810 matches
-
protocol. Protocolul însuși conține o invitare amicală, făcută Porții, ca ea să dezarmeze. Iar dezarmarea Rusiei va forma obiectul unor tratări deosebite, după cum asigură un comunicat oficial al ziarului "Temps". În această privire Turda va primi de la puteri consiliul ca să trimeată un anume delegat la Petersburg, care să roage cabinetul de acolo să dispună dezarmarea. Trimiterea unui asemenea delegat ar împăca susceptibilitatea Rusiei și se poate că amândouă puterile ar conveni să dezarmeze deodată, după o normă stabilită în comună înțelegere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânge. La mai multe observări ale deputatului Helfy ministrul prezident au mai răspuns: Numai asupra unui punct sunt silit să revin. D. deputat a zis: Dacă, ministrul nu mai răspunde, va fi mai bine să-l numim dictator și să trimeată parlamentul acasă. Să mă iertați, dar nu pot împărtăși această opinie și mă refer tocmai la cele ce-am auzit aici despre modul cu care pretutindene unde lucrurile se interpretează corect sunt privite evenimentele în Anglia, după lungi dezbateri. Ele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au trebuit numai câteva zile de frecuentare prin acele nobile stabilimente pentru ca în sara sinuciderei sale să se afle numai cu două ruble în buzunare; pe lângă aceasta cu o zi sau două mai înainte el simțise că un d. Mihailescu, trimes de părintele său înadins, era pe urmele lui și-l căuta, spre a-l denunța poliției. Mustrarea de cuget sau nenorocita alternativă în care se găsea, străin pe pavelele Iașului și fără nici un ban, l-au împins se vede într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a vă preveni e că, dacă vă simțiți în sta re de-a contribui materialminte (lucru la care îndealtfel nu vă obligă nimenea), ar fi bine ca colectele să le trimeteți mai curând, pentru a se putea confecționa urna de argint, care va fi cu atât mai prețioasă cu cât vom încurge mai multe mijloace din diferitele locuri. Din parte-ne vă reasigurăm că nici o piedecă nu ni mai stă în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu 12 lei, celi mici cu câte 10 lei. Și am trimes dumneata nouăzeci di lei”. Înseamnă că a vândut 5 clăi cu câte 12 lei și 3 clăi cu câte 10 lei. De asemenea, într-o samă a Lupului Manole de banii ce el a luat, sunt consemnate sumele: „5 lei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
daimonii, păstrate În memoria oamenilor datorită felului de a fi și puterii celor care le suferă. Eschil greșește când spune: «Apollo, zeu sfânt, izgonit din cer»5. (F) La fel și Admet al lui Sofocle: «Până și cocoșul meu Îl trimetea tocmai la moară»6. Dar cei care se Îndepărtează cel mai mult de adevăr sunt teologii de la Delfi, când sunt de părere că În zilele de demult Zeul s-a luptat aici cu un șarpe 1 pentru stăpânirea Oracolului, dar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ne fiind posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în care D. Suykens declară 605 + 7 lei Mtele de Pietate, fie și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă Judec. Ocolul ÎI Buc., obținută de fiul meu pentru bijuteria ce i'a încredințat'o și pe care a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă Judec. Ocolul ÎI Buc., obținută de fiul meu pentru bijuteria ce i'a încredințat'o și pe care a înstrăinat'o, vé rog dar trimeteți dacă se găsesc obiectele și eu voi prezenta la Ministerul Afacerilor spre a primi obiectele, hotărârea; de alt-fel, hotărârea e aprópe 1500 lei. Cât pentru diplomă v'am trimis c.p. prin care Dnul. Octors, secretarul facultății spune că: Consiliul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a primi obiectele, hotărârea; de alt-fel, hotărârea e aprópe 1500 lei. Cât pentru diplomă v'am trimis c.p. prin care Dnul. Octors, secretarul facultății spune că: Consiliul profesoral al Facultății a admis că eu (căci îmi răspunde mie) să trimet 300 lei și cei 200 mai tarziu; vé rog în calitate de tată împovărat cu 8 copii, nepóta mea, a 9-a, să interveniți pe langă facultate a elibera un certificat, pentru a'l scăpa de armată care știți, de și se
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ochi și urechi. De emoție și rușine, neștiind cum să procedeze, s-a ascuns în spatele celorlalți colegi în așteptarea sentinței... Din eter, numele mult așteptat a ajuns la urechile lui. Bravo!... Tot el era cel mai potrivit, cu toate că rapid îl trimetea la colhoz, la cules lobodă porcească și troscot, când cineva, cu creta în mână, se uita la tablă ca vițelul la poartă nouă. În sfârșit, a respirat ușurat. El era. Matematica, cu el, cu profesorul... Trăiască Bolovan! Era salvat. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
erau pregătiți pentru-ca în ziua ce va urma să se prezinte la datorie cu forțe relativ proaspete. Era într-o duminică dimineață. Soarele, care-și făcuse apariția pe un cer senin, fără urmă de nori, cu câteva ceasuri înainte, își trimetea razele lui binefăcătoare cu aceiași franchețe ca în luna lui cuptor. În balcon, la umbra a cinci frunze mari de colocazie ca cinci evantaie verzi, țâșnite cu fața spre soare dintr-un ghiveci așezat lângă o masă de lemn meșterită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ne credem mai civilizați, mai manierați; ne purtăm cu mănuși. În realitate suntem cei mai proști. Ai dreptate! Din păcate este prea târziu... Dacă știam eu pe atunci ce poamă e, n-o lăsam nici să intre în casă. O trimeteam la plimbare imediat. În realitate și mie mi se făcuse negru în fața ochilor; îmi venea să te strâng pe tine de gât în momentul când a afirmat de față cu mama lui că ai cerut-o în căsătorie și că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
el a cercetat fiecare obiect, găsindu le etimologia denumirii și originea. Colecțiile sale sînt averi inestimabile prin valoarea istorică a obiectelor. Costache Buraga și-a închinat întreaga viață muzeului și colecței sale. ,,încă de cînd aveam patru ani și mă trimetea tătuța cu vacile la păscut mă încînta să strîng hîrburi de pe malul gîrlei. Atunci nu știam ce sunt, însă mai tîrziu mi-am dat seama și am început să le cercetez “. Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pretins, bineînțeles, plată, "numai cu plată și dacă este din oraș cu 70 lei lunar și plătit pe trei luni înainte", ceea ce a motivat răspunsul prefectului de Putna, care, la 6 martie același an, spune că: "Disposiția de a se trimete Ospiciului de alienați după (sic) lângă mănăstirea Neamțu întreținerea pe trei luni nu o credem echitabilă de oarece foarte ușor se poate întâmpla ca dânsul să moară peste 2-3 săptămâni și atunci suma avansată s-ar pierde". De altfel, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai cuvincioasă și echitabilă pentru întreținerea alienaților în arătatele ospicii". Dar credem că am exemplificat suficient aceste diferende de pe urma cărora sufereau bolnavii, despre care, pe o adresă de refuz de internare fără bani, prefectul de Iași menționase: "nenorociții care se trimet spre internare de către Comitet sunt acei lipsiți cu totul de orice mijloace și ajutor și alt adăpost pentru ei nu există". Ca urmare a tratamentului calificat, mișcarea bolnavilor devenise mai vie după 1890. Lunar, cifra bolnavilor variază, diferențele fiind între
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "De aceia daru Prefectura neavându unde plasa pe niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimete" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferend, a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi având un inadins hospițiu inființat de fostul Domn Gr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ce a făcut necesitatea din soldații de paradă de altădată armata de la Plevna și de la Grivița. Ei, în fine, proclamau necesitatea de a ne ține legați de Turcia, inventau o pretinsă politică occidentală, care de la 1870-1871 nu mai esista, ei trimeteau la Constantinopol pe Mazar Pașa; ei felicitau sus și tare prin acte publice pe un ministru turc care se împotrivea din toate puterile, cum era datoria lui de turc, estensiunei drepturilor și privilegielor națiunei române guvernate de conservatori."78 Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai vrut să-și facă pomană; nu l-a mai putut suferi în casă pe acest străin, așa că el a trebuit să plece. S-a mutat în Feldgasse, unde, "vreme de mai multe sîptămîni", Vasile Morariu, fiul mitropolitului Silvestru, îi trimetea, în fiecare zi, mîncarea (amiaza) printr-un băiat, Gheorghe Albescu 85. Și, fiindcă astfel de trai nu se putea îndelunga la nesfîrșit, în primăvara anului 1866 Eminescu părăsi Bucovina. Ștefanelli ne spune că "n-a știut nimeni din colegi cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată doru-ncoace, / Că de dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii ființei umane: "De-aș cânta cum cântă cucu, / N-aș merge vara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
foamei decât ale lipsei de tutun. De aceea mama mea punea în pachetele pe care le trimitea la închisoare tatălui meu, multe pachete de țigări Mărășești, așezate foarte frumos unele peste altele ca să încapă bine în cutiile pe care le trimeteam. Tatăl meu fuma înainte de a fi arestat dar apoi mi-a povestit că în închisoare a încetat să mai fumeze și dădea țigările pe mâncare. Probabil asta a fost și șansa lui să supraviețuiască, în situația de acolo, cu bolile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tatăl meu la penitenciarul din Tecuci, probabil în timpul anchetei, iar apoi în lagărul de la Culmea. In această notă informativă el amintește și faptul că știe de la soția lui, care era învățătoare la școala Nr.4 că tatăl meu nu-și trimetea copilul regulat la școală (probabil era vorba de unul dintre frații mei, cel mic cred) și îl trimitea cu vitele. Agentul afirmă că tatăl meu este “foarte refractar legilor statului” întrucât afirmă că acum copiii nu au ce face cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care prind lesne rapăn* pe mîni vor trăi în belșug. Cînd dușmanul tău se mută într-altă casă, pune-i în tuspa tru colțurile casei cîte-o piatră, ca să nu sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufletul. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot de-i fi la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]