptor se calculează ținând seama de profilul solului situat vertical sub traiectoria de propagare. Dacă, în proiecția pe un plan orizontal, o traiectorie laterală de propagare intersectează proiecția unei
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
atunci când se trasează traiectoria de propagare difractată lateral. În vederea calculării atenuării la sol pentru o traiectorie de propagare difractată lateral, planul mediu al solului dintre sursă și receptor se calculează ținând seama de profilul solului situat vertical sub traiectoria de propagare. Dacă, în proiecția pe un plan orizontal, o traiectorie laterală de propagare intersectează proiecția unei clădiri, acest lucru este luat în considerare la calculul path (de obicei, = 0) și la calculul planului mediu al solului cu înălțimea verticală
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
calculării atenuării la sol pentru o traiectorie de propagare difractată lateral, planul mediu al solului dintre sursă și receptor se calculează ținând seama de profilul solului situat vertical sub traiectoria de propagare. Dacă, în proiecția pe un plan orizontal, o traiectorie laterală de propagare intersectează proiecția unei clădiri, acest lucru este luat în considerare la calculul path (de obicei, = 0) și la calculul planului mediu al solului cu înălțimea verticală a clădirii. ... 26. La punctul 2 subpunctul 2.5.6 titlul „Atenuarea prin
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
Atenuarea prin absorbție“, al doilea și al treilea paragraf se modifică și vor avea următorul cuprins: Suprafețele obiectelor sunt considerate reflectoare numai dacă înclinația lor față de verticală este mai mică de 15°. Reflexiile se iau în considerare numai pentru traiectoriile din planul de propagare vertical, respectiv nu pentru traiectoriile difractate lateral. Pentru traiectoria incidentă și cea reflectată, și presupunând că suprafața reflectoare este verticală, punctul de reflexie (care se află pe obiectul reflector) este stabilit utilizând linii drepte în condiții
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
se modifică și vor avea următorul cuprins: Suprafețele obiectelor sunt considerate reflectoare numai dacă înclinația lor față de verticală este mai mică de 15°. Reflexiile se iau în considerare numai pentru traiectoriile din planul de propagare vertical, respectiv nu pentru traiectoriile difractate lateral. Pentru traiectoria incidentă și cea reflectată, și presupunând că suprafața reflectoare este verticală, punctul de reflexie (care se află pe obiectul reflector) este stabilit utilizând linii drepte în condiții de propagare omogene și linii curbe în condiții de
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
avea următorul cuprins: Suprafețele obiectelor sunt considerate reflectoare numai dacă înclinația lor față de verticală este mai mică de 15°. Reflexiile se iau în considerare numai pentru traiectoriile din planul de propagare vertical, respectiv nu pentru traiectoriile difractate lateral. Pentru traiectoria incidentă și cea reflectată, și presupunând că suprafața reflectoare este verticală, punctul de reflexie (care se află pe obiectul reflector) este stabilit utilizând linii drepte în condiții de propagare omogene și linii curbe în condiții de propagare favorabile. Înălțimea reflectorului
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
corecție pentru înălțimea finită a obstacolului ca reflector Corecția pentru divergența sferică este dată de: Corecția pentru difracția la limita superioară a obstacolului este dată de: unde D_n este atenuarea datorată difracției, calculată cu formula 2.5.21, unde C' = 1 pentru traiectoria de la sursa S_n către receptorul R, ținând seama de difracția la limita superioară a obstacolului B: Corecția pentru absorbția pe partea interioară a obstacolului este dată de: Corecția pentru reflectarea de către caroseria vehiculului feroviar este dată de: Corecția
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
Trebuie examinată aplicabilitatea acestor profiluri pentru aeroportul în cauză și trebuie determinate fie profilurile cu puncte fixe, fie etapele procedurale care reprezintă cel mai bine operațiunile de zbor de pe aeroportul respectiv. ... ... 29. La punctul 2 subpunctul 2.7.11, titlul „Dispersia traiectoriei“ se modifică și va avea următorul cuprins: Dispersia laterală a traiectoriei ... 30. La punctul 2 subpunctul 2.7.12, după al șaselea paragraf se introduce un paragraf nou, cu următorul cuprins: Sursa de zgomot a unei aeronave trebuie introdusă la o înălțime
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
și va avea următorul cuprins: 2.7.13. Construcția segmentelor traiectului de zbor Fiecare traiect de zbor trebuie să fie definit de un set de coordonate ale segmentelor (noduri) și de parametrii de zbor. Punctul de început constă în determinarea coordonatelor segmentelor traiectoriei la sol. Profilul de zbor este apoi calculat, ținând seama că, pentru un set dat de etape procedurale, profilul depinde de traiectoria la sol; de exemplu, la aceeași tracțiune și viteză, rata de urcare a aeronavei este mai mică în
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
de coordonate ale segmentelor (noduri) și de parametrii de zbor. Punctul de început constă în determinarea coordonatelor segmentelor traiectoriei la sol. Profilul de zbor este apoi calculat, ținând seama că, pentru un set dat de etape procedurale, profilul depinde de traiectoria la sol; de exemplu, la aceeași tracțiune și viteză, rata de urcare a aeronavei este mai mică în viraje decât în zbor drept. Se efectuează apoi o subsegmentare pentru aeronava aflată pe pistă (decolare sau rularea la sol după aterizare
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
sau rularea la sol după aterizare) și pentru aeronava aflată în apropierea pistei (urcarea inițială sau apropierea finală). Segmentele aeriene cu viteze semnificativ diferite în punctul de început față de punctul final trebuie subsegmentate. Se determină coordonatele bidimensionale ale segmentelor traiectoriei la sol^15 și se introduc în profilul de zbor bidimensional pentru a obține segmentele tridimensionale ale traiectului de zbor. În sfârșit, se înlătură orice puncte ale traiectului de zbor care sunt prea apropiate. ^15 În acest scop, lungimea totală a
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
sunt prea apropiate. ^15 În acest scop, lungimea totală a traiectoriei la sol trebuie să depășească întotdeauna lungimea profilului de zbor. Acest lucru poate fi realizat adăugând, dacă este necesar, segmente drepte cu o lungime adecvată după ultimul segment al traiectoriei la sol. Profilul de zbor Parametrii care descriu fiecare segment al profilului de zbor la începutul (sufixul 1) și la sfârșitul (sufixul 2) segmentului sunt: s_1, s_2 distanța pe traiectoria la sol; z_1, z_2 înălțimea aeroplanului; V_1, V_2 viteza la
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
segmente drepte cu o lungime adecvată după ultimul segment al traiectoriei la sol. Profilul de zbor Parametrii care descriu fiecare segment al profilului de zbor la începutul (sufixul 1) și la sfârșitul (sufixul 2) segmentului sunt: s_1, s_2 distanța pe traiectoria la sol; z_1, z_2 înălțimea aeroplanului; V_1, V_2 viteza la sol; P_1, P_2 parametru de putere legat de zgomot (corespunzător celui pentru care sunt definite curbele NPD); și ε_1, ε_2 unghiul de înclinare. Pentru a construi un profil de zbor
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
etapa procedurală. Etapele în sine sunt definite fie de valorile implicite ANP, fie de utilizator (de exemplu, din manualele de zbor ale aeronavelor). Condițiile finale sunt de obicei înălțimea și viteza; sarcina construirii profilului constă în determinarea distanței parcurse pe traiectorie pentru îndeplinirea acestor condiții. Parametrii nedefiniți se determină cu ajutorul calculelor performanței de zbor descrise în apendicele B. Dacă traiectoria la sol este dreaptă, punctele profilului și parametrii de zbor asociați pot fi determinați independent de traiectoria la sol (unghiul
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
zbor ale aeronavelor). Condițiile finale sunt de obicei înălțimea și viteza; sarcina construirii profilului constă în determinarea distanței parcurse pe traiectorie pentru îndeplinirea acestor condiții. Parametrii nedefiniți se determină cu ajutorul calculelor performanței de zbor descrise în apendicele B. Dacă traiectoria la sol este dreaptă, punctele profilului și parametrii de zbor asociați pot fi determinați independent de traiectoria la sol (unghiul de înclinare este întotdeauna zero). Traiectoriile la sol sunt însă rareori drepte; de obicei, includ viraje și, pentru a obține
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
distanței parcurse pe traiectorie pentru îndeplinirea acestor condiții. Parametrii nedefiniți se determină cu ajutorul calculelor performanței de zbor descrise în apendicele B. Dacă traiectoria la sol este dreaptă, punctele profilului și parametrii de zbor asociați pot fi determinați independent de traiectoria la sol (unghiul de înclinare este întotdeauna zero). Traiectoriile la sol sunt însă rareori drepte; de obicei, includ viraje și, pentru a obține cele mai bune rezultate, acestea trebuie avute în vedere la determinarea profilului de zbor bidimensional, divizând, dacă
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
întotdeauna zero). Traiectoriile la sol sunt însă rareori drepte; de obicei, includ viraje și, pentru a obține cele mai bune rezultate, acestea trebuie avute în vedere la determinarea profilului de zbor bidimensional, divizând, dacă este necesar, segmentele profilului la nodurile traiectoriei la sol, pentru a introduce modificările unghiului de înclinare. De regulă, lungimea segmentului următor este necunoscută la început și se calculează provizoriu, presupunând că unghiul de înclinare nu se schimbă. Dacă se constată apoi că segmentul provizoriu cuprinde unul sau
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
introduce modificările unghiului de înclinare. De regulă, lungimea segmentului următor este necunoscută la început și se calculează provizoriu, presupunând că unghiul de înclinare nu se schimbă. Dacă se constată apoi că segmentul provizoriu cuprinde unul sau mai multe noduri ale traiectoriei la sol, primul fiind la s, și anume la s_1 < s < s_2, segmentul este trunchiat la s și se calculează parametrii în acest nod prin interpolare (a se vedea mai jos). Aceștia devin parametrii punctului final al segmentului curent și
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
în acest nod prin interpolare (a se vedea mai jos). Aceștia devin parametrii punctului final al segmentului curent și parametrii punctului de început al unui nou segment, care are în continuare aceleași condiții finale-țintă. Dacă nu intervine niciun nod al traiectoriei la sol, segmentul provizoriu este confirmat. Dacă efectele virajelor asupra profilului de zbor nu sunt luate în considerare, se adoptă soluția segmentului unic al zborului drept, dar se păstrează pentru utilizare ulterioară informațiile privind unghiul de înclinare. Indiferent dacă efectele
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
segmentului unic al zborului drept, dar se păstrează pentru utilizare ulterioară informațiile privind unghiul de înclinare. Indiferent dacă efectele virajelor sunt sau nu modelate integral, fiecare traiect de zbor tridimensional este generat prin fuziunea profilului său de zbor bidimensional cu traiectoria sa la sol bidimensională. Rezultatul este o succesiune de seturi de coordonate (x, y, z), fiecare fiind un nod al traiectoriei la sol segmentate, un nod al profilului de zbor sau ambele, punctele profilului fiind însoțite de valorile corespunzătoare ale
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
sau nu modelate integral, fiecare traiect de zbor tridimensional este generat prin fuziunea profilului său de zbor bidimensional cu traiectoria sa la sol bidimensională. Rezultatul este o succesiune de seturi de coordonate (x, y, z), fiecare fiind un nod al traiectoriei la sol segmentate, un nod al profilului de zbor sau ambele, punctele profilului fiind însoțite de valorile corespunzătoare ale înălțimii z, vitezei la sol V, unghiului de înclinare ε și puterii motoarelor P. Pentru un punct al traiectoriei (x, y
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]