808 matches
-
de la CNSAS mi-a întărit convingerea că trebuie să fac acest lucru. Scriitorul Max Bănuș, avea aceleași îndoieli ca și mine. El fusese arestat în anul 1958 și făcuse aproape 4 ani de închisoare pentru că pusese pe tricoul unui sportiv tricolorul românesc doar cu două culori. Aceasta datorită faptului că ziarul la care lucra apărea doar în două culori și culorile folosite nu fuseseră bine alese. Reflectând asupra utilității publicării amintirilor din pușcăriile comuniste își punea mereu întrebarea dacă nu este
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bani. Acesta se sinucide, autoritățile sparg lacătul și constată că... "nimic nu lipsește''. În Moșii (tabla de materii), Caragiale amestecă ființe și lucruri, cu o legătură secretă între ele. Moșii era un târg de distracții în care întâlneai "turta dulce", "tricoloruri", "provinciali", dar și "cerșetori", "cimpoaie", "miniștri", "pungași de buzunare". Publicul este atras de anomalii ("copilul cu trei picioare", "capul vorbitor"), Minunile Sf. Sisoe; "brânza" și "slănina" stau alături de clarinete și maimuțe, târgoveți, țărani, poeți, cerșetori, guri căscate; pitoresc, banal, murdărie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea Europă nu mai vrea să cunoască opresiunea, fie ea și ascunsă sub alte lozinci aparent motivate de haosul vechilor "rânduieli". Nimeni n-o simbolizează mai bine, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
bâzâitoare în zona mediană și innomabilă a trupului său. Avertisment din partea Autorului Coordonator Pentru tot românul șugubăț, conjugarea verbului "a scrie" în limba rusă este obiect de distracție: "ya pișu/ tî pișeș'/ on pișet". Așa încât dacă omulețul din Bruxelles "scrie" tricolorul (nu e vorba de al nostru, Slava Bogu) iar francezii spun "pisser de la copie" pentru "a scrie mult", nu trebuie să ne mirăm de cele puse pe hârtie de unele personaje cu care ne vom întâlni în acest prim registru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
regal. De o parte un mic vînător prezentînd arma, de altă parte o mică zînă în genunchi cu ochii la cer. La stînga tronului, România armată, în picioare, încununînd tronul cu o ramură de dafin. D-asupra tabloului întreg fîlfîie tricolorul și în nouri strălucește cu lumini deviza Nihil sine deo. Imnul regal cu cor, orchestră și fanfară. Cortina încet." Cu această imagine în față, mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
începe iar să-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială, din care la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
viscole. Au spus că vor să împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au omis în drumul lor statuia lui Eminescu de la Ateneu, îndreptându-se apoi cu același mers către Patriarhia Română. Dumnezeirea a plâns din ceruri peste tricolorul românesc stropit deja cu lacrimi îndestule, în chiar clipa oficierii slujbei de un înalt sobor de preoți. Uzi până la piele, purtătorii Crucii au pornit printre șiruri de bucureșteni, adunând în spatele lor mii de oameni care le-au urmat pașii. Mulțimea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
folosind contrastul, evidențiază un segment sintactic”. Să se compare: elemente predicative suplimentare: S-a întors sănătoasă. / S-a întors și era sănătoasă.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști. Văzând că el este pe jumătate adormit, se liniști.; Am decretat tricolorul ca steag național. / Am decretat ca tricolorul să fie steag național. atribute circumstanțiale: Om prudent, Busuioc trăgea cu coada ochiului într-acolo. / Busuioc, care era om prudent, trăgea cu coada ochiului, fiind prudent, într-acolo.; Dar ticălos cu trupul, Jap
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se compare: elemente predicative suplimentare: S-a întors sănătoasă. / S-a întors și era sănătoasă.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști. Văzând că el este pe jumătate adormit, se liniști.; Am decretat tricolorul ca steag național. / Am decretat ca tricolorul să fie steag național. atribute circumstanțiale: Om prudent, Busuioc trăgea cu coada ochiului într-acolo. / Busuioc, care era om prudent, trăgea cu coada ochiului, fiind prudent, într-acolo.; Dar ticălos cu trupul, Jap rămase neînvins cu inima. / Ion cel ticălos
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În care se Învăța carte românească. Că spunem Sfântul Duh sau Sfântul Spirit e tot una, Papa e om și el ca și noi și ca și vlădicii de aici, așa socoteau oamenii simpli, iar În turla bisericii vom pune tricolorul nostru să se știe că aici se roagă la Dumnezeu români pe limba lor. Așa au Înțeles să trăiască sentimentul de religiozitate străbunii noștri. Tricolorul românesc Îl purtau copiii când se Încingeau cu el de-a șoldul la serbările școlare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca și vlădicii de aici, așa socoteau oamenii simpli, iar În turla bisericii vom pune tricolorul nostru să se știe că aici se roagă la Dumnezeu români pe limba lor. Așa au Înțeles să trăiască sentimentul de religiozitate străbunii noștri. Tricolorul românesc Îl purtau copiii când se Încingeau cu el de-a șoldul la serbările școlare, Îl țineau nevestele În lada cu zestre. La Gura Secului trecătorul este Întâmpinat de Monumentul eroilor care odihnesc aici, căzuți În luptele pentru eliberarea Topliței
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și cele din Gălăuțaș, transportau Încă din zori oameni care doreau să cinstească memoria eroilor. Ei știau că aceștia i-au scăpat de unguri, plătind cu viața lor și că memoria lor trebuie cinstită cum se cuvine. Bărbații Încinși cu tricolorul românesc mergeau alături de nevestele lor să asculte slujba lui Vlădica. Copiii de la școli mergeau cu Învățătorii lor și recitau acolo poezii patriotice. Momentele erau emoționante, Înălțătoare. Cei care nu mai prindeau un loc pe platformele trase de mocănițe, mergeau cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căzuse în mâinile unor insurgenți misterioși care ar fi arborat pe clădire "steagul verde legionar". În afară de faptul că niciun fel de insurgenți nu ocupaseră Prefectura și că niciun fel de steag, nici verde, nici de vreo altă culoare, nu înlocuise tricolorul, trebuie să observăm că nu a existat alt steag verde decât cel al armatei otomane și că legionarii nu aveau steag verde, ci doar cămăși verzi. Povestea "steagului verde legionar", coroborată de câteva alte fraze revelatoare din zilele imediat următoare
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
irumpe, printre nori își face cale Și îngroapă sub cenușa creațiunea unei țări, Astfel fiii tari și tineri unor secole bătrâne Lumea din încheeture vor s-o scoată, din țîțîne Să o smulgă, s-o arunce în sbucnirea nouei eri. Tricolorul plin de sânge e-mplîntat în baricade, Clopotele url-alarma pe Bastilia ce cade Și poporul muge falnic, ca un ocean trezit; Sfarmă tot și pe-a lui valuri, ce le urcă cu mândrie, El înalță firi cumplite, cari-l duc, o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unul din cele mai frumoase jocuri. Tinerii ce formează grupurile de căiuți sunt foarte buni dansatori, manifestând prin joc dinamismul și forța vitală a tinereții. Dansul căiuților inspiră curajul și voinicia, vitejia celor ce plecau să-și apere hotarele țării. Tricolorul este întotdeauna prezent la costumele căiuților. Cei care îmbracă costumul de căiuți sunt dotați cu capete de cal, confecționate din lemn și îmbrăcate în pânză albă venind și cu alte elemente ornamentale Îoglinzi, peteală, pangliciă. Capul de cal este fixat
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
a demonstra ușurința cu care Bolintineanu putea compune șiruri nesfârșite de versuri pe teme istorice. În sfârșit, mai puțin înveninate și mai bine realizate artistic sunt cele câteva poezii în care-l pastisează pe Coșbuc (Idilă), pe Alecsandri (În gondolă, Tricolorul) sau pe Eminescu și eminescianismul (Elegie, Steaua). Esențial însă de reținut, este că parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului de frondă impulsionat de o conștiință estetică subordonată unui cert simț al valorilor autentice, nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tovarășa Elena Ceaușescu sosește În gara Victoria, aflată În inima metropolei londoneze. Aici are loc ceremonia primirii oficiale. Gara - o construcție sobră, În stil clasic - este Împodobită sărbătorește. Peronul este acoperit În Întregime de un uriaș covor de catifea roșie. Tricolorul românesc și drapelul britanic „Union Jack” flutură Îngemănate, simbolizând bunele relații dintre cele două țări și popoare. Vagonul cu care au călătorit Înalții oaspeți se oprește la mijlocul peronului une se află aliniată, În mare ținută, o companie de onoare făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mereu”. În realitate nu revenea, pentru că nu plecase vreodată, stătea pe ele tot timpul. După introducere În arta mormintelor, autorul ne dă cu steagu-n cap ca la Bobîlna, iese-n evidență, se zbate, scrie tremurînd: „Ar fi ceva rău dacă tricolorul ar flutura În fiecare zi la intrările În clădirile primăriilor, ale sediilor organelor, ale școlilor?” N-ar fi rău. Să fluturească. Îl arunc pe Cernea la gunoi și, pe fundul găleții, văd o femeie, Elena Dan, să-i zicem Nuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
față, nu se mai auzi nici un fel de eljen, și astfel ajunserăm în centru și trecurăm prin fața tribunelor. Surâzători, radioși, liderii orașului și invitații fluturau din mâini în timp ce în spatele lor fâlfâiau atinse de curenți de aer drapele roșii amestecate cu tricolorul. De pretutindeni se auzeau urale. De la noi, și nici de la universitarii unguri, nu se auzi nimic, dar eram puțini, și lipsa noastră de entuziasm trecu, desigur, neobservată. Ne împrăștiarăm îndată ce trecurăm de tribune, în afară de cei care purtau steaguri și pancarte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îndrăzneață: se prăbușise într-o tristețe gravă, de care pomenea întotdeauna când îl întrebai cum îi merge, dar pe care n-o arăta cu-adevărat nimănui. „Ce faci, Paul?“ „Sunt trist!“, zâmbea el, „Aplic rezistența prin depresie.“ După care apuca tricolorul prudent, cu tartinele degetelor înmuiate de soare și plictiseală, și începea să-l fâlfâie energic. În clipele alea, mă vedeam mărșăluind până la capătul lumii alături de el și de câteva milioane de compatrioți cinstiți și tăcuți, cu nervii la pământ, bucuroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
curată, zglobie, îngrozitoare. Fetele purtau cordeluță, bluză cu mânecă lungă și sarafan albastru; iarna, îmbrăcau pantaloni de lână pe dedesubt. Cămășile noastre se zăreau de departe, în carouri bleu cu bleumarin; peste ele fâlfâia mândră cravata de pionier, brodată cu tricolorul (și pe-ăsta trebuia să-l iubim). Ți se-apleca de-atâta armonie. Tot cu ce vroiau ei s-a întrerupt brusc, fără avertisment: într-o zi, m-am hotărât să nu mai pună nimeni mâna pe mine. Străluceam ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Treaba mea. Din muzeu lipsește totuși ceva.“ „Parcă ziceai că n-au luat nimic...“, m-am băgat și eu în discuție. Mihnea a zâmbit din privirea aia ciudată, la fel de schimbătoare ca el, cu care înnebunea fetele și motanii. Îi juca tricolorul în ochi. „Nu, n-au luat. Toate hărțile sunt la locul lor pe pereți. De-aia nici n-a venit poliția.“ „Nu-nțeleg. Clarifică.“ „Stai că-ți zic. Când ăla micu’ a coborât pe horn, s-a împiedicat la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Băieții demarau din Udriște sau Candiano, se-aglomera orașul de bastoane și chipiuri, mai ales seara. Echipajele pândeau după colț, hoțește, în unghiurile moarte ale intersecțiilor sau după tufișuri, cu Passat-urile combi ca niște castraveți albi spoiți pe burtă cu tricolorul. Planul de-amenzi era sfânt, pe zone, categorii și interval orar. Între orele cutare și cutare, 10 amenzi pentru centură, 8 pentru telefonul mobil. Nu conta ce făceai, te luau pentru ce le trebuia lor. Pe Buzești, colț cu Berzei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rol aici, și nu doar decorativ: dacă nu-i plăcea de tine, Andrei Lupu se ridica de la masă înainte să apuci tu să te-așezi. Ziua, lucra la o companie de-avocatură (cu mulți &). Îi recunoșteai costumul, cu insigna cu tricolorul pe-un rever și legitimația atârnată la gât, pe sub sacou (politica firmei); pe-al doilea rever era capsat microfonul telefonului. Noaptea își făcea comerțul cu vechituri, apărea tot la costum, cu cataloage și fotografii sepia, ca pe vremea bunicilor. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]