5,381 matches
-
față de amenințare sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective cu caracter discriminator
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
problemele legate de dificultăți sexuale; ruina economică; schimbarea profesională; intrarea la școală; conflictele profesionale; tulburările de somn; conflictele religioase; schimbările de domiciliu; conflictele nerezolvate de orice fel. Evenimentul stresant, descris de H. Selye, corespunde cu ceea ce S. Freud a numit traumatism psihic, având în acest de al doilea caz un cadru mult mai extins decât cel pe care i-l atribuie H. Selye. Agresiunea, în cazul stresului, se poate produce la mai multe niveluri și, de regulă, este considerată a avea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al doilea caz un cadru mult mai extins decât cel pe care i-l atribuie H. Selye. Agresiunea, în cazul stresului, se poate produce la mai multe niveluri și, de regulă, este considerată a avea o origine pur exterioară. Consecințele traumatismului psihic sunt susceptibile de a induce tulburări foarte diferite, mergând de la simpla stare de angoasă până la criza de panică propriu-zisă sau chiar la depersonalizare. Dacă stresul este prea intens, prelungit sau repetat, rezervele organismului sunt epuizate. În această situație apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și panică. Tabloul clinic, în acest caz, depinde de următorii factori: profilul clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă; predispoziția patologică. Deosebit de importantă în cadrul acestui proces este dubla potențialitate de reacție a Eului, manifestată prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă între acțiunea traumatismului psihic și starea de angoasă. Angoasa este legată de așteptare, putând ca, în cazul prelungirii sale, să devină, la rândul ei, un veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin urmare atât starea fizică, cât și starea psihică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un lucru străin”, iar „reacția este manifestarea unei puteri interioare specific vitale”, ea apărând mai mult ca un act interior (opus celui din afară) al vieții (îndreptat împotriva morții). Toate acestea fac ca evenimentul patogen, extern, să se transforme în „traumatism psihic”. Traumatismul psihic lovește subiectul din afară și acestuia i se opune reacția, ca un tip particular de acțiune a subiectului față de psihotraumatism. În acest caz, reacția poate lua două aspecte, ce apar ca două direcții: abreacția, care este o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
străin”, iar „reacția este manifestarea unei puteri interioare specific vitale”, ea apărând mai mult ca un act interior (opus celui din afară) al vieții (îndreptat împotriva morții). Toate acestea fac ca evenimentul patogen, extern, să se transforme în „traumatism psihic”. Traumatismul psihic lovește subiectul din afară și acestuia i se opune reacția, ca un tip particular de acțiune a subiectului față de psihotraumatism. În acest caz, reacția poate lua două aspecte, ce apar ca două direcții: abreacția, care este o mișcare, o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ea reprezentând fie mișcarea unui proces normal, fie un procedeu terapeutic de anulare a acțiunii traumatizante; retenția (refularea sau staza afectivă), care este o acțiune din interiorul subiectului către interiorul său, mișcare sau acțiune care duce, prin asimilarea sau înglobarea traumatismului, la apariția unor procese patogene, a unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
său, mișcare sau acțiune care duce, prin asimilarea sau înglobarea traumatismului, la apariția unor procese patogene, a unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot merge până la refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie de ordin psihoprofilactic, în sensul următor: măsuri psihopedagogice privind dezvoltarea emoțional-afectivă a copiilor; evitarea conflictelor, a traumatismelor psihoemoționale, a carențelor și frustrărilor afective, în special la vârsta copilăriei sau la pubertate, adolescență și menopauză, cu consecințe importante asupra stării de sănătate mintală; evitarea formării unor complexe ideo-afective sau eliminarea acestora în cazul existenței lor; crearea unui climat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a spațiului de activitate, conform cu necesitățile activității, dar și cu gustul și stilul de muncă al individului; normarea corectă a timpului de activitate, în funcție de capacitățile psihofizice ale subiectului, ca durată, intensitate etc.; evitarea conflictelor, a stărilor de epuizare și a traumatismelor emoțional-afective; derularea activității în alternanță cu pauzele, activitățile distractive, perioadele de recreere, vacanțele etc.; depistarea precoce a factorilor nocivi, morbigenetici, cu valoare de suprasolicitare, care pot apărea în cursul desfășurării activității subiectului; pregătirea corectă a instruirii subiectului în vederea desfășurării unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
O. Rank interpretează etapele vieții individuale în raport cu „momentele cheie” care le separă, diferențiindu-le între ele. În sensul acesta, O. Rank distinge patru faze sau etape importante ale vieții (vezi schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ Traumatismul nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuale în raport cu „momentele cheie” care le separă, diferențiindu-le între ele. În sensul acesta, O. Rank distinge patru faze sau etape importante ale vieții (vezi schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ Traumatismul nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între ele. În sensul acesta, O. Rank distinge patru faze sau etape importante ale vieții (vezi schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ Traumatismul nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patru faze sau etape importante ale vieții (vezi schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ Traumatismul nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au importanță următoarele evenimente: traumatismul nașterii individului, în sens
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ Traumatismul nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au importanță următoarele evenimente: traumatismul nașterii individului, în sens psihanalitic; unirea acestuia cu mama; unirea copilului cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nașterii Unirea cu mama. Traumatismul apariției voinței. Unirea cu Idealurile familiei. FAZA SOCIALĂ Traumatismul identificării. Unirea cu umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au importanță următoarele evenimente: traumatismul nașterii individului, în sens psihanalitic; unirea acestuia cu mama; unirea copilului cu idealurile familiei. Faza socială este marcată de următoarele evenimente: identificarea persoanei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umanitatea/civilizația. FAZA ARTISTICĂ Traumatismului „eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au importanță următoarele evenimente: traumatismul nașterii individului, în sens psihanalitic; unirea acestuia cu mama; unirea copilului cu idealurile familiei. Faza socială este marcată de următoarele evenimente: identificarea persoanei; asimilarea rolurilor sociale și a civilizației de către individ. Faza artistică are două momente cheie, și anume: creația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dorința femeii de a avea sau nu copii; sănătatea fizică și psihică a viitoarei mame; anturajul familial, social și profesional al femeii; modul de alimentație al gravidei, utilizarea de alcool, cafea, tutun, droguri, medicamente etc.; eventualele afecțiuni intercurente (infecțioase, toxice, traumatisme, boli psihice etc.), care pot afecta cursul sarcinii; eventualele tratamente urmate de femeie în cursul sarcinii, care pot avea efecte asupra copilului; încercările nereușite de întrerupere a cursului sarcinii. O atenție deosebită trebuie acordată momentului nașterii, dat fiind faptul că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de izolare și claustrare, iar pe de altă parte, mizeriei, subalimentației, schimbărilor de climă etc. și manifestate prin: grețuri, cenestopatii, anorexie sau bulimie, tulburări endocrine sau sexuale, distrofii, TBC, tulburări digestive, respiratorii, nevroze cardiace și hipertensiune arterială, avitaminoze, eczeme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]