1,137 matches
-
site propriu și a Editurii „Bunăvestire” de pildă, și prin publicarea a cât mai multe cărți, de folos spiritual și duhovnicesc pentru cititorii ei și nu numai!... Întotdeauna, cu fiecare număr, mesajul acestei reviste se înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor duhovnicești, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această colecție de douăzeci de ani de apariție neîntreruptă, fructuoasa, rodnica și prolifica a revistei „Bunăvestire
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
și austrieci, ca piese vocale cu acompaniament instrumental, pe un text poetic. Astăzi, moderniștii reapropie poezia de muzică prin lieduri, adică prin folosirea resurselor muzicale ale limbajului și prin estetică, dezvoltând capacitatea lor de a emoționa, de a impresiona prin transfigurare poetică. Prin creațiile sale, poetul G. Baciu contribuie la cristalizarea liedului ca specie a genului liric. Pentru exemplificare, să pătrundem în lumea liedurilor, în care poetul și-a imaginat un decor pavoazat cu „întregul triunghiular/ prelins la Apus/ pe crucea
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
mai e până departe?/Azi , cum să-ngădui chinul ce-ntârzie/Regretul? Doar căința reînvie!/ Mult timp mai am iubirii să-i fac parte?” - cf. Sonetul CCCIII. Iubirea combină, logic, Inițierea întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIA-NIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii se ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Crăiasă alegându-te...” Prin Maria, care se coboară (Prostituata sacră) spre a ne înălța-mântui-cuprinde în Revelație - Maria Fecioara-Regina Lumii (“Regină peste îngeri, / din neguri te arată, / Lumină dulce clară, / O, maică prea curată / Și pururea fecioară, / Marie!”) - noi -Rugăciune-Ritual (de transfigurare a Vârtejului-val, în Zid de mântuire) ne reintegrăm umbrei Pământului (deci, ne reintegrăm, deci, stării de Iisus-Luceafăr (Lucifer) - și ne lăsăm închiși între coarnele-de-lumină ale Cercului-Uter Cosmic. * * * Eminescu creează Ființa Jertfită întru Eros-Agapé (Recuperată pentru Divin), ca Ultimă Imagine și
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit” (Luca 19:8). Fără ca Isus să facă cea mai mică aluzie la modul de viață păcătos al vameșului, Zacheu primește Iubirea Sa ca miză a unei transfigurări personale, ca participare neașteptată la autoîntruparea ei. În aerul rece al Legii care se știe infailibilă, femeia prinsă în preacurvie înțelege că uciderea cu pietre este ceea ce i se cuvine. Pârâșii săi au fost siguri că Isus își va periclita
SPATII ALE IUBIRII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342405_a_343734]
-
încă. Sau țintește un zbor și mai înalt decât cel genuin, infantil. Pe soclul unei statui se află o privighetoare, bustul maestrului nu este încă gata. Ce să-i reproșezi unui cântec de privighetoare? Maestrul șlefuiește propria sa operă până la transfigurare. Și în același timp se șlefuiește pe sine. Bustul maestrului nu este încă gata. Cu oricare nouă operă publicată, creatorul re-debutează căutând drumul spre inima Măriei Sale onor CITITORUL. Am vrut să fiu cât se poate de concentrat dar cuvintele mele
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
invocat la începutul fiecărei slujbe or¬to¬doxe pentru a coborî veșnicia în timp, a înnoi și sfinți creația. Sfân¬ta Liturghie, de pildă, în¬ce¬¬pe cu Împărate ceresc și cul¬mi¬nează în actul invocării Du-hu¬lui pentru transfigurarea și sfin¬țirea cinstitelor daruri și a ce¬lor prezenți („Trimite Duhul Tău Cel Sfânt peste noi și peste a¬ceste daruri ce sunt puse înainte“ - din Rugăciunea Epi¬cle¬zei euharistice). Despre chipul Duhului în sfinți Duhul Sfânt a
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
norul de lumină ce ascunde și totodată descoperă Parusia. Parusia dă sens Atotprezenței. Atotprezența ne-a adus întâia dată Întruparea și ne va aduce a doua oară Parusia. Parusia va fi "Schimbarea la Față" a Atotprezenței, după cum Schimbarea la Față de pe Tabor a fost transfigurarea prezenței Mântuitorului Iisus Hristos în Persoană, "în vremea aceea" pe pământ. Parusia va descoperi Atotprezența și celor de-a dreapta și celor de-a stânga. Însăși Învierea cea de apoi va avea loc întru Atotprezență, "la glasul arhanghelului și la trâmbița
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
nostru trecător la bunurile veșnice, mai presus de fire, o călătorie în lumina lăuntrică a sufletelor noastre, iar în viziunea unor părinți ai Bisericii nu e altceva decât „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției Cerurilor, o transfigurare anticipată”. Este acel «față către față» îndreptat spre eternitate, când “Dumnezeu coboară în suflet, iar sufletul urcă la Dumnezeu“. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Înălțarea / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de
ÎNĂLŢAREA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341568_a_342897]
-
locașul sfânt voi fi mai bun cu partenerul meu de viață, mai atent și mai îndurător cu copiii mei, cu părinții mei, mai îngăduitor cu frații și surorile mele. Toate acestea își au explicația în faptul că am trăit experiența transfigurării și m-am umplut cu Domnul Isus. Aceasta este o experiență pe care trebuie să o avem ori de câte ori ne apropiem de Masa Domnului.” Iar dacă am ajuns să fim transfigurați prin experiența primirii Duhului lui Dumnezeu și a caracterului Domnului
TRAIND PREZENTUL IN LUMINA VIITORULUI DE IOSIF TON SAU DESPRE VIITOR LA TIMPUL PREZENT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341573_a_342902]
-
într-o abstracțiune, un singur fir interior mi-e antenă și călăuză, instinctul și m-ascund emoționat în siajul ivit din “ștrotul” vârtos al sclavilor - vâslași, trăgând la ramele unei vechi trireme... Parcă toate “nadele” măreției sunt aruncate într-o transfigurare peste suflete și peste cele de afară, pentru a se opri în cele din urmă la porțile diafane și prea slăvite ale smereniei și izbăvitoarei Creații Dumnezeiești. Și la care doar ți se spune să bați... Parcă nici nu mai
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
mea se ridica căutându-și roua, în timp ce de sub pantofii vecinului meu rămânea zdrobită într-o aromă de verde crud. Au început aromele să reașeze meridianele într-un deșert cu instinctele deșertăciunii. Cerul fiind acoperit de nori, Lumina șchiopăta într-o Transfigurare inaccesibilă oricărei forme de viață, iar transcendența oricărui fior al devenirii cădea umbra unei metamorfoze imposibile. Acum privesc cum au rămas satele goale ca niște ruine, care amintesc de măreția unor cetăți... cu urmele lui Decebal. Bocetele umbrelor înalță fantome
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
plecate-n gropi să scoată peisaj neantul albumul unui delir, și eu ca oricare altul credeam că genealogia este doar pentru rădăcini ... iar eu doar roua-i plângătoare în osânda așteptării unui fir. (Paris, 16 iunie 2007) Din volumul, "Luminile transfigurării",Junimea 2007, p.286 Referință Bibliografică: Transhumanță transcendentală / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
spre neant// un semn al sfârșitului/ năluci prin odăile goale// din priviri se prelinge/ frigul ”( poemul de pe coperta IV a cărții ). Eleganța versurilor și profunzimea acestora, capacitatea poetului de a face, din asocieri de cuvinte simple, fraze poetice incredibile prin transfigurarea sensurilor, îmbogățirea structurii poetice cu inovații artistice, gama unică de senzații pe care o lectură de calitate ți le poate induce, iată câteva dintre armele redutabilului literat ploieștean. Victor Sterom privește cuvântul ca pe o ființă vie. Știe să și
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
a avut mult de suferit de pe urma regimului comunist. În acest fel, se poate spune că teologia sa este și jertfelnică dar și eshatologică. De aici deducem că, privind eshatologic, teologul trebuie să se jertfească mereu pentru a putea lucra la transfigurarea lumii, așa cum a făcut Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Alte două elemente ale gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae pe care le consider foarte importante sunt darul și dorul. Părintele se folosește foarte mult de aceste două noțiuni. El arată că întreaga creație
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în lumina lui Iisus Hristos s-a menținut împreună cu isihasmul și spiritualitatea filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a găsit astfel în Moldova
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
îi sunt dedicate patru prelegeri: 17 „metoda isihastă”, 18 „considerații istorice și psihofiziologice”, 19 „rugăciunea lui Iisus, esența paisianismului” și 20 „popularizarea și sensul ei cosmic” (în Povestirile unui pelerin rus). Aflată în inima cursului, prelegerea 18 poartă titlul „Despre transfigurare” și prezintă, plecând de la „Viața” Sfântului Simeon Noul Teolog și textele acestuia editate de părintele Hausherr, efectele rugăciunii lui Iisus în cea de-a treia ei fază, „duhovnicească sau harică”. După ce a parcurs faza „psalmodică sau recitativă” și „mintală sau
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
acesta — conchide Nichifor Crainic — este cu totul caracteristic misticii noastre ortodoxe și e obiectul special al rugăciunii lui Iisus. El poate constitui un capitol aparte, pe care nu-l întâlnim în tratatele de mistică occidentală și care se poate numi transfigurarea”. Este vorba de „una din cele mai seducătoare, dar și cele mai nelămurite chestiuni de doctrină creștină în general”, de o „transformare a trupului din material în imaterial, din greu în ușor, din dens în transparent, din opac în luminos
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
o consistență materială la una spirituală, glorificată”, nu este o stare de excepție, un fenomen mistic extraordinar, ci este însăși inima creștinismului: „Creștinismul n-ar fi creștinism cu adevărat, adică religie cu rădăcinile în supranatural, dacă n-ar năzui la transfigurare ca la supremul scop care-l justifică. Dacă noi suntem idei eterne în Dumnezeu și apariții vremelnice în spațiul acestei lumi, atunci scopul nostru, sau destinul nostru adevărat, este absorbirea vremelniciei noastre în veșnicie prin ajungerea la cunoștința identității dintre
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ideea divină de care spânzurăm azi în timp și în spațiu. Lucrul acesta nu e posibil decât prin asemănarea cu Iisus Hristos Care, Persoană transcendentă a Sfintei Treimi, și-a absorbit trupul imaterializat, spiritualizat și transfigurat, în veșnicie. Prin această transfigurare care va fi ultima minune din această lume, omul va deveni un supraom, adică un om duhovnicesc, iar cosmosul va deveni un supracosmos, adică un cer nou și un pământ nou. Căci nu numai omul, dar și lumea întreagă rezumată
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
omul va deveni un supraom, adică un om duhovnicesc, iar cosmosul va deveni un supracosmos, adică un cer nou și un pământ nou. Căci nu numai omul, dar și lumea întreagă rezumată în el, e încorporată acestui destin al supremei transfigurări” . Viziunea mistică a sfinților răsăriteni Simeon Noul Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
omul, dar și lumea întreagă rezumată în el, e încorporată acestui destin al supremei transfigurări” . Viziunea mistică a sfinților răsăriteni Simeon Noul Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor Crainic în prelegerea următoare: 19. „Contemplație și har”. „Răspunsul, care a răsunat atât de tare în teologia ortodoxă a veacului al XIV-lea și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
sufletul omenesc e de asemenea, după Palama, un efect necreat. Cu alte cuvinte, sub acțiunea harului, o făptură creată se transformă în necreată. [...] Schimbarea aceasta din creat în necreat sub acțiunea harului divin este cea mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în șlițul pantalonului scurt. “ Miruna, Miruna, ce-ai făcut din viața mea liniștită și netulburată de nimic și de nimeni?” Doream să mă detașez de evenimentele primei noastre întâlniri de pe canapeaua din sufragerie. Imaginea chipului ei mă urmarea continuu. Zâmbetul, transfigurarea, trăirile intense ce i se citeau pe față în timpul uniunii de simțuri, gustul picăturilor de transpirație culese dintre sânii ei frumoși și mari, toate acestea mă urmăreau. Degetele mele încă se mai regăseau alergând frenetic pe spatele ei, pe sâni
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]