452 matches
-
pupăză, în spatele casei, unde citeam de obicei, trântit într-un șezlong comod, sub copaci, își mutase, în aer liber, pe un soi de postament, atelierul de tâmplărie... Adio liniște și răsfăț. Cum aș mai fi putut să citesc, cu dânsul trebăluind alături, geluind scânduri, foindu-se? În general, visul era disconfortabil, răutăcios... Când m-am trezit am regăsit polonicul dispărut de câteva zile... Era amestecat printre niște rufe proaspăt spălate... Mai rămâne să găsesc unul din cele două ibrice în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Mă duc în oraș să mă plimb, am spus într-un târziu, dezmeticindu-mă. Îmi plac orașele de câmpie întinsă, nu mă obosesc. În cele de munte mă simt claustrat. Mătușa a zâmbit indecis, enigmatic, apoi, tăcută, a început să trebăluiască prin casă, ca și cum nu mă mai aflam acolo. La colțul străzii nu se vedea nimeni. În schimb, câinele cel mare și negru dormita liniștit cu capul pe labe și labele pe trotuar. Parcă nu se mișcase o clipă din locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cum arăta în urmă cu patruzeci de ani când fusese sădit. Era ca un lujer de crin, plăpând și ușor, înălțându-și tulpina zveltă spre lumină și căldură. Femeia simți un fior în tot corpul și se îndepărtă de fereastră. Trebăluia prin casă gândindu-se la anii ce au trecut când casa, încăperile ei și curtea, răsunau de zarvă și veselie. Erau copiii ei ce se jucau cum numai la vârsta inocenței se joacă cineva, alergau cu dezinvoltură în curte învârtindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Vecina venea să vadă cum se simte, o încuraja, apoi pleca. Peste câteva zile, bătrâna a ieșit din curte și s-a dus singură la magazin; teama o stăpânea încă, dar se întoarse cu bine. Astfel, își reluă vechile obiceiuri, trebăluia în casă și mergea la două trei zile după cumpărături. În restul timpului ședea sub copac; acolo se simțea în siguranță, ocrotită parcă, aerul curat și răcoarea îi făceau bine. Vara, bătrâna intra în casă doar noaptea și când era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mai mult de locul unde fusesem cazate, de frică să nu vină după mine. Am găsit un taxi, care m-a dus în altă parte, pe motivul că acolo ar fi fost ambasada noastră. Un domn mai în vârstă, care trebăluia în grădină, a fost amabil și mi-a dat această adresă. Doamnă, luați aici loc, aveți hârtie și un pix, relatați încă o dată ceea ce mi-ați spus mie. Peste un sfert de oră, la nouă fix voi începe să acționez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
minori, m-am împrietenit cu un copil al directorului, Moldovan: dintre cei mai mici ca mine, un băiat, Victor, a ajuns actor la Teatrul Național, iar fata, Nuni, a devenit cititoare a poeziilor mele hermetice. Minorii în haine vărgate, care trebăluiau uneori în curtea închisorii, nu mi-au făcut nici o impresie, cum nici elevii școlilor și studenții universității din apropiere. O dată, de pe latura de sus a scândurii cu ajutorul căreia ne legănam pe capra de tăiat lemne din curtea închisorii, am căzut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
afine. Deasupra, cât ținea casa, podul înalt, luminat prin lucarne, loc privilegiat al visurilor mele obscene. Imaginația obscenă mi-o stârnea și tânărul tâmplar blond și ușor durduliu, care-și avea atelierul în fundul grădinii (dormea în podul atelierului) și care trebăluia mai ales la strung. Vecinul dinspre curte, având casa la stradă - un cojocar ungur, Csordás, om tare de treabă, cu figura blajină și ștearsă, însurat cu o femeie voinică și frumoasă mai corpolentă decât el, amabilă cu noii ei vecini
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scotea din „păpușă“, ca pe vremuri la Oradea și la Cluj), răsfățându-mă în fel și chip, iar unchiul Gică era extraordinar de prietenos: dimineața, mă chema la el în pat și se hârjonea cu mine, cât timp mătușă-mea trebăluia prin casă, pregătind micul-dejun copios (ai mei erau mult mai sobri în această privință), ca și cum aș fi fost încă un copilaș, de fapt într-un mod care doar peste ani și ani mi-a dat de gândit. Avea o bibliotecă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
seamă) 5 kg ... mai ales că o dădea și ieftin (mai ieftin decât la magazin) Încântat ... nu m-am mai dus după alte treburi ... ci m-am întors repede acasă să fac soției o surpriză nemaipomenită cu asemenea chilipir. Ea trebăluia în bucătărie în timp ce eu scoteam tiptil carnea și o așezam pe masă într-o poziție cât mai atrăgătoare ... așteptând "pieptos" laudele cuvenite. Dar ... dezastru. Ea o privește lung ... o miroase cu neîncredere și vine cu verdictul "ne-pri-ce-pu-tu-le, tu nu vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doar rezistentă; chestiunea naturii lui proprii devine superfluă, dacă nu chiar ridicolă. Avid de viitor, buldozerul ar dori să transforme prezentul într-un loc de trecere cât mai neted și mai permeabil venirii așteptate. Erectă, viguroasă, înclinată până aproape de orizontală, trebăluind grijuliu-afectuos pe deasupra zonelor moi ale unui spațiu profund eterogen și împroșcându-le copios cu încrederea-i în sine: în mediul capricios al sensurilor, nevăzuta macara evoca penibil o imagistică obscenă, de care ideea ajutorului comunitar s-ar fi dorit cât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vrerea asta nu-i de fier. Și chiar dac-ar fi, nu zicea baba că văzuse cu ochii ei lingura de metal îndoită de Rică la cinci ani? De câte ori pomenea de asta, vocea i se domolea și se oprea din trebăluit, ca din respect pentru lucrurile ce-i depășeau înțelegerea. "Iote ia! Să te caci în gura cui te minte!" își autentifica ea preliminar mărturia. "Cu mâna asta am luat lingura de jos, de sub masă, și n-am zis nimic, că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-și vadă locurile de vilegiatură invadate de "țopârlani cu șapcă". Cei care nu-și permit, în ciuda biletelor de concediu oferite la preț redus, s-o șteargă pe undeva, se mulțumesc să meargă duminica la cafenea sau la pescuit, să trebăluiască pe lângă casă sau să grădinărească. Mulți fac drumeții, plimbări, se duc la țară. Își instalează cortul prin vreun loc cu verdeață, fac picnicuri pe malul vreunui râu, străbat drumurile Franței cu bicicleta sau tandemul. Tinerii, cazați în tabere de tineret
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cum mama are treabă destulă, nu-i dă mâna de vorbe, gândurile îmi zburdă haotic. Altădată, pe vremea culesului fructelor din grădină, tot când mă în torsesem de la bureți, tot cu traista plină, ca și acum, am lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor pe râpă, trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Asău, Goiasa, Comănești - și din cauza fetelor, se încingeau la discuții, unii ajungeau până să se lovească. Spre Moscova Țara era în război. Armata română și cea germană înainta vertiginos spre răsărit, spre Moscova. într-o zi mama, ca de obicei, trebăluia prin ogradă iar eu tăiam niște lemne. Deodată, am auzit zgomote. Către poartă bătea tare Sârbu, se repezea ca un leu, fără a ține seamă căăl stăpânea lanțul...ne-am apropiat împreună de poartă, am deschis și doi indivizi care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
despărțirea a fost dureroasă, greu de suportat, urmată de lacrimi. într-o zi, când mă întorsesem și eu de la locul de muncă, devenisem și eu de mult salariat, după ce t recuse destulă vreme de când ne mutasem în casă nouă, în timp ce trebăluiam pe balcon și ne bucuram de confortul comun, Lenuța m-a strigat să intru în casă. Masa era încărcată cu gustări diferite: brânză, afumături, ouă moi și răscoapte, ridichi verzi, pâine și o sticlă cu un conținut galbeN-auriu. Mă obișnuisem
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și mai cu seamă îmi stăruie în minte chipurile dragi ale părinților. Dacă, toată copilăria am fost considerată mezina familiei, preferata tatei, nu înseamnă că, față de mama n am avuto afecțiune deosebită. O văd și acum prin prisma sufletului, cum trebăluia din zori în noapte și niciodată nu se plângea de oboseală. Toată gospodăria era pe mâna ei. Se frământa mereu ca noi toți să aveam de toate, să fim mulțumiți. Pe lângă vrednicia ei de mamă și gospodină, am remarcat adeseori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cum să reacționez. I-am dat un leu și, numai că nu mi-a pupat mâna...; mi-a mulțumit, chipul îi devenise luminos. La întoarcerea spre șosea, ieșind din Războieni lăsam în urmă priveliști minunate, niște case în curțile cărora trebăluiau gospodarii; îmi ziceam "poate sunt urmașii celor care-l slujiseră pe domnitor în lupte, sau care-și pierduseră viețile în bătălii”. În amintirea uneia dintre ele s-a ridicat monumentul, în amintirea luptei de acolo a lui Stefan cel Mare
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
grupului muzical ce susținea programul artistic. Munci văzute și nevăzute de mine... După meditația de seară, după cum v-am mai relatat, grupul nostru se reunea pentru festinul de fructe și ne apucau ore târzii. Ei erau și atunci în picioare, trebăluind și făcându-se utili. Acest program, ce cred că le ocupa timpul de pe la 4.30 dimineața până spre ora 24, îl îndeplineau cu demnitate și într-o discreție absolută. Nu vorbeau mult, dar răspundeau prompt și cu solicitudine apelurilor noastre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
partea cealaltă se află cartierul românesc, cu oamenii Înghesuiți În blocuri sordide. Aici, țiganii sunt bogații, și românii săracii. Bărbații nu atrag atenția prin vreo ținută anume, femeile se poartă Însă tot În tradiționalele lor fuste largi multicolore. Slujnicele care trebăluiesc În palatele țigănești sunt, evident, românce. O lume pe dos, pentru români! Semnul egalității pus Între „țigani“ și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume a lor, În care Încă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
D. Văcariu </citation> <citation author=”VICOVEANU Agurița ” loc=”Iași” data=”23 febr. 977”> Stimate d-le Dimitriu, Bine vă găsim În acest an, că Se cuvine, la Început de epistolă, să vă Întrebăm cum vă simțiți cu sănătatea, ce mai trebăluiți și ce mai izvodiți cu mintea? Noi - tot cum ne știți! Parcă mai aglomerați de sarcini, ca altă dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
târziu, urc - excedat de fumul de la țigările celor din salon - pe punte ca să privesc cum intrăm și ieșim succesiv dintr-o ecluză. E un lac de acumulare, și albia râului a fost coborâtă cu câțiva metri. Un muncitor de bord trebăluiește la niște parâme și dispozitive. Până atunci nu băgasem de seamă urmă de echipaj, de fapt, nici nu mă gândisem că ar fi putut să-l aibă - era, în definitiv, treaba gazdelor să-și bată capul cu serviciile. Atunci, cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Faba este un cătun unde găsești o tienda, adică un mic magazin alimentar. Este și o fântână cu apă rece, proaspătă. în rest, doar câteva case, pe lângă care văd mai mulți copii ce se joacă, iar părinții și bunicii lor trebăluiesc pe lângă casă. Recomand oricui să se oprească prin sate, să privească cu atenție locuitorii, deși prea mulți nu o să vezi pe stradă, să admire arhitectura simplă, unitară a caselor de piatră și mai ales să admire nenumăratele flori de la ferestre
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
beau, să ies seara, și am căzut Într-un orar al rutinei: o capsulă de drog de trei ori pe zi și Între doze, ceva timp de umplut cumva. Cea mai mare parte a timpului mi-o petreceam vopsind și trebăluind prin casă. Cu munca manuală timpul trece repede. Bineînțeles, adesea Îmi trebuia mult timp pînă să pot să cumpăr. CÎnd am sosit prima oară În New Orleans, dealerul principal - sau „Omul”, cum i se zice pe-aici - era un tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]