2,886 matches
-
a rula registre poematice diverse, pendulând de regulă între nostalgia unei copilării "naturiste"și reveria urbană." La secțiunea de proză scurtă, competiția a fost acerbă, cu 11 lucrări nominalizate. Petru ALBU, din localitatea Simeria, județul Hunedoara, a câștigat, cu volumul "Trestii". Radu Paraschivescu, membru al juriului, explică de ce opera lui Petru Albu a fost desemnată câștigătoare: "Volumul Trestii pare scris de un prozator versat, care a ucenicit de mult și cu folos. Narațiunile au nerv, imaginile clătesc ochiul minții, clișeele au
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
secțiunea de proză scurtă, competiția a fost acerbă, cu 11 lucrări nominalizate. Petru ALBU, din localitatea Simeria, județul Hunedoara, a câștigat, cu volumul "Trestii". Radu Paraschivescu, membru al juriului, explică de ce opera lui Petru Albu a fost desemnată câștigătoare: "Volumul Trestii pare scris de un prozator versat, care a ucenicit de mult și cu folos. Narațiunile au nerv, imaginile clătesc ochiul minții, clișeele au fugit în păduri. Eliptice sau nu, propozițiile denotă o artă a gradării proprie talentelor autentice. Comparațiile nu
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
Le duce hăt departe, nici nu știu Prin care văgăuni confuze. Pe coastă toamna mătură prin vii Turbată, ca un vin ce fierbe. Se-aude-n codru zarvă de copii Culegând, prin frunze, ghebe. Curge, dulce, susurând izvorul Înspre pârâul cel cu trestii; Parc-aud cum plânge-n mine, dorul Și din senin oftez: Ce chestii!? Referință Bibliografică: Ce chestii!? George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Bucuria mersului pe nor / Al Florin Țene : Confluențe
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
și trebuia „să-și ia timpul cu el”, pentru a nu-i măsura adâncimea durerii. „Dacă stau bine și îmi aduc aminte, și stau, că altă treabă nu am decât să-mi colind prin gânduri, când eram în fața tabloului cu trestii și priveam dincolo de lume, dincolo de mine, înainte de a veni tata, mă uitam la un mușuroi de furnicí care se chinuiau să aducă acasă ultimele grăunțe găsite. Sorescu văzuse o scară în pânza de păianjen și ordona sufletului s-o ia
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
-n răsărit și-n apus da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu mă duc s-o întreb cum o cheamă! Fata se uită cu ochi de felină la noi, își legănă trupul ei de trestie și-o luă spre maică-sa c-o găleată în mână călcând rar, arcuindu-și șoldurile cu o nepăsare rară. Fără să ne dăm seama, soarele căzuse peste deal ca un zeu înjunghiat la beregăți, împroșcând tot cerul la apus
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Și cresc ciorchinii grei de mure E vară este cald e timpul Să innotam spre-un cer cu stele Pe umeri fetelor le curge Un val prin pletele rebele Si-ncet se liniștește totul Ziua începe sa-nfasoare Povești pe trestii gînditoare Și-n depărtare iar apare... ce zici de-o toamnă blîndă cu pere dulci și coapte ? auzi cum crapa-n ele saminta-n miez de noapte...
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MADRIGAL Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Parcă mi s-a strecurat în oase Un soare fâsâind târziu prin trestii. Vântul plimbă scamele păroase Și-n ape se ascund ciudate bestii. Satul murmură-n bezna cărnoasă, Iluzii cârduri iară vin de-a dura, Visu-mi te păstrează-n veci mireasă, Iar puii de lumini îți sărută gura. Bătrâne crengi se leagănă
MADRIGAL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346174_a_347503]
-
trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Ascuns în cuvinte Din când în când mă ascund într-o gară De
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
Sartre a numit-o încă din 1972 “ bomba atomică a săracilor”, în varianta teroristă. Iată cât de fragilă este existența noastră pe pământ și cât de responsabili suntem pentru supravetuirea planetei. Omul, care a fost numit atât de frumos “ o trestie gânditoare “, a ajuns acum chiar că o jucărie stricată, tot mai mult lipsit de noblețe întrucât îi este imposibil să repare jucăria biologică și tehnologică, să se întoarcă la ce a fost în copilăria umanității. Iată cât de instabilă e
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
lăuntrice, impermanenței, asimetriei, absurdului, violenței și intoleranței, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea și echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar - generate de necumpătare și nechibzuință - ele întăresc moral-spiritual pe cel drept, așa cum focul întărește oțelul prin călire. Că starea asta îngrijorătoare pentru condiția umană nu este de-acuma, o știm prea bine cu toții, dar continuăm să ne
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
În tîmpla mea, pe tine te iubește! Secundă are gust de agurida, Si ca un vis în suletul meu crește... Și sufletul, el ce-ar putea fi oare? O tresărire de acorduri fine A unor amintiri vagi, trecătoare, Scîncind în trestii reci și vagi suspine! Sîntem eterni?! Și floarea mai tresare, Sub un sărut mai delicat că boarea... De ce ar fi iubirea trecătoare, Cînd amintirea florii mă mai doare? & VERSURI ISTERICE marți, 2 august 2011 1 Eu te iubesc și azi
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
fete șiiii... ocheam. Ținteam următoarea mea victimă, cuvântă Gabriel. - Care îți plăceau, mai mult, domnule? întrebă bărbatul. - Aaaaa ! Eu nu sunt pretențios Toate îmi plăceau. Dar și sunt frumoase foc, fetele noastre, fie ele brunete, blonde sau roșcate, slabe ca trestia, normale, grăsuțe grase sau chiar obeze, ca americancele...răspunse profesorul. - Chiar domnule, dumneavoastră ce părere aveți ? Cum au apărut la noi, imensitățile astea, că noi, românii nu aveam așa ceva... întrebă Lică. - Explicații pot fi multe. În primul rând, modul de
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
fine și doar nouă înșine, Devine gunoi cras, proclet, umilitor, Fie că varsă milă sau dispreț, sau chiar numai vre-un semn politicos de întrebare. Doar poate, cine știe... Dacă ne hotărâm să cheltuim averi Cum ar fi lemn, fin, trestii, Aur, argintărie, pietre scumpe, Mă rog, sau ce-om avea prin buzunare fiecare: O privire poate, o atingere, o rugăciune. Atunci se poate să primim, la troc, Cândva, într-un târziu, un înțeles - Un simț care doar îngerii îl au
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
ne-a retrimis peste mii de ani, ca mesageri, admirabili continuatori ai lui Orfeu: Gheorghe Zamfir, ca să redea magia naiului în lume și pe un alt mag, la alt colț al Daciei,Vasile Iovu, să readucă farmecul syndis-ului (fluierul din trestie cu șapte tuburi) acasă, în Basarabia. Pentru ca sunetele și unduirile lui fermecate să ne aline suferințele și să ne dea puterea de a supraviețui. La aniversarea a 65-a, palmaresul naistului Vasile Iovu, este impunător, impresionant, inegalabil. În patrimoniul RadioTeleviziunii
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe este o
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe este o plantă iubitoare de apă. De
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe este o plantă iubitoare de apă. De aici confuzia între numele ei și canalul prin care curge apă (în filosofia chineză kan „apă“ fiind una
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe este o plantă iubitoare de apă. De aici confuzia între numele ei și canalul prin care curge apă (în filosofia chineză kan „apă“ fiind una din cele 8 trigrame). Prof Ion Carstoiu Așa cum se cunoaște, rom. canal Referință
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
care am coborât puțin obosiți să ne odihnim. Era iarbă verde, bogată, între nuci, umbră deasă, răcoroasă și o priveliște de basm pe toată valea până unde se întindea grădina la al cărei capăt trecea firav un pârâiaș flancat de trestii și rogoz. Stăteam întinși pe spate, cu mâinile sub cap, încercând să numărăm nucile micuțe de pe ramurile ce păreau că se împreună cu cerul de un albastru de Voroneț atât de senin, încât părea a fi o boltă imensă de azur
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]