1,968 matches
-
Articolul UNIC Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 349/1993 privind înființarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 18 august 1993, se modifică și se înlocuiește cu anexă la prezența hotărâre, care face parte integrantă din această. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Departamentul pentru
HOTĂRÎRE nr. 152 din 24 aprilie 1997 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 349/1993 privind înfiinţarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117885_a_119214]
-
PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Departamentul pentru Relații cu Sindicatele și Patronatul, Vlad Roșca, secretar de stat p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga, secretar de stat Anexă 1 REGULAMENT de organizare și funcționare a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social Articolul 1 Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social, denumit în continuare S.T.D.S., se constituie ca persoană juridică, neguvernamentala, apolitica, fără scop lucrativ, în vederea promovării dialogului social și a tripartitismului în România. Articolul 2 S.T.D.S. are sediul în municipiul
HOTĂRÎRE nr. 152 din 24 aprilie 1997 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 349/1993 privind înfiinţarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117885_a_119214]
-
Relații cu Sindicatele și Patronatul, Vlad Roșca, secretar de stat p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga, secretar de stat Anexă 1 REGULAMENT de organizare și funcționare a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social Articolul 1 Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social, denumit în continuare S.T.D.S., se constituie ca persoană juridică, neguvernamentala, apolitica, fără scop lucrativ, în vederea promovării dialogului social și a tripartitismului în România. Articolul 2 S.T.D.S. are sediul în municipiul București. Articolul 3 Scopurile și atribuțiile S.T.D.S.
HOTĂRÎRE nr. 152 din 24 aprilie 1997 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 349/1993 privind înfiinţarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117885_a_119214]
-
Articolul 3 Scopurile și atribuțiile S.T.D.S. vor fi următoarele: a) asigura implementarea Programului PHARE pentru Dialog Social, în conformitate cu procedurile și reglementările în materie; ... b) sprijină, prin analize, studii și acțiuni adecvate, crearea cadrului legislativ și instituțional necesar realizării dialogului social tripartit în România. Totodată, promovează dialogul ca instrument în soluționarea problemelor cu care se confruntă Guvernul și partenerii sociali - patronat și sindicate - la toate nivelurile de decizie: central, de ramură, local și de întreprindere; ... c) dezvolta, în funcție de necesități, relații cu toate
HOTĂRÎRE nr. 152 din 24 aprilie 1997 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 349/1993 privind înfiinţarea Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117885_a_119214]
-
Articolul 1 Se aprobă constituirea Comisiei Centrale Tripartite Guvern - Sindicate - Patronate din ramură Mine-Geologie în componență prevăzută în anexele nr. 1 și 2 la prezența hotărâre, pentru elaborarea și monitorizarea programului de restructurare și modernizare a ramurii. Articolul 2 Organizarea și conducerea comisiei centrale prevăzute în anexa nr.
HOTĂRÎRE nr. 167 din 5 mai 1997 privind constituirea Comisiei Centrale Tripartite Guvern - Sindicate - Patronate din ramura Mine-Geologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117949_a_119278]
-
sindicale. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ---------------- Ministru de stat, ministrul industriei și comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu Ministru de stat, ministrul reformei, Ulm Spineanu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Anexă 1 COMISIA CENTRALĂ TRIPARTITĂ GUVERN - SINDICATE - PATRONATE pentru elaborarea și monitorizarea programului de restructurare și modernizare în industria minieră și geologică 1. Din partea Guvernului: . Reprezentant - Ministerul Industriei și Comerțului . Reprezentant - Consiliul pentru reformă . Reprezentant - Ministerul Muncii și Protecției Sociale . Reprezentant - Ministerul Finanțelor . Reprezentant - F.P.S. . Director
HOTĂRÎRE nr. 167 din 5 mai 1997 privind constituirea Comisiei Centrale Tripartite Guvern - Sindicate - Patronate din ramura Mine-Geologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117949_a_119278]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comitetul Național de Cooperare a Măsurilor Active de Combatere a Șomajului, organism tripartit cu rol consultativ. (2) La nivel local se constituie comitete de coordonare județene, respectiv al municipiului București, organisme consultative coordonate de prefect. ... Articolul 2 Comitetul Național de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Șomajului își desfășoară activitatea la sediul
HOTĂRÎRE nr. 204 din 19 mai 1997 privind înfiinţarea ��i funcţionarea Comitetului Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului şi a comitetelor de coordonare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118103_a_119432]
-
la sprijinul acestei puteri împotriva Imperiului Britanic și ca amenințare la adresa Statelor Unite. Spre deosebire de atitudinea sa de pînă atunci, guvernul japonez era acum dispus să întreprindă acțiuni împotriva acestor state. În septembrie 1940, Germania, Italia și Japonia au semnat deci Pactul Tripartit. Prin acest acord, ele își stabileau sferele de influență, Japonia recunoscînd "rolul de frunte al Germaniei și Italiei în instituirea unei noi ordini în Europa," în timp ce aceste două puteri erau de acord să respecte rolul Japoniei în "instituirea unei noi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cînd una dintre cele trei puteri contractante ar fi atacată de o putere neimplicată deocamdată în războiul din Europa sau în conflictul chino-japonez," dar articolul V excludea în mod expres Uniunea Sovietică din prevederile acestei secțiuni a tratatului.24 Pactul Tripartit înlocuia deci Pactul anti-Komintern ca centru al sistemului de alianțe al Axei. În acest timp, relațiile dintre Rusia și Germania începuseră să se deterioreze într-un mod serios. Inițial, parteneriatul funcționase bine. În februarie 1940, cele două puteri au semnat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anexarea Basarabiei, granițele sovietice ajunseseră, firește, pînă la Dunăre. Divergențele dintre poziția sovieticilor și cea a germanilor au devenit extrem de clare atunci cînd Molotov a făcut o vizită la Berlin în noiembrie 1940. Guvernul sovietic fusese deranjat de semnarea Pactului Tripartit; Moscova primise o notificare asupra acestui eveniment doar cu o zi înainte de încheierea Tratatului. Drept răspuns la obiecțiile acesteia, Hitler a propus ca Uniunea Sovietică să adere la acest acord și să participe la viitoarea împărțire a Imperiului Britanic. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unui viitor imperiu. El era perfect de acord să accepte oferta germană, dar era mai interesat de lămurirea anumitor neînțelegeri. Ministrul de Externe sovietic voia astfel să fie informat asupra statutului exact al relațiilor Germaniei cu Finlanda, a semnificației Pactului Tripartit și a extinderii garanțiilor acordate României. În această ultimă chestiune, Molotov a scos în evidență faptul că Uniunea Sovietică avea încă pretenții față de sudul Bucovinei. Din punctul de vedere al germanilor, cel mai periculos aspect al discuțiilor consta în noile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
voiau să se lase atrași spre regiunea Oceanului Indian, insistînd să fie consultați în toate chestiunile legate de zona balcanică și de cea est-europeană. La 26 noiembrie, Germania a primit răspunsul la propunerea ei de aderare a Uniunii Sovietice la Pactul Tripartit. Guvernul sovietic era de acord cu acest lucru dacă erau îndeplinite patru condiții principale. Prima se referea la retragerea trupelor germane aflate în acel moment în Finlanda; cea de-a patra punea problema drepturilor japonezilor asupra cărbunelui și petrolului din partea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Operațiunii Barbarossa și stabilea următoarele: "Forțele armate germane trebuie să fie pregătite să zdrobească Rusia Sovietică printr-o campanie rapidă..., chiar înainte de terminarea războiului împotriva Angliei."28 După luarea acestei hotărîri, diplomații germani au început operațiunea de extindere a Pactului Tripartit și de transformare a acestuia într-o coaliție antisovietică, deși, așa cum am menționat, el fusese inițial destinat să fie o alianță îndreptată împotriva Marii Britanii și a Statelor Unite. Ungaria, Slovacia și România i s-au alăturat imediat. Înainte de atacarea Greciei era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
români și 34 % turci. Deși Axa și-a îmbunătățit imaginea în ochii opiniei publice prin această acțiune, guvernul bulgar ezita să se alăture fățiș taberei germane. În cadrul discuțiilor din noiembrie dintre Hitler și Boris referitoare la aderarea țării la Pactul Tripartit, regele a încercat să amîne luarea unei decizii. Argumentele lui erau că Bulgaria nu era pregătită de război și că se temea de reacția Turciei și a Uniunii Sovietice. Bulgaria avea să semneze adeziunea mai tîrziu. În acest moment, guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mutuală. Arkadie I. Sobolev a sosit în noiembrie 1940 la Sofia cu o misiune specială. În schimbul semnării acordului, diplomatul sovietic oferea Bulgariei unele ținuturi din Tracia aflate în stăpînirea Turciei și Greciei. El nu era împotriva aderării bulgarilor la Pactul Tripartit, declarînd că ar fi posibil ca și Uniunea Sovietică să-l semneze. La început, Boris a reușit să reziste atît abordării germanilor, cît și celei a sovieticilor. El își justifica refuzul de a se alătura Axei invocînd din nou posibila
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
celei a sovieticilor. El își justifica refuzul de a se alătura Axei invocînd din nou posibila reacție a Turciei și a opiniei publice bulgare, dar înfrîngerea italienilor în Grecia îi influența, de asemenea, decizia. Cu toate că Bulgaria nu a semnat Pactul Tripartit, guvernul acesteia nu s-a opus deloc intrării unui număr redus de trupe germane pe teritoriul țării; prezența acestora a fost însă negată oficial. În decembrie au sosit cîteva mii de soldaați, majoritatea în haine civile, cu misiunea de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unui război cu Grecia. În aceeași lună a fost semnat un acord cu Germania privind trecerea trupelor acesteia care nu obliga Bulgaria să intre în luptă. La 1 martie a fost făcut pasul final, Bulgaria aderînd în sfîrșit la Pactul Tripartit. În schimbul semnăturii i s-a asigurat o ieșire la Marea Egee între fluviile Struma și Marița. Tratatul a fost aprobat de Adunare cu 140 de voturi pro și 20 contra, dar nu s-a manifestat absolut nici un entuziasm față de noua alianță
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lansarea acestei campanii însă, el trebuia să fie absolut sigur de atitudinea iugoslavilor. Cu toate că Iugoslavia era în sfera italiană, guvernul german a purtat povara principală a negocierilor. Prințului Paul și miniștrilor lui li s-a cerut să se alăture Pactului Tripartit și au fost informați asupra intenției de declanșare a campaniei împotriva Uniunii Sovietice și a Greciei. În schimbul semnării acordului li s-a oferit portul Salonic. Țara putea rămîne neutră; ea nu trebuia nici să intre în luptă și nici măcar să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau de origine germană, astfel încît nu puteau fi obținute substitute. Puși în fața acestor alternative neplăcute, diplomații iugoslavi au aplicat tactica omologilor lor bulgari, încercînd să cîștige timp. Ei au propus un simplu acord de neagresiune în locul mai compromițătorului Pact Tripartit. Guvernul german a rămas însă ferm, insistînd asupra aderării necondiționate a Iugoslaviei la tabăra Axei și promițînd o serie de concesii. Atunci cînd au fost ridicate obiecții referitor la articolul III din Tratat, care ar fi putut obliga partea iugoslavă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Maček, au rămas în posturile lor. Ministru de Externe a fost numit Momčilo Ninčić, care era în favoarea încheierii unui acord cu Germania. Odată instalat la putere, noul regim a anunțat că va respecta toate obligațiile anterioare ale statului, inclusiv Pactul Tripartit. Ca în toate coalițiile revoluționare, membrii acestui guvern nu erau de acord în privința căii care trebuia urmată. Simović, a cărui atitudine semăna în multe privințe cu cea a lui Metaxas, a ținut o cuvîntare în fața miniștrilor săi, în care "a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
adevărat mondiale în ziua de 7 decembrie 1941, cînd Japonia a deschis ostilitățile împotriva Statelor Unite și a Marii Britanii printr-un atac surpriză asupra portului Pearl Harbor și a bazelor din Extremul Orient. La 11 decembrie, celelalte membre importante ale Pactului Tripartit, Germania și Italia, au declarat război Statelor Unite. Aliații și sateliții Axei, România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Croația le-au urmat curînd exemplul. Uniunea Sovietică și Japonia au rămas în stare de pace atît din cauza pactului de neutralitate încheiat în 1941
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de neagresiune cu aceștia. În ciuda faptului că Turcia avea în continuare relații comerciale cu Germania, statul era din punct de vedere tehnic aliat cu Marea Britanie. Cu toate temerile lui, guvernul bulgar nu a ezitat totuși să se alăture partenerilor Pactului Tripartit și, după atacul japonez de la Pearl Harbor, să declare război Statelor Unite. America era departe, iar Bulgaria era deja în război cu Marea Britanie. Deși relațiile bulgare cu Germania au rămas bune pînă în septembrie 1944, exista totuși o tensiune puternică între
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ortodocși, 700.000 de musulmani, 150.000 de germani, 18.000 de evrei și cîțiva italieni. Guvernul croat a fost recunoscut de Italia, Germania, Ungaria, Bulgaria, România, Slovacia, Finlanda, Spania, Japonia, Burma și Manchukuo; el era semnatar atît al Pactului Tripartit cît și al Pactului anti-Komintern. Harta 10. Impărțirea Iugoslaviei Cu toată așa-zisa lui independență, statul era divizat în două sfere de influență, linia de demarcație mergînd de la nord spre sud; Italia controla partea de apus dinspre Adriatica. Cu toate că fusese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
212; 216; 217 Operațiunea Marița, 214; 215 Organizația Tratatului Nord Atlantic, 302 OZNA, 268 P Pactul Anti-Komintern, 182; 202; 210; 239 Pactul de la Varșovia, 302; 318; 323; 324; 326; 344; 350 Pactul de Oțel, 201 Pactul Național (Turcia), 124 Pactul Tripartit, 210; 211; 213215 Pangalos, Theodoros, 162; 163; 254 Papadopoulos, George, 382-386; 388; 392 Papandreou, Andreas, 6; 380-382; 385; 387; 389; 391 Papandreou, Ghiorghios, 6; 255; 256; 278; 332; 366; 368; 370; 375-380; 382; 392 Paraskevopoulos, Ioannis, 382 Partidul Țărănesc (Croația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
43. 21 Gibson, The Ciano Diaries, p. 157. 22 Gibson, The Ciano Diaries, p. 300. 23 Apud Bobby John Macris, "The Foreign Policy of the Metaxas Regime, 1936-1941", Indiana University, Ph.D.diss., 1979, p. 343. 24 Din textul Pactului Tripartit din 27 septembrie 1940, în Documents on International Affairs, 1939-1946, II, pp. 81, 82. 25 Memorandum al Ministerului Afacerilor Externe semnat de Schnurre asupra acordului comercial germano-sovietic din 11 februarie 1940, în Sontag și Beddie, op. cit, pp. 131-134. 26
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]