1,017 matches
-
și “întoarsă cu spatele” către viața maritimă. Comunitățile autohtone din regiunile montane ale Alasului au dezvoltat o societate rurală sedentară, iar cele de pe marile platouri deșertice alcătuiau o societate agro-pastorală nomadă sau seminomadă, al cărei liant era dat de organizarea tribală. Colonizarea europeană a perturbat profund acest modelsocio-spațial, odată cu inițierea valorificării spațiilor din Nord, mai favorabile sub aspect pedoclimatic pentru lansarea unei agriculturi comerciale de export. S-a produs o reorientare spațială radicală, prin întoarcerea cu fața spre Nord, spre Europa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
au dus mai curând la neo-capitalism decât la "economia socialistă de piață". Traseul modernizărilor românilor are incidențe cu schema lui Rostow, dar suferă de multe neîmpliniri și scurtări ale stadiilor. Românii nu au plecat spre modernizare de la romantica viață rustică, tribală ori patriarhală, ci de la statutele de dependență turceasco-grecească din veacurile al XV-lea, marcate în Vest de începuturi de schimbare a gândirii scolastice prin studii empirice de fizică, anatomie, cosmologie, geografie. Au urmat organizările altor imperii, cu strategii extracontinentale. Ele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poziția 4) Mulți oameni din Occident mărturisesc saturația de bucătăria, de felul în care este folosit timpul în comunitățile lor. De aceea merg să petreacă concediile în locuri izolate pe insulele Pacificului, Australiei și altor "sălbăticii". Sunt încântați de simplitatea tribală ori medievală păstrată în țările, ținuturile și enclavele așezate în Ural, Caucaz, Centrul și Estul extrem al Asiei. Cât se vor menține toate acestea dacă modernizările exclud tradițiile? Instalările infrastructurilor pentru transporturi de materiale, petrol, gaze, energie electrică pe sol
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
SUA, Canadei. Țări intrate de mult timp în competiții, învățând astfel să-și formuleze idealurile unei "modernități reflexive". Conceptul de "societate deschisă", propus de K. R. Popper în anii '40 ai secolului trecut ca replică la societățile închise, de tip "tribal", bazate pe privilegii sangvine, (11a, vol. 1, p. 132) a stimulat liberalismul. R. Dahrendorf (1929-2009) l-a preluat, susținându-l și prin critici la adresa capitalismului ca "sistem" (Vezi (11b)). El a avut demnități în Bundestagul și în guvernul german, a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la împrumuturile de miliarde de dolari de la băncile mondiale sau locale aflate tot în metropole occidentale. Produsele finite și serviciile necompetitive ale multor țări socialiste aveau debușee asigurate, cu prețuri și dobânzi foarte scăzute, în țările cu populații la nivel tribal. Costurile cursei înarmărilor apăsau din greu lumile a doua și a treia. URSS-ul și alte republici ale defunctei federații au reușit să fabrice bombe atomice, rachete intercontinentale, submarine atomice și alte arme strategice moderne, dar cu pierderi materiale și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
literatură folclorică care a devenit populară și a ajuns să fie studiată ca formă a literaturii de "elită", așa cum există și modele ale culturii populare actuale care-și trag rădăcinile din folclor sau din mitologie. Antropologul englez Pounds denumește populațiile tribale "popoare tradiționale" și le descrie ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere era pusă pe seama forțelor supranaturale, care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
societăți civile post-seculare apărute nu numai că se constituie într-o contestare a despotismului politic (al-tasallot), dar și promit tranziția de la "condiția naturală" a puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
canale media, iar alta în raport cu valorile care trebuie asociate oricăror competențe tehnice (oricărei meserii); poate că spargerea centrului se impunea, dar modalitatea de concretizare creează cel puțin tot atâtea probleme câte rezolvă (a se vedea resurecția de tip fundamentalist a tribalului și a identităților religioase), iar înlocuirea rațiunii și a autonomiei personale cu afectivitatea și identitățile multiple ne pune în fața unor atrocități care încep să semene cu acelea specifice secolului anterior; școala este mai importantă pentru orice individ și orice comunitate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
raționale: "Este prea multă informație pentru un singur individ și în plus multe lucruri sunt ascunse în labirintul supertribului, de unde nu ies niciodată la suprafață. Soluția este să se înceteze cu ideea de conducător puternic, acesta să rămână în trecutul tribal unde își are locul și săfie înlocuit de o organizație computerizată de experți specializați, interdependenți". (Morris, 2010, p. 75) Nevoia biologică a grupurilor umane de lider este dublată de nevoia biologică a indivizilor de a ocupa această poziție. Criza de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în formarea imaginilor, vorbind, la fel ca și Jung, despre imagini arhetipale. Spre deosebire de imaginile istorice ale căror simboluri sunt ancorate în epocă, fiind în mod constant supuse devenirii, studiul arhetipurilor lui Erich Neumann include analiza imaginilor întâlnite la mici societăți tribale, în care se ascund tradiții și motive arhaice care sunt valabile și astăzi. Când psihologia analitică discută despre imaginea primordială sau arhetipul zeiței mamă nu se referă la o imagine concretă care există în timp și spațiu, ci la o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a acestui fenomen psihic poate fi găsită în felul cum marile zeități au fost reprezentate în mituri și în creația artistică a umanității"215. Însă, la fel ca Jung și Eliade, Neumann analizează arhetipul în manifestările lui istorice, reprezentările societăților tribale nefiind nici atemporale și nici aspațiale, întrucât sunt imagini ale unor indivizi dintr-un anumit timp și spațiu, cu o anumită cultură și depinzând într-un anumit fel de resursele la care au acces pentru a supraviețui. Neumann leagă arhetipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
A.Almond și Sidney Verba (199647-50) disting între comunitățile parohiale, unde nu există roluri specializate ci numai roluri politico-economico-religioase difuze, iar orientările politice ale membrilor față de aceste roluri nu se separă de orientările religioase sau sociale (de exemplu societățile tribale africane); comunitățile dependente, în care subiecții sunt conștienți de autoritatea guvernamentală specializată pe care o consideră legitimă sau ilegitimă, dar relația este esențialmente pasivă și comunitățile participative, care urmează un model cultural în care membrii tind să fie explicit orientați
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
palid, părul lung și des și o barbă bogată care îi ajungea până la piept. Orașul său natal, Mecca, se afla la intersecția unor rute comerciale, pelerinii venind aici pentru a se închina și pentru a oferi sacrificii sutelor de zei tribali. Negustorii locali obțineau profituri de pe urma pelerinilor, care cumpărau de la ei atât alimente cât și animale și obiecte pe care le ofereau drept ofrandă. Revelația lui Mahomed, care avea la bază credința într-un singur Dumnezeu atotputernic, amenința să submineze această
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
vânătoare, cel agrar și cel industrial), arată că există unele condiții necesare pentru formarea națiunii și pentru centralizarea statală. Condiția principală pentru formarea și dezvoltarea unei națiuni este existența garantată a statului. De aceea, în societățile preagrare sau în cele tribale, bazate pe vânătoare, nu se pot forma națiuni. Astfel, în condițiile apariției și dezvoltării unei conștiințe "naționale", așa cum afirma Gellner, "naționalismul zămislește națiunile, și nu invers" (id., p. 88). Unele etnii tind să treacă de la un status modernist la unul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mult pe factori culturali și istorici, la cea fundamentată pe un statut "ontologic esențialist". Pentru a reliefa teoria lui Gellner, putem oferi un exemplu valabil și astăzi: în cazul minorităților kurde din Irak, Iran, Turcia și Siria, reprezentate prin populații tribale aflate într-un stadiu predominant agrar, această tranziție de la coeziunea etnică la cea primordialistă poate fi sugerată de unele tentative de constituire a unui centru statal național (dovadă concretă a "existenței" națiunii), chiar dacă, în condițiile opoziției centrelor statale și geopolitice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conștiinței participative. Aș adăuga la toate acestea următoarea constatare. Printre transformările din viața personală, care ar trebui manageriate prin cea de-a treia cale, se numără în epoca izomodernă apariția ciberspațiului. Fenomenul de globalizare era oarecum predictibil. Trecerea de la societățile tribale la cele rurale, apoi la cetățile antice, apoi la urbanizare, statele-națiune, imperiile secolului trecut: această întreagă evoluție presupunea "lărgirea" sferelor sociale și economice. Într-adevăr, întreg acest proces fractal de multiplicare ne arată un oarecare traiect istoric a cărui finalitate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a devenit o alternativă la comunicarea clasică. Această variantă este definită, printre altele, și prin însușiri paraverbale, constituind-se într-o mutație comunicațională. Astfel de mutații sunt frecvente în istorie, începând cu mixtura limbilor în perioadele greco-romană și a invaziilor tribale de sorginte asiatică asupra teritoriilor europene și culminând, spre exemplu, cu "franțuzismele" din România secolului al XIX-lea. Aceste mixturi lingvistice sunt atât de frecvente încât le putem considera "naturale". Întrebarea subsecventă se referă la importanța lor morfologică sau, mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a societății, care în teoria sa juca un rol primordial prin însuși modul de raportare a individului la sacru. Societatea era imaginată asemenea unui complex organism prin care individul putea să transceandă, experimentând sentimentul sacrului prin intermediul ritualurilor și al sărbătorilor tribale. De altfel, în totemismul descris de Durkheim, religia administrează sacrul, acțiunile colective ale clanului potențând atributele și manifestarea acestuia. Importanța colectivității afiliate totemismului rezidă și imaginarea unei mântuiri colective, și nu individuale, de care ar avea parte întreaga societate prin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Contemporaneitatea își caricaturizează miturile. Din Olimp ne-a venit focul. Dar și corupția. Prometeu - acest mare disident al Olimpului. Are și întunericul zeitățile lui. De la Adam încoace suntem ținuți numai în șuturi. Mai mult sau mai puțin biblice. Numai populațiile tribale simt nevoia de idoli. Orice cultură își zămislește nucleul spiritual în jurul unor mituri. Zeii mielului ar trebui să semene cu berbecul, nu cu lupii. Un Sisif eficient ne-ar fi sărăcit cu un mit. Suntem născuți din curiozitatea Evei. Iadul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aici sinonim cu "i-am învins". Ceea ce mai arată o dată, dacă mai era nevoie, că sexismul, rasismul, șovinismul merg întotdeauna împreună în largile populații declasate produse de comunism, care la rândul lui a preluat și augmentat vechi moduri de gândire tribale. Sânt apoi, tramvaiele și trenurile pline cu suporterii ce se duc sau se-ntorc de la un meci. O prietenă mi-a povestit cum era să fie violată și jefuită pe când se-ntorcea din provincie. Cum stătea singură într-un compartiment
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
persoana apărută din despicătura stâncii). Mai mult, toate informațiile sunt dezvăluite în vis sau în transă, fapt ce ne trimite cu gândul la oniromanție. În general, cunoștințele obținute de șaman în urma unui ritual specific organizau și ghidau viața întregii comunități tribale. În timpuri străvechi, șamanii apar drept înțelepți capabili să întrevadă direcția în care se va dezvolta viața tribală. Existau și în Evul Mediu sau în Renaștere astfel de bărbați sau femei; îi întâlnim și astăzi, la frontiera unor domenii precum
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne trimite cu gândul la oniromanție. În general, cunoștințele obținute de șaman în urma unui ritual specific organizau și ghidau viața întregii comunități tribale. În timpuri străvechi, șamanii apar drept înțelepți capabili să întrevadă direcția în care se va dezvolta viața tribală. Existau și în Evul Mediu sau în Renaștere astfel de bărbați sau femei; îi întâlnim și astăzi, la frontiera unor domenii precum medicina, psihologia, și religia"30. Veridicitatea acestora nu era pusă la îndoială nici o clipă. Ei reprezentau o cunoaștere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
altele, descoperirea, reconstruirea și definirea adevărului. De aceea nu este de mirare că minciunile spuse în tribunal sînt considerate mai grave decît în alte locuri. Aceste minciuni sînt sancționate cu severitate. O trăsătură comună tuturor proceselor judiciare din orice comunitate tribală sau preindustrială este invocarea unor judecători supranaturali care ar avea dreptul de a lua decizii și de a pedepsi martorii mincinoși. Judecățile prin pedepse sau cu ajutorul mărturiilor sub jurămînt nu se bazează pe dovezile aduse în fața instanței, ci pe o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
una dintre normele recunoscute în schema lui Kohlberg cu privire la nivelurile morale, însă nu este asociată nici unuia dintre acestea. O analiză comparativă efectuată de Carolyn Pope Edwards (1981:521), folosind schema lui Kohlberg și bazată pe studii asupra comunităților rurale și tribale din Kenya, Turcia, Bahamas și Hondurasul britanic, indică faptul că deși culturile diferă în modul în care tratează minciuna, practica mințitului apare în majoritatea dacă nu în toate societățile. Tipurile de minciună pot reflecta trăsături ale vieții economice în societățile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Kenya, Turcia, Bahamas și Hondurasul britanic, indică faptul că deși culturile diferă în modul în care tratează minciuna, practica mințitului apare în majoritatea dacă nu în toate societățile. Tipurile de minciună pot reflecta trăsături ale vieții economice în societățile tribale aproape în același fel în care o fac în societățile industrializate. De exemplu, Siskind (1973:7), un antropolog american care a studiat populația Sharanahua din Peru, relatează că în timpul lucrului pe teren, ea a învățat arta acestui popor de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]