604 matches
-
păzește-mă de prieteni și de iscusința lor, că pe dușmani îi cunosc și pot să mă feresc de cursa ce-mi întind”. Porniră din Edirne de dimineață, liturghia se ținuse în zori anume pentru ei. Ieșiseră din cetate în trapul cailor, fără să atragă atenția locuitorilor. Același Kuciuk Selin aga, imbrohor împărătesc, avea în sarcina sa garda de ieniceri care îl însoțea pe domnitor până la București. Domnitorul, când călătorea în rădvan, cerea să-l aibă alături pe marele spătar Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lua așa, cred că toți care ți-au fost soți până la Odrii și înapoi, acum mulțumesc lui Dumnezeu că pământul pe care calcă nu se mai clatină. Nu e ca la cei zece leproși din Evanghelie. — Hm... Tăcerea ritmată de trapul constant al cailor îl încredință pe spătar că vodă adormise din nou. O fi iar bolnav, de doarme atât. — Niciodată nu mi-a fost mai bine ca acum, se auzi glasul vesel al Brâncoveanului. Abia aștept să-mi întâlnesc doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a înălțat ctitoria domniei tale de pe apa Prahovei, mânăstirea jurată Sfântului Munte Sinai. Da, da, poruncă, neică Mihai, neîntârziat, prin călărași de poștă, să vină cât mai repede în Valahia... și vodă se cufundă în somn cu sforăituri, nestânjenit de trapul cailor. Ce o mai fi și asta? se întreba în gând spătarul Mihai, dar, dacă e poruncă, trebuie dusă la îndeplinire. Oare vrea să scape doar de neica Dinu sau și de mine? Mie mi-a lăsat o portiță spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar când au ajuns la răscrucea cu ulița Mărcuței, n-au luat-o spre Fundeni, ci au tot ținut-o drept până au intrat în drumul de Afumați. Cât au mers printre așezările omenești ale mahalalelor, surugiii țineau caii în trap domol, doar când au intrat în pădure au început să-i șfichiuiască, să fluiere și să chiuie ca să pornească în trap îndrăcit și să înspăimânte lupii. Puțin după miezul nopții au ajuns la conacul sau mai degrabă palatul fostului mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până au intrat în drumul de Afumați. Cât au mers printre așezările omenești ale mahalalelor, surugiii țineau caii în trap domol, doar când au intrat în pădure au început să-i șfichiuiască, să fluiere și să chiuie ca să pornească în trap îndrăcit și să înspăimânte lupii. Puțin după miezul nopții au ajuns la conacul sau mai degrabă palatul fostului mare stolnic Constantin Cantacuzino. Nu erau așteptați, dar boierul cel mare încă nu se culcase, lucra în bibliotecă, așa că nu a durat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Dacă-i dai domnia ta zestrea ce i se cuvine, o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu chiote și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan. Mateiaș, de emoție, se ridică în picioare. Râdea în hohote imitând gesturile surugiilor. Stanca își puse la loc în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vodă, pe care moartea Stancăi îl îndurerase peste măsură, dar își dăduse seama că audierea trimisului trebuia să se facă până la schimbarea gărzii. Ștefan ieși în fugă în bătătura unde așteptau cei doi oșteni și caii înșeuați. Porni într-un trap liniștit, precauție exagerată, pentru că locuitorii Bucureștiului dormeau fără grijă. De douăzeci și cinci de ani uitaseră de panica în care intrau părinții lor la auzul oricărui tropot de cal. Brâncoveanul, cu aurul țării și de multe ori al familiei sale, cumpărase pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
merindea de drum pregătită într-un coș acoperit cu un șervet alb. Prințul doar descălecă, schimbă câteva vorbe cu căpitanul gărzilor, îi dădu ordine precise ispravnicului în vederea găzduirii doamnei la palat, surugiilor le spuse că nu dorea să meargă în trap nebun, că se simte obosit și ar dori să doarmă pe drum. Se urcă în caleașca luxoasă, dar când să dea cu mână semnalul de pornire strigă cu putere: — Stați! Se dădu jos și o porni pe aleea pietruită spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se prăvăleau din munte le acopereau vorbele, tăceau împreună într-o pace minunată pentru că fiecăruia i se părea că gândurile sale se însoțesc cu ale celuilalt. Când se putea, călcâiele ieromonahului îl făceau pe Leu să-și grăbească pasul în trap liniștit, când nu, urmăreau cum crește umbra înaintea lor, ei mergând spre răsărit, apoi cum apare din față discul lunii ușor ciunt luminându-le calea. Luni după-amiază în chiote de surugii sosea la București prințul Ștefan în careta-i luxoasă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și, când ajung în terenul interior - după ce am bătut strașnic cu piciorul pe sacul din baza a doua - o arunc încetișor, flexându-mi încheietura mâinii, spre jucătorul de câmp advers situat între a doua și a treia bază, care vine în trap spre teren, iar apoi, fără oprire, îmi continuu alergarea lejer, unduindu-mi umerii, lăsându-mi capul să atârne moale, înaintez cu picioarele ușor crăcănate, ridicând și coborând genunchii agale, într-o strălucită imitație a Ducelui. Ah, câtă nonșalanță imperturbabilă are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în ciuda scepticismului ei o convinse să-i lase mână liberă. Folosind tot felul de creme și fierturi din ierburi, reușise în scurt timp ceea ce mulți socotiseră imposibil. Spre surpriza tuturor, peste câteva săptămâni, iapa ieșea la încălzire, mânată într-un trap mărunt de Măturoi, obișnuitul ei jocheu, mic și slab ca un copil de zece ani. Aflați la tribună și văzând-o cum alerga fără efort, suplă și grațioasă, pentru prima oară de când se cunoșteau, amândoi și-au zâmbit deschis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fu nevoită să înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo o aduse înapoi. Umflată pepene, vaca venea în trap ușor. - Se baligă ! chiui de departe Tremurici. - Ei, de-amu a scăpat, zise Hortolomei, și, ușurat, se puse săși răsucească o țigară. Vestit cine știe de cine, din sat venea în goană stăpânul vacii. Sosi cu sufletul în palmă, tras
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
surprinsă decît mine. Mă așteptam să se chircească sau măcar să caște ochii de uimire ori să fie uluită În vreun fel, și am fost șocat s-o văd că pur și simplu miroase un pic aerul și o ia la trap după mama, de parcă era absolut normal să pășești pe Jupiter. CÎt despre mine, eu Încă mă aflam la adăpostul relativei mele ignoranțe, și doar o vagă neliniște Începuse să roadă ușor la marginile minții mele. Mergeam grăbiți În șir indian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mei și mă trimite la azil. Și la ce îmi trebuie vila, 2 camere e de ajuns și ce ii tre buie chelului tichie de mărgăritar. EA: Da, am fost învățați să muncim, si nu mai înveți calul cu alt trap, la plug trage de o viață, tot la plug moare. EL: Da, babă, dar nu vezi iepușoarele astea că joaca în buiestru și cogea armăsarul nu face nimic, numai mănâncă, la păcănele, discotecă. EA: Față a fost cuminte, a învățat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
coborât din sanie - o namilă măreață, verde, fără picioare, cu mănuși albe uriașe, cât un cap de copil, și în cap cu un cilindru oneghian cu calota retezată - și a pornit-o spre noi, repetând: - Luminăția Voastră, vă duc la trap. În momentul acela, pentru mine a început chinul. Până în parcul Petru și înapoi ne ceru zece ruble și, deși în buzunarele „luminăției sale“ se aflau doar cinci ruble și jumătate, m-aș fi urcat în sanie fără să stau prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
își anunță prezența. În curând își va face apariția din spatele stâncilor. După câteva minute, doi călăreți și patru dromaderi încărcați cu burdufuri pline de apă se iviră exact în punctul pe care îl arătase băiatul și se îndreptară într-un trap ușor și vioi în direcția celor ce-i așteptau bucuroși și nerăbdători. Pe drum se întâlniră cu Moartea, ce se îndepărta spre nord, la fel de plictisită și fără chef ca întotdeauna. Vulturii se împrăștiară, și umbrei lor îi luă locul cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de mic la stadion, atât la meciurile de fotbal, cât și la chermeze, unde era o atmosferă de sărbătoare întreținută de orchestre locale, de parada portului și a dansului popular, de concursuri de tot felul pe pista de atletism îcălărie trap și galop, ciclism, cros) și pe teren îfotbal pitici, juniori și seniori, volei, lupte libere, box, cursa în saci, skanderbeg, trasul frânghiei, săritura în lungime, stâlpul cu premii), dar și de fumăraia grătarelor cu mici, fleici, cârnăciori și pastramă de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
i se păru că, apropiindu-se de moșier, îl sărutase ușor pe obraz. Însă tânărul, spre a nu împiedica aceste familiarități, se coborâse mai repede pe scară. - Pascalopol, îi mărturisi Otilia lui Felix, care sta sumbru,în vreme ce trăsura aluneca în trapul cailor, este un bărbat chic. Și ce singur e, săracul! A doua zi, stând turcește pe sofaua ei, Otilia vorbea lui Felix, pe mâinile căruia petrecuse o jumătate de ibrișin: - Mi se pare că nu-ți place Pascalopol. De ce? - Nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
furtuni de praf. - Ce s-a-ntîmplat, Ciucene? - Au venit domnii de la societatea pentru asigurări și văașteaptă! - Ah, făcu Pascalopol agasat, tocmai acum!După o scurtă chibzuire, moșierul lăsă pe cei doi în paza omului și, încălecînd pe calul acestuia, porni în trap spre curte. Otilia nu-și părăsi gândul dintâi și, scoțîndu-și ciorapii, intră în apă cu picioarele ei subțiri. G. Călinescu - Îmi place Pascalopol, zise ea ca pentru sine, în lume eun om încîntător, dar nu vrea să se urce în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o privește compătimitor. Se întreabă de ce, apoi își dă seama. Amărăciunea i se citește probabil pe chip. Dar ce contează? Tiberius, din poet, a devenit soldat. Și nu orice soldat. Cel mai mare general al imperiului. Inima o ia la trap săltat, dar se oprește în loc când își amintește că pe Gallus nu l-a ascultat niciodată altfel decât din mijlocul publicului. Nici el nu e străin de preocupările poetice. Surâde veșted. Odată socrul ei i-a spus că Gallus a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vă spun, de femeie-manechin care s-a apucat de băut și de făcut trotuarul...”. „Și cum fac manechinele care bat trotuarul? Ce știi tu despre ele?” „Mă rog, Cecilia nu știa nici măcar că eu exist. Bineînțeles, În timp ce mă duceam la trap seara să iau laptele de la o lăptărie de pe culme, inventam povești nemaipomenite, ea era răpită de Brigăzile Negre și eu alergam s-o salvez, În timp ce gloanțele Îmi șuierau pe lângă țeastă și făceau ciac ciac căzând pe miriște, Îi dezvăluiam ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să fie secretara unui avocat, și-i răspunse: CÎnd eram mică, Îmi doream să fiu rîndaș. — RÎndaș? — Știi, să mă ocup de cai, de ponei. Nu călărisem niciodată, dar citisem cîte ceva, cred, Într-un anuar pentru fete. Mergeam la trap În susul și josul străzii, și-mi pocneam limba să imit galopul. Își aminti fiorul de Încîntare care-o străbătea, și brusc, o apucă o dorință năvalnică să galopeze ușor pe scara de incendiu. Îmi botezasem calul Fleet. Era foarte iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
atroce datorită acusticii ciudate a locului, care făcea ca fiecare sunet să semene cu vocea crainicului de peron de la gara King’s Cross. De exemplu, acum gălăgia bruscă Îi făcu pe fiecare să tresară. Domnul Garnish, ofițerul, o luase la trap prin sală și Începuse să urle și să Înjure un om: Jigodie mică! - și asta pentru că omul scăpase un cartof pe jos sau vărsase un pic de sos. Înjurăturile sunau ca lătratul unui animal furios, dar oamenii se Întoarseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
a decis că trebuie să se fi îndrăgostit. Fata era înaltă și zveltă, cu mâini mari și un păr blond, zburlit, de obicei ridicat și înghesuit sub un topi Bombay Bowler. PC aprecie toate acestea, cum ar fi apreciat un trap bun sau chișița bine răsucită a unui ponei de polo. Nu l-a interesat nici un moment cum arăta Charlotte fără haine și i-a trebuit o perioadă de instruire la bordelul lui Johnny Balcombe, pentru a înțelege unde, cum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
făcut altceva decât să meargă în jurul lacului, absorbiți de acea conexiune stranie dintre două creaturi diferite, dar complementare, fiecare din ele puternică și inteligentă în felul ei. Încercă și un galop sănătos pe o distanță scurtă, iar apoi încetini până la trap pentru a străbate curbele din partea de nord a parcului, partea de deșert de lângă Harlem. Pace totală. Până când avu loc nenorocirea. Nu avu vreme să își dea seama cum exact se întâmplase. Încetinise foarte mult pentru a lua curba îngustă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]