987 matches
-
astfel de atitudine. În sinea mea, uram asta și probabil mi-ar fi fost greu să accept o atare teorie și după douăzeci de ani de căsnicie. “Nu ne vedem până nu aflu ce a însemnat plecarea ta”, un răspuns tranșant, căci îmi pierdusem răbdarea, iar intuiția îmi spunea că trebuie să iau inițiativa, altfel, el va continua să se victimizeze în loc de orice altceva. Îmi închipuiam că deja l-am încurcat rău cu acest mesaj, probabil se aștepta să uit totul
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
ce mă face să mă gândesc la spusele lui Aristotel: „Frumosul constă în ordine și măreție.” Cartea, cuprinzând editorialele scrise și publicate în anul 2015, se constituie într-un evantai policrom de idei, istorie, fapte, îndemnuri și conexiuni. Autoarea este tranșantă, nepărtinitoare, știe să exalte și să anuleze, să uite sau să-și aducă aminte, și chiar - lucru mai rar întâlnit la judecătorii faptului politic și social, dar cu deosebire important - și să retracteze, atunci când e cazul. Fragmentul de roman „Abatorul
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
In timp ce în Occident + SUA, noțiunea de naționalism este combătută, ridiculizată, în Europa de Est, aceasta este revigorată, începând din Grecia pînă la Polonia. Și nu întâmplător, România are opinie diferită, dar nu tranșantă sau clară. Un exemplu elocvent este sărbătorirea nașterii poetului național, Mihai Eminescu (ME); 1850 - 1889. Cu excepția unor manifestări restrânse în Moldova, pe scară națională, la TVR2 a fost prezentat un medalion vechi, în schimb la TVR1, a avut loc o
MÂNDRIE NAȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371057_a_372386]
-
persuasiune (Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, 1927, pp. 264-266). Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar viața sa, de o austeritate continuă. Era o natură delicată, simțind cu putere lucrurile și traducându-și impresiile într-un mod tranșant. Grațios, bun, afectuos și vesel cu cei apropiați, rămânea, în relațiile sale exterioare, tot timpul rezervat. Sfântul Ioan Hrisostom atacat, calomniat, a refuzat lupta și i-a plăcut mai mult să cedeze decât să lupte. În fața dușmanilor fără conștiință, el
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
Din lucrare rezultă că ’’universitatea a fost dintotdeuna matricea valorilor medicale autentice, priza de conștiință morală și profesiunea de credință în fața asumării riscurilor medicale, responsabilitatea etică, etc. persistând bazele adevărului moral util devenirii morale actuale, împotriva suficienței etice, a moralei tranșante, a mediocrității morale’’. (Apud Prefața) . Autorii demonstrează persuasiv că, dacă științele vieții zdruncină frontierele dintre discipline, deontologia și bioetica au sarcina de a susține corectitudinea, disponibilitatea, devoțiunea și respectul demnității ființei umane, indiferent de condițiile de exercitare ale practicii medicale
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
Din lucrare rezultă că ’’universitatea a fost dintotdeuna matricea valorilor medicale autentice, priza de conștiință morală și profesiunea de credință în fața asumării riscurilor medicale, responsabilitatea etică, etc. persistând bazele adevărului moral util devenirii morale actuale, împotriva suficienței etice, a moralei tranșante, a mediocrității morale’’. (Apud Prefața) .Autorii demonstrează persuasiv că, dacă științele vieții zdruncină frontierele dintre discipline,au sarcina de a susține corectitudinea, disponibilitatea, devoțiunea și respectul demnității ființei umane, indiferent de condițiile de exercitare ale practicii medicale., probleme pe care
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene, ceea ce ar fi dus la deprofesionalizarea mediului academic ardelean. Istoricul Dănuț Doboș are opinii tranșante despre cauzele lipsei de solidaritate publică a universitarilor cu profesorii epurați. „Un prim aspect îl reprezintă atitudinea rectorului Alexandru Borza în calitatea sa de președinte al Comisiei de epurare, atitudine neobișnuită și fără echivalent. Aceasta explică, pe de o parte
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
dezbaterilor culturale al cărei inițiator este, intitulat „Colocviile Argeșului”, găzduit în ultimii doi ani de C.J.C.P.C.T. Argeș. În articolele din Biblioteci subiective, Magda nu are pretenția de a oferi interpretări sau „soluții hermeneutice” absolute, deși despică firu-n patru și e tranșantă când trebuie. Îi rămâne lectorului ultima decizie privind cântărirea nuanțelor. Cititorii vor întâlni frecvent, ca pe un leitmotiv, termenul „ontologic” și derivații săi, ceea ce denotă interesul autoarei pentru relevanța oricărui act de creație pentru viață, pentru realitate în întregul ei
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
oarbă rază, Te instaurezi, așa ca un domine. E veșnic circuitul apei nebăute, Curg secundele și mor din nou, Ca o sfidare-a morții-n senectute, Întoarcerea ascunde un ecou. Vâslind nsingurată-nspre tăcere, Nu m-oi cruța, cu două mâini, tranșantă, Iar gândul mi-l voi rupe cu putere, Să mă întorc la veșnicia perimată. De-aici, cu valuri spumegânde, Ajunge-voi pe-un val trecut, Mă voi visa, în vas, ca înainte, Cum pe-o corabie, din timpuri Și din
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
României în Iordania. Are o carieră didactică de invidiat, cum tot mai mulți își amintesc cu plăcere perioada în care a fost comandant al Corpului 10 Armată ‘’Ștefan cel Mare’’ Iași. Nu este plăcut de inculți și hoți, declarațiile sale tranșante, cum a fost în cazul Armatei a XIV-a din Transnistria, aducându-i chiar sancțiuni nemeritate. E catalogat ca un închipuit adversar al comunității evreiești, dar mai ales ca model de naționalism. Vorbitor a patru limbi, fost lider de necontestat
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
aduceți aminte de piramidalul capitol despre rolul maselor în istorie, ham-ham, bla-bla. Ei bine, conceptul n-a pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile și nu prea cu susținători ai regelui bulgar Simeon II, cei care au și decis recent modificarea tranșantă a eșichierului politic la sud de Dunăre. Fie vorba între noi, niște mațe-fripte, coate-goale, vorba lui Nenea Iancu, niște ăia, pegra de totdeauna, vegetativii istoriei, hlizindu-se cu degetele-n V la aparate. În fond, avem și noi pegra noastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li se întîmple minunea. Așa nefotogenică, mde, cum o fi arătînd ea, dar masa vegetativă bulgărească, iată, într-un fotogenic puseu inteligent, a realizat gestul tranșant: lovitura de grație aplicată neocomuniștilor și, nemairecurgînd la aceeași păguboasă alternativă stînga vs stînga, ci decizînd, indubitabil, în favoarea monarhului. La noi? Aceeași mitogoangă asiatică de prost gust cu... cînd apare, soarele răsare, auzită din nou, zilele trecute, culmea! într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce s-a petrecut la noi în decembrie '89 poate să fi fost o revoluție, este unul tranșant: Nu, nu! Pentru că e vorba, de fapt, de o implozie în sfera puterilor politice dinăuntrul partidului comunist; participarea populației a fost relativ slabă și nu s-a produs o schimbare profundă a personalului politic. În mod normal, revoluțiile presupun o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără invazia tancurilor, ar fi rămas în promiscuul anonimat din care s-a ivit întîmplător. Destinul ultimului mare personaj al veacului XX. În decembrie '89, cînd ambasada "noastră" din Paris stătea cu obloanele trase zi și noapte, ca să nu auzim tranșantul "communistes, assassins!", venit de jos, din stradă, m-am prelins pe sub pistolul portarului și, după o oră, eram la Moulin Rouge. Sacrificîndu-mi ultimii frăncuți, am reușit să intru în sclipiciosul infern și să iau, undeva, la o masă, figura hirsutului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conflagrației să fi estompat tragedia unei Românii pentru care ziua victoriei însemna, de fapt, începutul tragediei, iată că subconștientul nostru tăinuiește cu încăpățînare umorile frustrării. Nu-ul românilor frustrați istoric și-a găsit un surprinzător pandant în gestul demn și tranșant al Țărilor Baltice și al Georgiei, care chiar au și lipsit de la înscenarea moscovită. Și aveau toate motivele: peste jumătatea de secol acum aniversat a însemnat ocupație, sovietizare. Nu doar impunere de regim aservit, așa cum s-a întîmplat cu România
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și militară, care urma să se desfășoare într-o vastă mișcare generală de eliberare, a rămas un act istoric izolat, un act al unui mare precursor al luptei pentru independență”. În ceea ce privește conduita politică a lui Constantin Brâncoveanu, divergența de opinii, tranșantă în epocă, a evoluat către o comprehensiune într-adevăr politică. În jurnalul lui Petru I, atitudinea domnitorului față de Rusia este calificată ca „o sărutare de Iuda”. Alimentate de o singură sursă, jurnale și broșuri europene ale epocii aruncă vina înfrângerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transfigurare, a esențelor inferioare, cele mai de jos, cele mai puțin legate, cele mai puțin integrate"6. În sistemul filosofic al lui Abellio, principiul interdependenței universale este "singura presupoziție metafizică implicată de universalitatea "Structurii absolute""7. În ciuda afirmațiilor sale uneori tranșante privitoare la știința modernă, Abellio este intim convins că există o legătură profundă între fizica cuantică și principiul fondator al structurii absolute. Astfel, el scrie în Ființa cosmică (lucrare în care ne regăseam împreună, Raymond Abellio, Stéphane Lupasco și eu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care face ea însăși parte din criza decisivă a civilizației noastre [...]. Orice conflict de civilizație este, în ultimă instanță, un conflict de logici. Am trăit și credem că trăim încă sub domnia logicii maniheene a lui Aristotel, cea a categoriilor tranșante și necomunicante"14. Logica sa este cu siguranță o logică a contra-dicției. Ambiția lui Abellio, la fel ca a lui Lupasco, este de a unifica contrariile: " Mi se părea că se apropia vremea cînd avea să fie dată o șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
destinat în fapt Moscovei, care lansase deja în cadrul CAER propunerile sale privind integrarea economiilor țărilor membre și crearea unor organisme suprastatele. Divergențele profunde româno-sovietice pe această temă aveau să fie prezentate la scenă deschisă un an mai târziu, când opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare Modificarea atitudinii României în legătură cu problema neproliferării armelor nucleare, mai exact cu substanța acestei măsuri, cu finalitatea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
războiului nuclear. Nediseminarea ca "un scop în sine", nelegată de aceste măsuri, duce doar la monopolul nuclear, existența și dezvoltarea în continuare a armelor nucleare nu este atinsă și, deci, nu se reduce primejdia unui război nuclear". După această argumentare tranșantă a poziției delegației române, L.I.Brejnev a dat de înțeles celorlalți lideri să nu mai insiste, spunând: "Vedeți, este altceva dacă puneți astfel problema. De aceea eu am întrebat la început care este poziția dv. clară în problema nediseminării. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
experiențe mai directe. Au existat, probabil, trei factori principali ce au contribuit la această deziluzie recunoașterea crescândă a faptului că organizarea socialistă a producției nu ar mai fi productivă, ci mult mai puțin productivă decât inițiativa privată. recunoașterea și mai tranșantă a faptului că în loc să ducă la ceea ce fusese gândit ca o mai mare justiție socială, ea ar însemna o nouă ordine a rangurilor, mai arbitrară și mai greu de eludat decât oricare alta; conștientizarea faptului că în locul mai marii libertăți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prilejuite de schimbarea registrelor creatoare. De o parte stau, printre alții, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Geo Dumitrescu, de cealaltă, Radu Cârneci, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Cartea este o izbutită panoramă a poeziei postbelice, în care judecăților estetice tranșante le corespunde în mod fericit un limbaj critic direct și obiectiv. Singurătatea lecturii (1980) extinde aria de preocupări ale criticului la unii dintre cei mai importanți clasici români (V. Alecsandri, Al. Macedonski, G. Bacovia), păstrând însă viu interesul pentru literele
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
a mișcării spirituale contemporane”, încercând, „printr-o critică constructivă și loială, prin înlăturarea oricărei fățărnicii”, să realizeze „rostirea adevărată ce trebuie societății actuale”. Conform acestui program, în cele nouă numere apărute, revista excelează prin spiritul polemic și printr-un ton tranșant, exprimând opinii fără echivoc, corespunzătoare antinomicelor „da” și „nu”. Ilustrativă în acest sens este îndeosebi pagina de mijloc, care găzduiește confruntarea unor puncte de vedere diametral opuse, grupând, sub genericul „Da”, opinii afirmative privitoare la problema în discuție, vehement combătute
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
sau a unui punct de referință” în cultura română postbelică. „Ca și socialismul - afirma C. - cultura română de azi nu e decât o speranță. Privită fără speranță, se reduce la nimic (sau aproape nimic...).” La originea aprecierilor de o severitate tranșantă, trebuie presupus climatul festivist al „epocii de aur”, ale cărei exagerări din ce în ce mai rupte de realitate nu puteau să nu exaspereze conștiința critică a cercetătorului obișnuit cu o scară universală a valorilor. Un alt motiv al acestei „aproape” negații este acea
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
de arii de aplicare. Utilizarea sa a trecut rapid de la organizațiile de mari dimensiuni orientate spre profit la alte tipuri de organizații, cum ar fi IMM-urile sau organizațiile publice, caracterizate, de regulă, printr-o temporizare a preluării tehnicilor prea tranșante ale junglei concurențiale a marilor firme. Efectul secundar nedorit al acestei popularități este apariția unor scheme de utilizare care accentuează partea formală și subiectivă. O astfel de abordare formală generează semnale mulțumitoare, în detrimentul unei analize obiective cu efecte mobilizatoare pentru
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]