1,633 matches
-
făt favorizează accelerarea creșterii. Metabolismul fetal normal implică transportul activ transplacentar de aminoacizi din circulația maternă în cea fetală, transport crescut în condițiile hiperglicemiei materne, cu creșterea rezervelor fetale de aminoacizi. Greutatea fătului la naștere se corelează și cu nivelul trigliceridelor plasmatice din timpul sarcini. Macrosomia fetală: este cea mai importantă tulburare de creștere fetală determinată de diabetul zaharat matern, fiind definită printr-o: greutate la naștere mai mare de percentila 90 sau +2DS de la media normală pentru vârsta gestațională, sex
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
ca și aspectul acestuia la naștere. Această ameliorare se datorează, în parte, reducerii țesutului adipos ce se acumulează în ultimele 8-10 săptămâni de sarcină. Pe lângă glucoză, secreția fetală de insulină este stimulată și de aminoacizii ramificați, acizii grași liberi și trigliceride. O funcționare anormală a celulelor b-pancreatice fetale poate să apară din primul trimestru de sarcină, în acest sens pledând evidențierea nivelelor crescute de insulină în lichidul amniotic încă din săptămânile 14-20. Hiperinsulinemia fetală este acompaniată de transferul crescut de nutrienți
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
20% din cazuri. Efecte pe metabolismul lipidic: în ceea ce privește efectele ACO asupra metabolismului lipidic, astăzi este larg acceptat că preparatele minidozate combinate nu produc modificări importante ale metabolismului lipidic. Se știe că estrogenii stimulează sinteza VLDL, crescând astfel concentrația plasmatică a trigliceridelor, dar în același timp ei produc și o creștere a HDL-colesterolului, cu efecte favorabile din punct de vedere al riscului aterogen. În doze crescute estrogenii produc, mai ales, o creștere excesivă a trigliceridelor, cu efecte negative asupra aparatului cardiovascular. Progestativele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
sinteza VLDL, crescând astfel concentrația plasmatică a trigliceridelor, dar în același timp ei produc și o creștere a HDL-colesterolului, cu efecte favorabile din punct de vedere al riscului aterogen. În doze crescute estrogenii produc, mai ales, o creștere excesivă a trigliceridelor, cu efecte negative asupra aparatului cardiovascular. Progestativele derivate din 19-nortestosteron au efecte opuse, de tip androgenic, ce depind de doză și de potența progestativului. Ele induc o scădere moderată a VLDL, cu scăderea concentrației plasmatice a trigliceridelor, dar și o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
creștere excesivă a trigliceridelor, cu efecte negative asupra aparatului cardiovascular. Progestativele derivate din 19-nortestosteron au efecte opuse, de tip androgenic, ce depind de doză și de potența progestativului. Ele induc o scădere moderată a VLDL, cu scăderea concentrației plasmatice a trigliceridelor, dar și o scădere a HDL-colesterolului, cu creșterea LDL-colesterolului. Aceste efecte sunt puțin aterogene și compensate, în parte, de acțiunea estrogenilor. Din aceste motive este de preferat utilizarea anticoncepționalelor orale estroprogestative minidozate, la care raportul estrogeni/progesteron este adaptat funcție de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
animal de T2DM la Psammonis obesus (șobolanul de nisip din Israel), cunoscut a avea o bază genetică poligenica. Expresia hepatică a genei tanis este invers proporțională cu nivelul glucozei plasmatice și a insulinei plasmatice și în relație pozitivă directă cu trigliceridele plasmatice. Reglarea expresiei hepatice a genei tanis de către glucoză sanguina, AGL și insulină plasmatica sugerează posibilitatea intervenției sale în mecanismele de reglare metabolica implicate în stările de deprivare de energie. Genă tanis nu a putut fi încă alăturată nici unei clase
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
sănătoasă. Studiul EURODIAB asupra complicațiilor tipului 1 de diabet a arătat că nivelul plasmatic al acidului sialic se corelează semnificativ cu prezența retinopatiei, nefropatiei, durata diabetului, HbA1c. De asemenea se corelează pozitiv și cu alți factori de risc vasculari: colesterolul, trigliceridele, raportul talie/șold, fumatul, HTA, sedentarismul, hiperfibrinogenemie și lipoproteina (a). Însă nu s-a observat o asociere cu boala coronariana (lucru explicat prin vârstă tânără a lotului și prin frecvență redusă a bolii coronariene în acest lot) (41). Acidul sialic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
s-a cercetat relația între fibrinogen, factorul von Willebrand și lipidele sanguine și complicațiile la pacienții cu T1DM. Studiul a arătat existența corelației pozitive între fibrinogen și vârsta, controlul glicemic, IMC (indicele masei corpului), fumat, tensiune arterială, LDL-colesterol, colesterol total, trigliceride, toți aceștia realizând un „cluster” de factori de risc vascular în T1DM (82). Se știe că durata diabetului și controlul glicemic slab sunt factori de risc pentru boala diabetica microvasculară în T1DM. Dar acești factori explică doar o parte din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
cu peretele arterial normal. De aceea concentrațiile crescute de PĂI-1 ar putea juca un rol important în patogeneza aterosclerozei (24). În diabetul zaharat și în sindromul dismetabolic s-au găsit concentrații crescute de PĂI-1. Această creștere se corelează cu creșterea trigliceridelor, cu obezitatea și cu toleranță alterată la glucoză. Mecanismul de creștere a PĂI-1 în circulație în hiperinsulinism poate fi legat de constatarea că pe culturi de celule (hepatocite), insulină stimulează sinteză acestuia. Totuși studiile clinice nu au putut demonstra o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
PĂI-1 în cursul perfuziei cu insulină când se realizează concentrații plasmatice mari ale acesteia. Se pare că valorile crescute ale PĂI-1 sunt corelate mai bine cu insulinorezistența decât cu insulinemia per se. Un stimulator al PĂI-1 poate fi reprezentat de trigliceridele plasmatice. S-a demonstrat că alături de trigliceride și lipoproteina A poate determina creșterea sintezei de PĂI-1 de către celulele endoteliale (24). Corelația lui cu obezitatea viscerala sugerează importantă insulinorezistenței în explicarea modificărilor fibrinolizei, celulele adipoase fiind o importantă sursă de PĂI-1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
se realizează concentrații plasmatice mari ale acesteia. Se pare că valorile crescute ale PĂI-1 sunt corelate mai bine cu insulinorezistența decât cu insulinemia per se. Un stimulator al PĂI-1 poate fi reprezentat de trigliceridele plasmatice. S-a demonstrat că alături de trigliceride și lipoproteina A poate determina creșterea sintezei de PĂI-1 de către celulele endoteliale (24). Corelația lui cu obezitatea viscerala sugerează importantă insulinorezistenței în explicarea modificărilor fibrinolizei, celulele adipoase fiind o importantă sursă de PĂI-1. De altfel între PĂI-1, adipozitatea viscerala, insulinorezistența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
importantă insulinorezistenței în explicarea modificărilor fibrinolizei, celulele adipoase fiind o importantă sursă de PĂI-1. De altfel între PĂI-1, adipozitatea viscerala, insulinorezistența și hiperinsulinism există o bună corelație. Toate tulburările metabolice din sindromul rezistenței la insulină (insulinemia, IMC, raportul talie/șold, trigliceridele, si HDL colesterolul) se corelează puternic cu nivelul plasmatic al PĂI-1. Țesutul adipos visceral și cel subcutanat abdominal au rol în creșterea PĂI-1 plasmatic, fiind o sursă importantă de PĂI-1, în schimb obezitatea ginoidă (țesut adipos femural în exces) nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
găsite crescute și alte peptide secretate de endoteliul vascular (PĂI-1, endotelina) (82, 111). La pacienții cu T2DM normoalbuminurici markerii endoteliali: endotelina-1 și factorul von Willebrand au niveluri plasmatice mai mari comparativ cu populația sănătoasă și se corelează pozitiv cu: vârstă, trigliceridele, indexul sensibilității la insulină și fibrinogenemia, sugerând leziuni endoteliale precoce (198). Trombmodulinul și factorul caii inhibitorii tisulare (TFPI - Tissue Factor Pathway Inhibitor) Trombmodulinul este un receptor glicoproteic din endoteliul vascular care completează acțiunile protrombotice ale trombinei, datorită inducerii unui complex
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
de fier poate contribui la amplificarea injuriei produse de radicalii liberi precum și în modularea diferitelor etape ce intervin în leziunile inflamatorii perivasculare. Într-adevăr, s-a constatat că în T2DM flebotomia ameliorează funcția β-celulară și scade concentrația plasmatica a glucozei, trigliceridelor, colesterolului și a ApoB (20). Încărcarea cu fier poate produce disfuncție endoteliala, în timp ce administrarea deferoxaminei ameliorează disfuncția endotelilă la pacienții cu boala ischemica coronariana (57). În fine, scăderea acidului sialic eritrocitar crește agregarea eritrocitară (185) în timp ce creșterea să plasmatica în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
al diabetului. În mod paradoxal acesta poate fi mai ușor obținut în T1DM decât în T2DM. Un tratament hipolipemiant specific trebuie avut în vedere atunci cand medicația antidiabetica corect prescrisa, nu controlează tulburarea lipidică existența. O dislipidemie impresionantă (creșterea masivă a trigliceridelor plasmatice) întâlnită în T1DM la debutul bolii, asociată uneori cu cetoacidoza, se poate corectă uneori în câteva săptămâni de la introducerea insulinoterapiei. b) Pe langă corectarea tulburărilor metabolice, trebuie avute în vedere tulburările hemodinamice. Acestea din urmă pot juca un rol
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
diverselor procese metabolice. Derularea acestei căi conduce, printre altele, la formarea de oxalacetat și α-cetoglutarat, care prin transaminare formează aminoacizii din familia acidului aspartic (Asn , Met, Thr, Lys) și familia acidului glutamic (Gln, Pro, Arg). Glicoliza furnizează componente necesare sintezei trigliceridelor (acetil-CoA și glicerol), dar și compuși implicați în sinteza de aminoacizi (3-fosfoglicerat, fosfoenolpiruvat și piruvat). Aceștia din urmă, prin transaminare formează aminoacizi din familia serinei (Cys, Gly) și a acidului piruvic (Val, Ala, Leu). Șuntul pentozo-fosfafat este o cale particulară
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Din metabolizarea unei molecule de glucoză iau naștere 38 de molecule ATP, cea mai mare parte (34 molecule) apărând în etapa fosforilării oxidative (fig. 9) 2.8. Glucidele ca rezervă energetică Deși forma obișnuită de depozitare energetică este reprezentată de trigliceridele din țesutul adipos, cantități mai mici de energie sunt înmagazinate și sub forma glicogenului care prezintă o serie de proprietăți fiziologice ce îi justifică existența (38). În primul rând, trigliceridele nu pot fi tot atât de rapid hidrolizate ca glicogenul. În al
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
energetică Deși forma obișnuită de depozitare energetică este reprezentată de trigliceridele din țesutul adipos, cantități mai mici de energie sunt înmagazinate și sub forma glicogenului care prezintă o serie de proprietăți fiziologice ce îi justifică existența (38). În primul rând, trigliceridele nu pot fi tot atât de rapid hidrolizate ca glicogenul. În al doilea rând, trigliceridele, spre deosebire de glicogen, nu pot fi folosite ca surse de energie în absența oxigenului. În sfârșit, lipidele nu pot fi transformate rapid în glucoză pentru a putea menține
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
adipos, cantități mai mici de energie sunt înmagazinate și sub forma glicogenului care prezintă o serie de proprietăți fiziologice ce îi justifică existența (38). În primul rând, trigliceridele nu pot fi tot atât de rapid hidrolizate ca glicogenul. În al doilea rând, trigliceridele, spre deosebire de glicogen, nu pot fi folosite ca surse de energie în absența oxigenului. În sfârșit, lipidele nu pot fi transformate rapid în glucoză pentru a putea menține glicemia sanguină necesară susținerii metabolismului cerebral. Pe de altă parte, stocarea glucozei sub
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
sugerează concentrația plasmatică a AGL, o parte a acestora fiind utilizată în țesuturi în locul glucozei și astfel nu mai ajunge în circulație. 4. Secreția de insulină și rezistența periferică la acțiunea insulinei sunt semnificativ influențate de unele fracțiuni lipidice: AGL, trigliceridele (TG) și corpii cetonici (CC). Deficiența de insulină se poate manifesta nu numai prin creșterea glucozei sanguine ci și prin creșterea AGL. 3.2. Definiția lipidelor Lipidele sunt un grup heterogen de substanțe care se aseamănă prin caractere comune de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
unor întinse regiuni hidrocarbonate, hidrofobe. 3.3. Rolurile lipidelor Lipidele îndeplinesc următoarele roluri esențiale (1, 18, 23, 61, 62): 1. sunt principala formă de transport și depozitare a rezervelor energetice ale organismului. Un gram de lipide eliberează 9,3 calorii. Trigliceridele conțin de 2,5 ori mai multă energie decât glicogenul (forma de depozit a glucidelor) la aceeași greutate. Mai mult, trigliceridele pot fi stocate ca lipide pure, fără apă, în timp ce glicogenul, hidrofil, conține o cantitate de apă egală cu de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
principala formă de transport și depozitare a rezervelor energetice ale organismului. Un gram de lipide eliberează 9,3 calorii. Trigliceridele conțin de 2,5 ori mai multă energie decât glicogenul (forma de depozit a glucidelor) la aceeași greutate. Mai mult, trigliceridele pot fi stocate ca lipide pure, fără apă, în timp ce glicogenul, hidrofil, conține o cantitate de apă egală cu de două ori greutatea lui. În concluzie, trigliceridele oferă, la aceeași greutate, de 4 ori mai multă energie decât glicogenul. 2. au
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
multă energie decât glicogenul (forma de depozit a glucidelor) la aceeași greutate. Mai mult, trigliceridele pot fi stocate ca lipide pure, fără apă, în timp ce glicogenul, hidrofil, conține o cantitate de apă egală cu de două ori greutatea lui. În concluzie, trigliceridele oferă, la aceeași greutate, de 4 ori mai multă energie decât glicogenul. 2. au rol plastic formator, intrând în structura membranelor celulare și intracelulare sub forma unor lipide complexe. 3. unele lipide au roluri importante în procesele de comunicare/semnalizare
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
saponificabile și nesaponificabile (18, 23, 65). Lipidele saponificabile sunt compuși care cuprind acizi grași legați esteric sau amidic și care prin hidroliză se descompun în substanțele componente. Principalele grupe de lipide saponificabile sunt: acilglicerolii sau gliceridele (cel mai frecvente fiind trigliceridele), fosfogliceridele sau fosfatidele, sfingolipidele și cerurile (ceridele). Lipidele nesaponificabile sunt reprezentate de diverse categorii de compuși, hidrocarburi superioare și derivați oxigenați ai acestora, care nu sunt scindate hidrolitic în compuși simpli. Lipidele nesaponificabile sunt în genere hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
la persoanele care depun o activitate fizică foarte mare (>3500 kcal/zi). La persoanele sedentare însă (din ce în ce mai numeroase) a căror aport caloric este mai mic de 2500 kcal/zi, aportul de lipide nu trebuie să depășească 30% din totalul caloric. Trigliceridele reprezintă principalele componente lipidice ale rației alimentare (aproximativ 90%) după care urmează fosfolipidele, colesterolul liber și esterificat (circa 500 mg/zi). Deși există acizi grași polinesaturați care nu pot fi sintetizați în organism (numiți acizi grași esențiali) o carență alimentară
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]