2,637 matches
-
pe care le prezintă în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul și
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
cuprinsă în Hrisovul zamolxian al Legilor Belangine și în Testamnetul Evangheliei lui Iisus Hristos. Duhul divin îi exultă inspirația mistică într-un spațiu existențial al Elitelor Martiric-Mărturisitoare ce se înalță spre sferele albe ale bucuriei diafane, a morții nupțiale, în transcendentul purtător de har, de lumină, de înviere, de înălțare, de îndumnezeire. Cultul, cultura și moralitatea sa ortodoxă s-au întrupat din thracica idee religioasă a logodnei morții cu viața întru viața veșnică-cea mai divină eflorescență a spiritului creștin. Sângele său
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
îl dă omului gândirea. Procedeu defectuos prin faptul că nu se poate desprinde de teluric și, totodată, neproductiv scopurilor care-l pun în mișcare; pentru că, insistând a-și impune negația, încercând a scoate din circuit divinitatea fără a pune altceva transcendent în loc, îl face pe om să simtă cum este rupt tocmai de această a treia dimensiune care-i împlinește personalitatea prin faptul cert al conștiinței unei existențe metafizice. Conștiință datorită căreia el se împlinește și se dezvoltă pe drumul spre
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
imperativ nevoia să se opună unei asemenea operațiuni dureroase care vrea să-i extirpe o parte din personalitate, exact ca-n simbolul martirajului pentru credință, omul se îndârjește și nu se lasă smuls din tridimensionalitatea sa care-i asigură legături transcendente apte de a-i perfecționa persoana fizică, a depăși precaritatea acesteia, a-i arăta calea spre un ideal superior. Pentru că această atracție, această aspirație, această tendință spre inefabil a devenit o permanență umană care, fie că ia sau nu calea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
la cuprinsul cărții în cauză, unul de mare actualitate, precizie și acuratețe, el este următorul: Cuprins Introducere: Provocări morale ale postmodernității 1. Globalizarea și secularizarea - manifestări ale postmodernității 1.1. O viziune religioasă asupra fenomenelor Noutate și provocare Secularizarea și transcendentul Atitudini ale creștinului contemporan 1.2. Efecte din perspectiva moralei creștine " Noua libertate" - contextul social și moral al ultimelor două decenii Autonomia umanului și relativizarea valorilor De la Fără morală! la morala fără... Morală fără divinitate Morală fără religie Morală fără
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
a fi dispărut, se fac simțite astăzi mai mult ca oricând. Secularizarea este una dintre ele. Dovada acestui fapt este clar reliefată de autor printr-o diagnoză cauzală.Cauzele secularizării se identifică în: 1. izolarea de către om a divinității în transcendent (începută clar în Renaștere); 2. autonomia creației (structurată excelent în veacurile XVIII, XIX); 3. tendința manifestă de dominare a lumii din partea omului (manifestată în mod violent la începutul secolului XX, și într-o amplă desfășurare astăzi) (p. 23). Biserica se
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
căderea în păcat, iar pe de altă parte, restaurarea vieții etnice, înnoirea ei prin lucrarea răscumpărătoare și transfiguratoare a Mântuitorului Iisus Hristos. „Spiritualitatea unui neam - subliniază autorul- se descoperă prin modul în care acesta e înrădăcinat în propriul său Model transcendent, inepuizabilă sursă a darurilor cu care este înzestrat în istorie” (p. 29). Drept urmare, identitatea noastră umană nu este doar un fapt natural, ci și unul spiritual, iar a aparține unui neam înseamnă a îndeplini o vocație, a-ți asuma destinul
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
nu este doar un fapt natural, ci și unul spiritual, iar a aparține unui neam înseamnă a îndeplini o vocație, a-ți asuma destinul unei spiritualități care îl definește. Partea a doua relevă semnificația și implicațiile liturgice ale Modelului divin transcendent în revelarea iubirii supreme. Aici descoperim cele mai originale gânduri ale Părintelui Profesor Ilie Moldovan, cel care a aprofundat problema etnogenezei românești de-a lungul întregii sale vieți. Teza sa finală cuprinde următorul scenariu: etnogeneza românilor coincide cu nașterea„din
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
Pogorârea Sa Cinstitele Daruri pentru ca Sângele lui Iisus Hristos să treacă în „sângele nostru”, făcându-ne rude de sânge ale Domnului -popor ales și sfânt, deopotrivă o comunitate eclesială și etnică. Partea a treia aprofundează funcțiile și implicațiile Modelului divin transcendent în generarea unei vieți și a unui destin românesc. Sunt reluate aici bine-cunoscutele considerații ale părintelui Ilie Moldovan despre„legea românească”. Sunt analizate graiul românesc, paradisul etnic românesc și perpetuarea acestora prin intermediul unei „natalități divine (sângele harismatic)” (p. 241 ș
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
terminarea acestei cărți aproape a coincis și cu plecarea la Domnul a Părintelui Profesor Ilie Moldovan. Astfel, el și-a împlinit pe deplin vocația și slujirea pe care a cerut-o neîncetat de la fii neamului său. În acest fel, Modelul transcendent divin pe care l-a preamărit prin cuvânt și fapte, la amvon și la catedră, se va reflecta încă multă vreme de acum înainte în cei pe care i-a format și care rămân să se roage pe acest pământ
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
lectorului în jurul unor structuri metaforice aparent antitetice: ”floarea de colț”/ ”floarea de cleștar”, ”en-staza”/”ek-staza”, ”fluturii albi”/ ”fluturii negri”. În discursul liric sintagmele urmează o arhitectură schițată prin coincidentia oppositorum, un univers al reunirii contrariilor, al armonizării ființei lirice în transcendent. Versul pătrunde prin acorduri psihedelice în starea de grație a celestului: ”cerul se desface din somnul/ cosmosului/ pământul răsuflă în ecouri proaspete”. În lirica Andreei Dănilă trupul trece printr-o serie de stări metamorfice, parcurge un periplu al combustiei interioare
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (Mt. 22, 17) și deci transformarea Bisericii dintr-o instituție divino-umană, reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană, cu pretenții de factura egoistă. Biserica însă poate și trebuie să se implice în politică pe căi și cu metode specifice misiunii ei. Rolul ei în îndrumarea morală a mirenilor se permanentizează nelimitându-se la
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
by the eagle” (I wish). On the other hand, the word hâș lost some of its inițial power (that of establishing the real), not în the sense of some unwords but rather with the meaning of a loss of the transcendent, of demystifying. The words humble themselves through silence: “aș if/ the words would have humbled themselves/ în a silent tree/ with no branches” (Portrait), they bleed: “I reverse the day to night with syllables/ and blood pours from my word
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
sufletește. Așadar, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. Între altele, parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
hramul Sf. Gheorghe. În fiecare vară revin cu multă bucurie la această fereastră către cer, loc în care rugăciunea poate atinge veșnicia, loc de propăvăduire a adevărului creștin ortodox, sfânt locaș care ne oferă o legătură complexă cu Divinitatea și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
iar soluțiile care au guvernat aceste relații au oscilat și au variat în timp - după cum declară și recunoaște chiar autorul. În altă ordine de idei, Statul va simți permanent nevoia, pentru coerciția pe care o exercită în numele suveranității, de justificări transcendente. De fapt, s-a recunoscut mereu pe sine ca fiind doar un instrument material, având însă temelie și scopuri spirituale. Lucrarea de față urmărește să trateze, în cele două studii ale sale, atât cât îi stă în putință, modul în
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
voință, viziunea precară, disparat-haotică, adesea distorsionată și iluzorie a cuprinderii generice aflată în câmpul obiectiv concret al privirii, supuse toate și trecute prin lentilele cu drioptrii (în plus su în minus) în funcție de calitatea canonică a actului de evaluare a realității transcendente dar cu deosebire a reflectărilor ei mentale, a gradului de conștiență a celui implicat („liber asumat și nesilit”) a entităților relevate direct sau pe cale onirică. Adjudecate și integrate printr-o „procesualitate” din care „umilința și smerenia” să fie bornele și
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
de atâția luceferi / alunecători și risipiți / te zărea numai // te zărea și te iubea” („Femeia oarbă”). Din când în când, barierele lucidului cedează și eroina lirică se întoarce spre puterea iubirii, în dorința de-a atinge absolutul, prin evadarea în transcendent: ...”univers gol de prejudecăți / și încărcat cu fluturii aceștia: / inel din feeria zeiască / peste umerii mei” („Altitudine”) pregătind zborul spre dincolo: „A trecut vremea când cuprindeam în palme norii / să ne răcorim obrajii în toiul iernii... // urmăm pârtia astfel încât să
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
se tratează despre simpla supraviețuire, care nu poate oferi omului eliberarea sa de stricăciune și moarte. În opoziție cu aceasta, Sfânta Euharistie este, în mod real și grăitor, vie și poate oferi viața în adevăr. Mântuitorul Iisus Hristos Cel absolut transcendent, nu se preface El însuși atunci când se oferă ca hrană, ci preface pe om în ceea ce este El. „Hrana se transformă în cel ce o mănâncă, susține Nicolae Cabasila - citat fiind de autorul acestei cărți - peștele, pâinea și orice alt
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]