1,760 matches
-
bunici, copiii, voi Oameni mari și Oameni mici, întoarceți-vă la izvorul limpede și curat din adâncurile ființei și potoliți-vă setea idealurilor voastre de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune, alături de Elena Cesar von Sache și editura Ecou Transilvan Cluj Napoca în 5 octombrie 2013, la ora 16, la Cazinoul din Parcul Central, Cluj-Napoca. Vă vor aștepta cu ultimele trei cărți pentru copii și alte surprize frumoase. Eu nu pot să fiu decât cu sufletul alături de Elena Cesar von Sachse
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
motiv de bucurie și pentru noi, cei care am reușit să depășim greutățile proprii oricărui proiect de o astfel de anvergură. Vă vom ține la curent cu mediatizarea acestora, mediatizare care începe cu lansarea lor la Târgul de Carte ALBA TRANSILVANA (9-11 mai 2014), la Alba Iulia. Adresa de contact: dorudancus@gmail.com Vă mulțumim pentru participare și pentru răbdare, ... Citește mai mult Au apărut antologiile Revistei SINGUR pentru 2014. Autorii sunt rugați să confirme primirea celor 5 exemplare gratuite, conform
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
motiv de bucurie și pentru noi, cei care am reușit să depășim greutățile proprii oricărui proiect de o astfel de anvergură. Vă vom ține la curent cu mediatizarea acestora, mediatizare care începe cu lansarea lor la Târgul de Carte ALBA TRANSILVANA (9-11 mai 2014), la Alba Iulia.Adresa de contact:dorudancus@gmail.comVă mulțumim pentru participare și pentru răbdare,... IX. ȘTEFAN DORU DĂNCUȘ - A APĂRUT REVISTA „SINGUR” ÎN VARIANTA TIPARITĂ (DEC 2013), de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 1087
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
în 1791, burghezia română în formare trimite la Viena noului împărat Leopold al II-lea, memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, în care cer, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei națiuni. În ciuda tonului pașnic al revendicărilor, Dieta transilvană, căreia îi este trimis memoriul de laViena, îl respinge categoric; • Caracterul iluminist: izolată prin refuzul rezolvării memorandumului, prea slabă economic și politic pentru a iniția o mișcare revoluționară, burghezia română se concentrează într-o mișcare de emancipare națională pe plan
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Ioan MÂRZA, prof. dr. Ioan CUCEU, prof. dr. Zamfir DEJEU, prof. dr. Zoia MAXIM, dr. Vasile LECHINȚAN și col. magistr. Viorel SISERMAN. Moderator: prof. dr. Dan BRUDAȘCU 3. Manifestarea se va încheia cu un concert susținut de Ansamblul coral „Voci Transilvane”, dirijor prof. Adrian COROJAN, al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte și momente de natură istorică sau culturală, petrecute în această localitate de renume Intrarea este liberă în limita locurilor
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364843_a_366172]
-
identității, apărută la editura ALTIP, Alba Iulia, prezintă autorul. 3. Primirea de noi membri în Academia Artelor Tradiționale din România: Sava NEGREAN BRUDAȘCU, Aloisiu (Nucu) PANDREA, Ioan COZMA Participă: Ioan BOCȘA, Aurel TĂMAȘ, Nucu PANDREA, Dorel ROHIAN și orchestra „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, dirijor, Ovidiu BARTEȘ. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte indedite privind activitatea Academiei Artelor Tradiționale din România, precum și proiecte de conservare și valorificare atezaurului etnocultural - național să onoreze cu prezența lor aceste manifestări
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364844_a_366173]
-
editorială “Un strop de veșnicie “ de Titina Nica ȚENE Poeta Titina Nica Țene, membră fondatoare a Ligii Scriitorilor Români, este din nou în librarii cu volumul de poeme “Un strop de veșnicie “, apărut în condiții grafice deosebite la Editură ECOU TRANSILVAN, din Cluj-Napoca.O parte din aceste poezii au luat premiul I la Concursul Internațional de Literatură STARPRESS-2012, urmare căruia autoarea a beneficiat de o vacanță prelungită pe litoralul românesc. Imaginația vioaie și melancolica, aducerea în prezent a unor trăiri trecute
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
rămas viu în conștiința și amintirea tuturor este faptul că autoarea, nu-i adresează formule consacrate celor defuncți, ci urarea pentru cei vii: “La mulți ani, dragul nostru!” Un eseu mai puțin obișnuit este cel intitulat “File Astriste” - despre Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra) - înființată la Sibiu în 1861 - care a jucat un rol decisiv în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania. Sunt evocate personalitățile care au înființat această asociație: mitropolitul Andrei Șaguna, Timotei
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > ,,OCROTIȚI DE EMINESCU’’ FESTIVALUL-CONCURS Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA Despărțământul ,,Timotei Cipariu’’ - Blaj BLAJ, PIAȚA 1848, Nr. 11, cod 515400 Tel: 0258/711484 sau 0741091627 Fax:0258/710014; e-mail: astrablaj silviapop@yahoo.com ,,OCROTIȚI DE EMINESCU’’ FESTIVALUL-CONCURS FAZA NAȚIONALĂ Ediția a XVI
,,OCROTIŢI DE EMINESCU’’ FESTIVALUL-CONCURS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366351_a_367680]
-
fără speranțe, deși se încadra în Legea 112/1995: apartament locuit de fostul proprietar! Emilia ȚUȚUIANU: Povestiți-ne despre omul Sorin Ullea și rădăcinile sale, familia și genealogia sa... Simona IOANOVICI: Descendent după tată din boierimea moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 „Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei”, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
care „gramatica stilistică a faciesului” bazată pe „importanța suverană a liniei în spiritualizarea volumelor” a dus la pierderea reliefului imaginii, adică a „materiei”, așa cum este estetica aulică pur comnenă a secolului XII. Firesc apare întrebarea: cum a rămas mediul artistic transilvan atât de fidel unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
nu numai cea biologică așa cum era până acum, iar aria vechimii culturale românești se lărgește astfel din Moldova până în vestul Transilvaniei. Ca urmare, „mult înaintea marii școli moldovenești de pictură ... cristalizată în prima treime a secolului XV, a existat școala transilvană de pictură ... cristalizată în secolul XII, secol din care va trebui să considerăm de acum înainte că începe istoria picturii medievale românești (p.9)...căci existența ei implică automat existența unei civilizații românești în acel secol” (subl.SI) . Este de
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
deja formați sau aflați pe Calea afirmării din România, Basarabia și Diaspora (SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Slovacia și Emiratele Arabe). Prezent eu însumi cu profiluri artistice în „Antologia poeziei maramureșene de la origini pînă în 2009” (2010), „Antologia prozei scurte transilvane actuale” (2010), cartea de interviuri „Convorbiri cu elite” (2011) sau ca personaj literar episodic în „Fericiri pămîntene”, romanul autobiografic al scriitoarei băimărene Marina Angela Glodici (2008). Actualmente contribui cu materiale sporadice pentru enzinele de literatură & cultură clujene „EgoPhobia” și „Europe
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
dalbe de cer. Să vină Crăciunul în inimi! Sfânt prunc s-a născut! Să-l iubim! În cuget cu dragoste pură, CRAI DRAG să-nălțăm spre sublim. Să vină Crăciunul, prieteni! În noi? Armonie și cald! Din suflet, din ierni transilvane, Cu drag, vă salută un bard. 22.12.2015. Reghin Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: SĂ VINĂ CRĂCIUNUL! / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1817, Anul V, 22 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SĂ VINĂ CRĂCIUNUL! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366237_a_367566]
-
Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de pretutindeni, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul transilvan, Radix (Belgia), Românian VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia) ș.a. În total am publicat peste 6000 de articole și reportaje în presă. George ROCA: Am aflat că ați fost membru activ al Uniunii Scriitorilor Români. Ați părăsit acest forum fiind
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor politice transilvănene. În vreme ce moldovenii, muntenii și oltenii priveau cu venerație către Pământul Sfânt al Transilvaniei și către suferințele de veacuri ale Românilor ardeleni, grupările politice transilvane erau în mare parte dominate de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei interbelice au fost produse de politica ungurească și cea catolică, amândouă susținute nu doar de politicienii unguri, ci și de mulți dintre
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
altă asemănare, și să te închini lor“, „Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert“„Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește pe ea ... “ ș.a.m.d. Fructuoasele dialoguri dintre Florin și Constantin derulate în frumoasele după-amieze transilvane sunt pretextul pentru a pune sub lupă societatea românească a ultimelor decenii, din anii de după Al Doilea Război Mondial până în zilele noastre. Se realizează o critică acidă a societății socialiste, dar și a democrației actuale, demne să bulverseze conștiințele intelectualilor
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
a înveșnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: TRANSILVANIA. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este doar consemnarea „eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fasciști” ci adevărata recuperare și Re-Întregire a spațiului de socio-etno-geneză a românilor. Este replica Trupului Armat al Națiunii
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
CUCEU, prof. dr. Zamfir DEJEU, prof. dr. Mircea TĂMAȘ, dr. Vasile LECHINȚAN, prof. Damian TODIȚĂ și cercet. șt. princ. Dr. Ioan TOȘA. Moderator: prof. dr. Dan BRUDAȘCU 3. Manifestarea se va încheia cu un concert susținut de Ansamblul coral „Voci Transilvane”, dirijor prof. Adrian COROJAN, al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte și momente de natură istorică sau culturală, petrecute în această localitate de prestigiu național și internațional. Intrarea este liberă
COMUNICAT DE LA CASA DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352489_a_353818]
-
CUCEU, prof. dr. Zamfir DEJEU, prof. dr. Mircea TĂMAȘ, dr. Vasile LECHINȚAN, prof. Damian TODIȚĂ și cercet. șt. princ. Dr. Ioan TOȘA. Moderator: prof. dr. Dan BRUDAȘCU 3. Manifestarea se va încheia cu un concert susținut de Ansamblul coral „Voci Transilvane”, dirijor prof. Adrian COROJAN, al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte și momente de natură istorică sau culturală, petrecute în această localitate de prestigiu național și internațional. Intrarea este liberă
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352503_a_353832]
-
Poartă de sub Feleac, cântăreți de muzică populară românească în frumoasele ținute populare, dar și scriitori. Mulți, mulți scriitori și cărți bineânțeles. Sunt expuse numeroșilor vizitatori standurile de cărți, expozițiile de pictură și fotografie, costumele populare românești, dar și produse gastronomice transilvane. Am revăzut cu mare plăcere femei torcând fuiorul de lâna îmbrăcate în minunată ținută românească, în portul nostru popular românesc. Fascinant și pentru jurnaliști care au intervievat pe toți cei care își prezentau standul cu multă dragoste. Agnes Maria Orban
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
că nu poate fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Episcopul Vasile Coman; din cauză că preotul, protopopul, cărturarul, teologul și arhiereul Vasile este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a neamului nostru, românesc și transilvan... În încheiere vin să întreb, ce ar zice și cum ar analiza Preasfințitul Părinte Episcop Vasile mersul și evoluția Bisericii astăzi, când iată, se confruntă cu o mulțime de probleme și de crize, tot mai acute, pe zi ce trece
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
orice închinare mă voi duce Nu-mi trece nicio umbră peste gând Și dacă cineva nu-și face cruce Când aude clopotul plângând... Genunchii ce se frâng lângă icoane Să-și mântuie în pace jertfă lor, Copil crescut pe dealuri transilvane Jignirile de orice fel mă dor... Așa m-au învățat în vremuri grele Părinții mei, părinte sunt și eu, De undeva, de dincolo de stele, Se uită înspre mine Dumnezeu! Nu spun că I-am văzut vreodată față, De auzit îl
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
pământul Munților Apuseni trimite lumii sclipiri din inepuizabilele sale versuri de aur...“); Elisabeta Chișa, „Fascinația comunicării“, Editura Gutenberg, Arad, 2002, p. 264-265, (...el se ridică în înălțimi precum curcubeul deasupra fântânii / sorbind cu nesaț/ nebănuita-i Lumină...) - Petre Bucșa, „Mesagerul Transilvan“, Cluj-Napoca, nr. 1421/ 29.02. 1996; Iulian Negrilă, „Școală vremii,“ An. LXX, Serie nouă, An.I. Nr. 3, p. 29; Petru M: Hâș, „Adevărul de Arad“, Nr. 67/01 aug. 2000; Dumitru Malin, „West magazin“, Ăn. III, Nr. 82 / 23-29
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]