679 matches
-
aspect negativ rezultat). Dar folosind cunoștințele temeinice de managementul stress-ului, precum și pachetul de prigrame și situații de acțiune în acest domeniu, considerăm că situațiile dificile se vor diminua și activitatea tuturor agenților economici va avea numai de câștigat. Din perspectiva tranzacțională (aceea de a avea de-a face cu ceva, de gestionare și răspuns) asupra stress-ului, elementele mediului organizațional, sau specificul muncii desfășurate, nu determină în mod direct stress-ul ocupațional. Efectul este mediat de caracteristicile individuale, in special în ceea ce privesc
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
că stress-ul putea fi perceput ca fiind dezechilibrul dintre cererile exprimate și resaursele existente, sau când presiunile exced posibilitățile (abilitățile) cuiva de a le face față. Pentru dezvoltarea cu adevărat a unui management al stress-ului se impune realizarea unui model tranzacțional de genul celui întocmit de cei doi autori menționați, gândit ca ansamblul tranzacțiilor dintre indivizi și mediul înconjurător. Prin folosirea acestui model, stress-ul este văzut în funcție de cum sunt percepuți factorii stresori, precum și de felul în care indivizii își folosesc resursele
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor din România, dar mai ales, din cadrul unor prestigioase burse din lume. Exemplele concrete prezentate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
prestigioase burse din lume. Exemplele concrete prezentate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a se
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la bursă; 9 regulile legate de diseminarea (răspândirea) informației bursiere; 9 regulile privind activitatea agenților de bursă etc. De exemplu, prin sistemele de trantacții acceptate la bursă sunt cuprinse tipurile de tranzacții prin definirea operațiunilor (cash, futures, opțiuni etc.), procedura tranzacțională, respectiv ordinea de desfășurare a activităților în sala de negocieri, apoi ordinele de bursă în sensul conținutului și valabilității lor. De asemenea, se detaliază fără echivoc, unitatea de tranzacție, programul de lucru al instituției bursei, modul de înregistrare al tranzacțiilor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
loc ședințele de bursă este de dimensiunile unui stadion, fiind dotată ultramodern cu panouri electronice, stații de telecomunicații și aparatură birotică. Mai mult de 600 de agenți de bursă, îmbrăcați în jachete bej, sunt grupați în ringuri pe principalele produse tranzacționale : grâu, porumb, soia, secară, orez, ovăz etc. În interiorul fiecărui ring, agenții de bursă ocupă locuri pe trepte, în conformitate cu luna pentru care negociază tranzacția. Activitatea se desfășoară într-un vacarm greu de descris, iar limbajul bursei este completat de gesturi simbolice
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de piață. Se poate tranzacționa, pe această piață, mărfuri agroalimentare, metale, produse chimice și petroliere, materiale de construcție etc. În piața a doua, se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri fungibile, care nu prezintă însă aceeași continuitate tranzacțională, față de cele de pe prima piață. De această dată, brokerii nu mai negociază contracte, ci cantități. În același timp, mărfurile, având o mare diversitate tipodimensională, brokerii trebuie să prezinte și caracteristicile acestora. Pentru a putea fi operativ tranzacționate și a ușura
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
nepublicate. În perioada tranzacțiilor libere, brokerii pot anunța, ori de câte ori doresc, îmbunătățiri ale prețurilor la orice categorie de marfă. Este la latitudinea șefului de licitație să dedice o perioadă de timp numai unei categorii de marfă, dacă se observă o efervescență tranzacțională în jurul ei, pentru a obține o clasificare a anunțurilor. Dacă doi brokeri, unul vânzător și altul cumpărător, au ajuns la o coincidență a prețurilor, contractul se adjudecă și pozițiile lor, dacă au atins cantitatea maximă anunțată, se șterg de pe afișaj
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
mic. În schimb, vânzătorul stelajului trebuie să livreze titlurile la prețul mai mare, când cumpărătorul stelajului se declară cumpărător de titluri, respectiv preia la prețul mai mic, când cumpărătorul stelajului se declară vânzător de titluri. La Bursa de la Paris, unitatea tranzacțională pentru stelaj este de 100 de titluri, stelajul contând pentru luna curentă și următoarele 5 luni de lichidare. Operațiunile care se încheie în cadrul burselor de mărfuri urmăresc în principal trei scopuri: 1. - aprovizionarea cu mărfuri, respectiv acoperirea unor nevoi reale
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la concluzia că multe din câștigurile survenite pe parcursul programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de inteligență eșecul intervențiilor poate fi înțeles ca o deficiență de analiză a sistemelor de parametri ai mediului care influențează dezvoltarea. În modelul tranzacțional al lui Sameroff, rezultatul dezvoltării nu este dependent doar de individ sau numai de contextul său de experiență, ci de combinarea celor 2 categorii. În modelul menționat, factorii de mediu răspunzători pentru un nivel readus de inteligență nu se confundă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor în jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația înseamnă comunicare, adică împărtășire de idei. Ca act tranzacțional, inevitabil în situații de interacțiune, comunicarea devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală cât și pentru viața socială a individului. De cele mai multe ori avem impresia că a comunica înseamnă doar a vorbi prin prin intermediul cuvintelor dar adevărata comunicare se
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită că facultățile de teologie sunt "sterpe și inoperante în forma lor actuală și în mecanismul actual al învățământului", recurgând la o soluție tranzacțională 12. Nae Ionescu a crezut cu tărie că Biserica, forțată de anumite circumstanțe, își va constitui un sistem propriu de școli superioare, sistem adaptat necesităților ei și ale religiei, lucru care nu s-a produs. Mai mult, Biserica nu a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel. Și atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de a avea un cuvânt la numirea profesorilor. I s-a acordat, în formă; în comisiile de recomandare a profesorilor funcționează, după noua lege, și doi membri ai Sfântului Sinod. Dar numai forma e satisfăcută
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că este autodirectiv și nu acționează după cum i se impune. Cu alte cuvinte, putem spune că este autonom. Când școala îi oferă o provocare, elevul hotărăște dacă o acceptă sau nu. În această situaț ie se simte liber. Analiza tranzacțională definește trei roluri pe care elevii și le asumă: opresori, apărători și victime. Prezumția sau atitudinea opresorului este: „Eu sunt OK, iar tu nu ești”, reclamând supunere. Atitudinea de apărător este o variantă a atitudinii: „Eu sunt OK, iar tu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
deciziile luate au în vedere doar realizarea unor obiective pe termen scurt. În plus, deși incertitudinea este luată în considerare (managerul dispune de informații incomplete și costisitoare) ea nu este evaluată într-un mod obiectiv, riguros. I.4. Modelul costurilor tranzacționale Lansată în anul 1937 de profesorul Ronald H. Coase de la Universitatea din Chicago, teoria costurilor tranzacționale a fost dezbătută și dezvoltată pe parcursul a mai bine de jumătate de veac, iar discuțiile și controversele asupra ei nu sunt epuizate nici până în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este luată în considerare (managerul dispune de informații incomplete și costisitoare) ea nu este evaluată într-un mod obiectiv, riguros. I.4. Modelul costurilor tranzacționale Lansată în anul 1937 de profesorul Ronald H. Coase de la Universitatea din Chicago, teoria costurilor tranzacționale a fost dezbătută și dezvoltată pe parcursul a mai bine de jumătate de veac, iar discuțiile și controversele asupra ei nu sunt epuizate nici până în momentul de față. Ca o răsplată pentru această contribuție la teoria întreprinderii, profesorul Coase a primit
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cele de transport. Aceste avantaje se traduc în economii de resurse și deci în reduceri de costuri care permit vânzarea produselor și serviciilor la prețuri mai mici decât cele ce ar fi practicate într-un sistem de piață complet. Costurile tranzacționale în acest caz sunt reprezentate de costurile de funcționare a firmei sau, altfel spus, de costurile de coordonare a activităților factorilor de producție din firmă. Ideea-cheie a lui Coase este compararea acestor costuri cu costurile de obținere a aceluiași rezultat
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
putea apărea dacă am duce până la ultimele sale consecințe logica internalizării, fără a ține însă seama de limitele sale, care provin din următoarele aspecte: 1. creșterea dimensiunilor firmei are ca rezultat creșterea costurilor de organizare, cu alte cuvinte a costurilor tranzacționale. De aici rezultă faimoasa curbă în formă de U a costurilor cunoscută în economie; 2. riscul erorilor de decizie și al rigidității administrative, mai ales în firmele mari; 3. necesitatea acordării unor avantaje tot mai importante managerilor de vârf pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
U a costurilor cunoscută în economie; 2. riscul erorilor de decizie și al rigidității administrative, mai ales în firmele mari; 3. necesitatea acordării unor avantaje tot mai importante managerilor de vârf pentru a-i menține atașați de firmă. Teoreticienii costurilor tranzacționale definesc o dimensiune optimă a întreprinderii, considerată ca fiind dimensiunea la care costul organizării unei tranzacții suplimentare în cadrul firmei este egal cu costul realizării unei tranzacții adiționale pe piață. Sau, citându-l pe Coase: “O firmă are un rol de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
investiția necesară pentru pregătirea și desfășurarea tranzacției. Williamson a comparat rezultatele întreprinderilor organizate funcțional cu rezultatele celor organizate pe divizii, ajungând la concluzia că acestea din urmă obțin performanțe superioare. El aduce acest lucru ca argument în sprijinul teoriei costurilor tranzacționale, apreciind că organizarea pe divizii favorizează comportamentul întreprinzător în cadrul fiecărei divizii, iar activitatea unei divizii este mai eficientă, fiindu-i aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
acestea din urmă obțin performanțe superioare. El aduce acest lucru ca argument în sprijinul teoriei costurilor tranzacționale, apreciind că organizarea pe divizii favorizează comportamentul întreprinzător în cadrul fiecărei divizii, iar activitatea unei divizii este mai eficientă, fiindu-i aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de desfășurare a unei suite de contracte bilaterale continue, deoarece ele necesită renegocierea ori de câte ori condițiile concrete de pe piață se modifică. Costul renegocierii contractului plus cel
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modifică. Costul renegocierii contractului plus cel al informării reprezintă exact costul de tranzacție pe piață (Coase). Un contract care este în măsură să prevadă absolut toate evenimentele viitoare, precum și reacțiile părților contractante poartă denumirea de contract complet. Dar modelul costurilor tranzacționale, la fel ca și cel behaviorist, pleacă de la ipoteza că raționalitatea umană este limitată ca urmare, pe de o parte, a existenței incertitudinii (imposibilitatea prevederii unor evenimente viitoare sau a probabilizării lor), iar pe de altă parte ca urmare a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
S-a spus chiar că teoria lui Coase reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, o întoarcere la teoriile clasice ale întreprinderii, întrucât reduce totul la o problemă de alocare eficientă a resurselor. Din punct de vedere statistic, evaluarea costurilor tranzacționale este dificilă, deși sau încercat până acum o serie de metode de măsurare, inclusiv pe calea formalizărilor matematice. În plus, explicarea apariției firmelor numai pe baza costurilor tranzacționale este nesatisfăcătoare, iar reducerea rețelei complexe de relații din cadrul firmei la o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de alocare eficientă a resurselor. Din punct de vedere statistic, evaluarea costurilor tranzacționale este dificilă, deși sau încercat până acum o serie de metode de măsurare, inclusiv pe calea formalizărilor matematice. În plus, explicarea apariției firmelor numai pe baza costurilor tranzacționale este nesatisfăcătoare, iar reducerea rețelei complexe de relații din cadrul firmei la o suită de contracte bilaterale este prea restrictivă. I.5. Întreprinderea ca sistem Dacă metoda analitică de cercetare descompune ansamblurile complexe în părți componente și analizează proprietățile și comportamentul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
majoră dintre lideri și subordonați (caracteristici, forme de manifestare etc.) în vederea optimizării actului de conducere. În rândul teoriilor interacțiunii sociale se încadrează mai multe teorii, noi oprindu‑ne asupra a două dintre ele: teoria legăturilor diadice verticale și teoria conducerii tranzacționale. 2.7.2. Teoria legăturilor diadice verticaletc "7.2. Teoria legăturilor diadice verticale" A fost formulată inițial de Dansereau, Graen și Haga (1975) și a cunoscut diferite adaptări în timp (Graen, Scandura, 1987; Graen, Uhl‑Bien, 1995). La început a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]