1,558 matches
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Secerătorul Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni, soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
vei fi cu Mine în rai!” Se apropie Crăciunul. Aur și argint să dăm celor din jur nu avem. Doar câte o vorbă bună să le rostim. E și acesta un dar de preț, ce-și poate avea locul în traista bunului Moș Crăciun. (8) Gherla, mai 1963, după ce stătusem o noapte pe o bancă, într-o celulă arhiplină ... adorm frânt. Și atunci, în noaptea aceea chiar, sunt dăruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L văd pe Domnul Hristos
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
în alt loc... • Sunt de acord că nu esti vinovat, dar măcar simte-te și cere-ți scuze (Vlad Nicolau). • Când eram tânăr mă temeam de necunoscut... Acum, mă tem de necunoscuți. • Ți-e milă de dracu'?! Îl porți în traistă (aproape folclor). • Napoleon a pierdut campania din Rusia pentru că nu s-a uitat la știrile și buletinul meteorologic de la televizor. LOZINCI • Un om a disprețuit inteligența... Și atunci, ea l-a părăsit. • Înțelepciunea are nevoie de cunoștințe, prostia se descurcă
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
s-apuci un loc în fața, tocmai trebuie să cobori...(Camillo Sbarbaro). • Nu-i crede pe mincinoși când roșesc. Și nici când nu roșesc. Fără un jucător ca el, nu am fi câștigat niciodată, dar nici cu el! • Fală goală în traistă ușoară (folclor). • Femininul de la lacheu e lichea? • Libertatea de a vorbi înseamnă să știi și când să taci (Dori Ben Zeev). Tot ce nu place dușmanului e bun? • Feriți-vă de crimă, căci din crimă se ajunge la tâlhărie, apoi
PROBA ORALĂ & LOZINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349694_a_351023]
-
trec pițărăii ! Bunica își punea repede ghetele, se lega cu basmaua de lână neagră, peste părul blond, ondulat, lua cojocul fără mâneci din cuier, în mâna stângă ținea unul din coșuri, iar cu cea dreaptă punea câte un pițărău în traista atârnată de gâtul copiilor. Îmbujorati de nevinovăția iernii, copiii treceau ca frunzele din jurul cupei de argint pentru împărtășanie. Tanti Tățiana dădea mere și nuci cu coaja brăzdată de miresmele amare ale toamnei trecute. Eu nu am fost în pițărăi și
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
cânta „O, ce veste minunată!“ În schimb, Mihaela a fost în pițărăi cu Dode. Atunci iarna avea clopoței și ningea plină de veselie din părul alb al bunicului. „Vino, mami, să-ți arăt, uite nuci, mere, pițărăi... s-a umplut traista” Iar bunicului îi strălucea aur în castanele din ochi. Spre seară veneau colindători, foarte mulți copii, așteptau la poarta verde, cum ieșea o trupă, intra alta. Îmi amintesc de iarna când eram în clasa a XII-a și m-am
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
clasăm tot ce nu se poate clasa. • N-ai cui să dai bună ziua că nu merită nimeni binețea asta. • Poeții sunt niște scântei care cum se aprind se și sting. • Ce-i al său e pus de-o parte în traista altuia. Orice om tânăr e frumos, chiar dacă e urât; pe când cel bătrân... • Bancu-i vechi, dar prostu-i nou. Cel mai bun soldat este cel prost - pentru că sare și-n lac și-n puț dacă-i cere ofițerul. Femeia este o bombă
AFORISME DE VIAŢĂ (VI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350383_a_351712]
-
13 martie 2015 Toate Articolele Autorului PARFUM • Un parfum (prea) puternic acoperă, de regulă, o putoare (prea) mare. • Vom obține victoria cu orice preț convenabil... • Impozitele sunt un fel de taxa de protecție. • Ți-e milă de dracu'?! Îi porți traistă... (rurală). • Sănătate multă, căci viața e un cadou (Getta Berghoff). • Unii fac ba pe naivii, ba pe inteligenții... Uneori însă le încurca. • Per total, puterea creierului e mai mare decât a mușchilor. De ce ne-ar fi rușine față de un individ
PARFUM & INCREDIBIL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348688_a_350017]
-
lipsa de entuziasm zbârcește sufletul.ˮ Parcă vibrația verbului este mai profundă, mai intensă în cazul cărții „Frumoasele vacanțe”. „Călătoriile făcute în lumea largă, împreună cu fiica mea, Andaluza, ginerele, Tibi și nepoata, Mara, croite pe alt plan, pe alte coordonate, traistă doldora de impresii și trăiri, niciodată nu apucă să se reverse în scrieri pe măsura măreției creațiilor făcute de Domnul, la care s-au adăugat cele create de mintea și brațul omenescˮ- ne explică Elena Buică, invitându-ne să vedem
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 835 din 14 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Ața zmeului coase cerul la loc ce mână harnică Yamaguchi Seishi * Dimineața iar soarele artezian e-un pistil sadea Yosa Buson (trad. Costel Zăgan) * Sărmana traistă - renaște primăvara în pat muribund Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) Primăvara-n zori debordează de viață și-a mea umbră (trad. Costel Zăgan) Kobayashi Issa (trad. Costel Zăgan) Referință Bibliografică: HAIKU JAPONIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HAIKU JAPONIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349870_a_351199]
-
și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de pădure
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ne daț’ Mămăligă cu cârnaț’? După ce gazda deschide ușa, fiecare copil zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNTOARCE-TE ȚEPEȘ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTOARCE-TE ȚEPEȘ Muncind din greu, cu gâtul ros ,,de traistă și de jug”, De sărăcie vrei să scapi, chiar dacă ,,tragi la plug”. Și-atunci când crezi că ai scăpat, ai adunat o brumă, De Euro sau Dolărei. . .Șacalii te zugrumă!. Ei legile le-au potrivit, doar pentru ei, mârlanii. Cu promisiuni
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Ne-au promis ce e mai bine Și eu i-am votat de buni Că dacă-mi veneam în sine, Mai bine spărgeam cărbuni! Când nimic nu stă pe roze Acum iar mi se pretinde Dedulcirea la prognoze, Ca la traista cu merinde M-am hrănit destul cu gândul C-om trăi mai bine mâine Dacă nu ne-om pierde rândul La tichetul pentru pâine Între timp anii m-au nins Și nu mai accept solemn Nici un astfel de îndemn Că
IARĂŞI SACRIFICII? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348130_a_349459]
-
au putut, În paradis duc viața și vesnic au puterea, Iar banii de salarii, îi toacă la barbut! Bătrână ești, măicuță, ce mult ai plâns în viață! Zadarnic ți-a fost traiul, ca mâine o să mori! Ți-e goală astăzi traista și hoții râd în piață, Cu pensia din urmă, nici n-o să ai de flori! În rugăciuni, la Domnul, ai pus, mereu, speranță Și untdelemnul sfânt în candelă să ardă. Țărâna se revoltă, de-atâta toleranță, C-atunci, când trebuia
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
etuve sau de la bucătăriile de campanie și priponiți de unul sau doi anini care fuseseră tăiați și legați orizontal de alții rămași în picioare. Grăunțele de ovăz sau porumb, ori de grâu le erau date fiecărui cal în câte o traistă agățată de gât, iar jos, în fața animalelor erau aduse maldăre de nutreț verde ( fân, costreie, iarbă), proaspăt. Toată această alimentare a fost luată de la populația locală, care n-a crâcnit în fața eliberatorilor, fiind bucuroasă, nevoie mare! In ceea ce a privit
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă de conștiință artistică și prin folosirea deosebită în vorbirea personajelor, punând în gura fiecăruia cuvinte potrivite felului
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
gîfîite, scrîșnite, răbufnite uneori (Eu nu mă trec!). După aceea evadam în ținutul Mării Înghețate, unde se afla zăpada purpurie, zburam cu Vulturul Gorgo, mă întreceam cu fata cea isteață, cu Aladin și lampa lui - lecturile mele de atunci din „Traista cu povești”. Apoi într-o seară tot așa, am ascultat o vreme discuțiile lor interminabile. După aceea m-am apropiat de ușă și mi-am pus nasul pe sticla rece. Deodată am zărit afară luna: jos-jos, aproape de pămînt, cu raze
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
păcatul, chiar de pe cruce la ales când a călcat să facă altul. Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Referință Bibliografică: Ce vrea un suflet de la
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
rău”. În fața boilor se așeza un ou, dacă acesta rămânea întreg după pornirea carului însemna că plugarilor le va merge bine tot anul agricol și că vor avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de sorginte precreștina. Plugarii primeau traista cu merinde, după care gospodina aruncă agheasma rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
păcatul, chiar de pe cruce la ales când a călcat să facă altul. Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Citește mai mult Ce vrea un suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
ISSUS i-a luat păcatul,chiar de pe cruce la alescând a călcat să facă altul.Nu poți să îl numești ființăcând cu minciună se hrănește,nu vrea să ceară în căințăiubirea celui cel iubește.Și totuși omul s-a născutcu traista plină de păcate,și-n ura oarbă a zăcutcărând o cruce către moarte.Ar vrea să fie împăratmâncând în foamea lui nebună,credința care l-a căratprin uragane și furtună.... XIX. O STEA DINTR-UN VIS, de Anton Viorel , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
predica și la care se rugau cu toții îndemnați fiind de el, cu multă râvnă, iar mulțimea părea să-l asculte și să-l urmeze în orice făcea. Asta relataseră spionii. Fiecare dintre cei veniți avusese desigur câte ceva de mâncare prin traiste ori prin desagi însă ceea ce avusese fiecare se isprăvise, pentru că de data aceea, mulțimea ascultase cuvântul galileeanului mai mult decât de obicei și de aceea flămânziseră cu toții până peste poate, inclusiv ucenicii săi. Arhiereul Caiafa credea însă despre acest lucru
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]