52,672 matches
-
în gînduri. - Probabil că cea mai bună cale va fi că Andrei să plece o dată cu Vasilica, mîine dimineață, cînd ea se duce la lucru, iar apoi să ia un taxi, din stradă. Se poate preface că trebuie să prindă un tren și-i poate cere șoferului să-l ducă la gară, așa cum ați făcut data trecută, cînd ați venit amîndoi aici de la Anca. Apoi o să vină aici pe jos. - Pe stradă, la ora aia? Precis o să-l recunoască cineva. - Cum o să
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
sigur, fusese el însuși supus, campionul metaforei pugilistice încearcă, fără succes, să instaureze armonia socialistă a travaliului forțat. În consecință, în loc să dispară, problemele se înmulțesc: elevii chiulesc din greu la lopată, Ursescu, bătut măr, devine apatic și trebuie dus cu trenul "la Măgureni", pentru a fi "operat de buboaie" (p. 33), iar pedagogului nu îi rămîne decît satisfacția neutră a contemplației universale ("Era o dimineață frumoasă de ți se strîngea inima. Ninsese liniștit, fără vînt, zăpada se întindea acum, moale și
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
ale existenței socialiste, ele izbucnesc spontan și nemotivat, recurgînd la defulări și exhibiționisme sado-poetice: Munteanu își snopește în bătaie nevasta (Frig), pedagogul toarnă benzină pe propriul cîine, după care îi dă foc (Terasamentul), asistenta Jeni se freacă de navetiști prin trenuri ("cu gura sclipind frumos, numai argint și aur"), excitată de aglomerația trupurilor muncitorești (Disciplina). Totul seamănă cu un tablou foto-realist de Helnwein, în care indivizi deraiați psihic sau mutilați corporal își exhibă rănile cu o seninătate veselă, sub privirea crudă
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
în care oamenii se bucură că sînt striviți de sistem, iar neîmplinirile personale se dilată vesel la dimensiunea dezastrului național: barbaria forței e ridicată la rang de normalitate socială, îndreptățită "moral", motivată ideologic și protejată legal. Pe aceste coordonate, scena trenului din Disciplina, zglobie și sadică, rămîne una din cele mai bune secvențe realiste ale întregii noastre literaturi contemporane: " - Deschide, bă, strigă cineva, deschide odată! M-am simțit împins, ridicat, izbit de ușă. Ușa cedă. Am năvălit înăuntru. Mirosea plăcut a
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
descurce cum o putea) îi stîrnește un amuzament teribil, comparabil doar cu entuziasmul izbîndei locative în fața asaltului navetiștilor. Scena tragi-comică a asaltului feroviar se regăsește și la Ion Băieșu, în romanul Balanța (1985), cu aceleași ingrediente de realitate socialistă: un tren neîncăpător, navetiști dezlănțuiți, bătăi pe compartimente. Printr-o focalizare la fel de crudă ca și cea operată de Monciu-Sudinski, Băieșu lasă posterității imaginea-tip a societății românești abrutizate de patru decenii de comunism; populată cu bestii, retardați mintal și bețivi, aceasta nu
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
aceasta nu poate stîrni decît dezolarea amuzată a cititorului, pus față în față cu o familiară "felie de viață nouă": "În haltă se aflau circa cincizeci de bărbați uzi fleașcă, cu șepci și cu băști pe cap, care porniră spre tren cu figurile încruntate, enervați că descopereau vagoanele pline cu lume. ș...ț Cineva de pe peron aruncă cu o sticlă în fereastra unui compartiment, făcînd-o țăndări, după care mai mulți bărbați năvăliră înăuntru unul peste altul, obligîndu-i pe intruși să se
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
din mondenitatea Capitalei ocupau însoritul țărm al Balcicului așezat sub straja promontoriului existent la o apreciabilă distanță de țărmul mării. Bineînțeles am pornit și eu spre stațiunea care zumzăia ca un stup de albine. O noapte întreagă am călătorit cu trenul care gemea de călătorii estivali. Legănată de roțile elegantului vagon de dormit, am împărțit cușeta cu fetița mea și guvernanta ei. Mergeam spre o țintă necunoscută pînă atunci dar atrăgătoare. Din gara Bazargic ne-a luat un autobuz și ne-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
împrumută solemnitatea missei. cine poate înlocui columba însămînțînd mările, pe umărul Mirelui odihnindu-și candoarea? profeții ignoranți fatalități închipuind în adunarea inocenților destrămată știu că-n fiecare lacrimă e cîte un înger revoltat? o, ochii Tăi lungi cît 100 de trenuri de noapte cît din utopiile mele vor duce viitorului ireversibil? milimetrice flaute, sănii fierbinți sub pielea Ta sună, transplant de insomnii, moarte, pe șenilele singurătății înaintăm euforici; brazii de sus - coriști înghețați sub miile de aripi sărutîndu-se-n cer în clipele
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Nu trebuie să vă mire că ieri, în lista incompletă de "personaje", l-am trecut și pe Florin Mugur. Și dînsul a fost în Arcadia! Într-o bună zi s-a dat jos dintr-un tren accelerat pe peronul gării, c-o valiză enormă în mînă, speriat de mine și de moarte. Era, pe atunci, șef adjunct la revista Argeș, trăia o mare derută a vieții și, aș spune, a creației, căuta o salvare și credea
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
avocat, parlamentar, ministru și, nu în ultimul rînd, primar al Capitalei), Delavrancea poate fi considerat un adevărat punct de triaj pentru cele mai divergente tendințe ideologice ale epocii. Așa cum într-un nod feroviar se descompun și se recompun garnituri de tren venite nu se știe de unde și pornite către cele mai imprevizibile destinații, tot astfel în opera lui Delavrancea coexistă, ambiguu, ecouri din Eminescu ( romantism tenebros, fantastic), Creangă ( rural și fabulos), Filimon și Negruzzi ( scene sociale) ori Slavici ( vorbirea în pilde
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
peste răni și aerul încet ți le dizolvă în etherul pantocrator între două solstiții, între două echinocții te îmbrac în oglinda 'n ale cărei ape nu crește decât trunchiul cu o mie de crengi melancolia deschid apoi muntele: ecoul și treniile iernii se-aud la mine, în sanctuar; te ascund în aerul tare și în miezul de noapte deschid și rup adânc din marea respirație o leg cu migală de tot sistemul tău; îți dau apoi pământul ca de înnoptare: efemeră
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
ta se uită după cele din raftul vecin lucioase violete zvelte atunci cartea mea își leapădă câte o pagină se face broscuță solniță avion coperta întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini aurii mersul trenurilor s-o răsfoiești în fiecare zi între două anotimpuri mamei mele, Cornelia cineva a închis cartea înainte să încep să citesc a pus punct înainte să încep să vorbesc a sfâșiat coala albă fără să apuc să scriu ceva m-
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
doar ochii care au aruncat pietrele o simplă problemă copilăria mea a plecat din gara A acum treizeci și ceva de ani și a redus viteza ca să ajungă în gara B cât mai târziu din direcția opusă tot vine un tren fără geamuri fără mecanic cu pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece prin gara B trece prin gara A eu nu urlu nu mă doare nimic e o simplă problemă de fizică se cere să se afle cum
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
din gara A acum treizeci și ceva de ani și a redus viteza ca să ajungă în gara B cât mai târziu din direcția opusă tot vine un tren fără geamuri fără mecanic cu pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece prin gara B trece prin gara A eu nu urlu nu mă doare nimic e o simplă problemă de fizică se cere să se afle cum s-au ciocnit cele două trenuri fără să se audă nimic cine m-
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece prin gara B trece prin gara A eu nu urlu nu mă doare nimic e o simplă problemă de fizică se cere să se afle cum s-au ciocnit cele două trenuri fără să se audă nimic cine m-a azvârlit pe peron cu toate bagajele de ce stau aici agitând mâinile în întuneric imagini în mare e scoica în scoică firul de nisip eu în nisipul pe care nu-l vor mesteca
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
școală fusese înființată în 1922, lichidată și vândută în anii '50 de guvernul comunist. Se afla sub patronajul lui N. Iorga, care venea o dată pe an să-și țină conferințele la Sorbona, unde era invitat. Neobositul istoric lucra și în tren: "Din bagajele lui nu lipsea niciodată un caiet: în timpul călătoriei scria totdeauna o piesă de teatru, care era terminată când ajungea la Paris și se reprezenta la Teatrul Național în anul următor". În epocă, învățământul nostru superior era apreciat în
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
1948 îi apărea lui Marin Preda Întâlnirea din Pământuri, cartea de debut în care strânsese o parte din nuvelele publicate anterior în ziare și reviste, prima nuvelă în "Timpul", în 1942. Petrecut atunci, acest debut editorial echivala cu prinderea ultimului tren înainte de lăsarea deplină, peste literatura noastră, a nopții dogmatice. Ne aflam la începutul unui interval sumbru pe care mai târziu Marin Preda, privind în urmă, avea să-l numească deceniul obsedant. Cu atât mai obsedant cu cât fusese și foarte
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
ședința Junimii bucureștene din 2/14 mai 1884, la care Nyrop a avut prilejul să participe. Titlurile aparțin autorului danez. Sosire la București Se înserase înainte să ajungem la București. Plecasem, în zori, de la Orșova, și zburam acum cu viteza trenului peste frumoasele și mănoasele câmpii valahe. Soarele ardea foarte puternic, iar în cupeuri era o căldură cruntă, deși ne aflam abia în luna aprilie. (...)Am ajuns, în cele din urmă, la destinație. Ușile fură date de-o parte, iar un
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de prefețe la cărțile lor, și de aceea, importanța acestui salon nu trebuie defel subestimată. Prezentare și traducere din limba daneză de Ana-Stanca Tabarasi 1) Mai târziu m-am convins că altfel se găsesc, de regulă, suficiente birje la sosirea trenurilor. însă ziua când sosisem fusese zi de mutare în București, și ca urmare, toate birjele erau extrem de solicitate în centru. (n.a). 2) în românește în original (n.t.). 3) în românește în original (n.t.). 4) Ei i-a
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
îndulcești în gînduri cu un "Mare"! Nu fugi disperat în păduri, ci în filele cumpătatului Montaigne, de-o pildă. Ai curajul voios să-i cópii rîndurile, să-i transcrii frazele miezoase. Vorbele-i atîrnă, răscoapte, de veacuri. Lectura tihnită pierde trenul, prietene. Și-i păcat. Geaba ne strofocăm noi, scriitorii, copiatorii, scribii. E nevoie de întremare, de sărbătorire a literelor, de silabisire evlavioasă. Clipe răsfățate-n vechi înțelepciuni nu strică. Să recitești măcar o frază din Montaigne pe zi! Restul e
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
telegramă, trimisă de la București, îmi anunța sosirea domnului Lovinescu. Stăpînită de un sentiment catastrofic am alergat la gară. Maestrul coborî din vagon cu un salt tineresc și mă salută cu o vioiciune care îmi cuprinse ființa. - La ce oră pleacă trenul spre faimoasa stațiune?, m-a întrebat. Au fost primele cuvinte, cu care mă salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
spre faimoasa stațiune?, m-a întrebat. Au fost primele cuvinte, cu care mă salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
cu un aer ironic. Am rerceptat cu inima strînsă cuvintele aproape dojenitoare. Lovinescu părînd înduioșat de starea mea sufletească propuse să ne întoarcem la Sibiu. Am făcut calea întoarsă pînă la mica gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
lacrimi lungi ca niște perle. Rege bun și de bună-credință. I-a biruit pe turci. I-a somat pe ruși. Își apără onoarea. Dar la gazete? Frații noștri. Cei de dincolo de munți. Și gazetele cum să tacă dacă află? "Trece trenul prin Balcani/ încărcat cu militari". Dar militari germani spre Turcia. Asta e neutralitate, domnule? Teribilă autoritate are Carp bătrînul. Iar la suveran vine Czernin, diplomatul cu nasul de ceară. Cere Czernin. Iar plînge regele. A murit din pricina audiențelor, Brătianu știe
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte, nu se putea refuza austriecilor și nemților anumite concesii. În primele zile ale încleștării chiar, un tren militar german transportînd marinari în Turcia trecu prin țară. Întîmplarea stîrni proteste și vii reproșuri în gazete. Pricepînd sensul curentului principal de conștiință, austriecii și nemții întăriră activitatea de prozelitism. Prin persuasiune și corupție ei își atingeau adesea scopul. Activau
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]