12,312 matches
-
ai scris...păcat de ce se întâmplă acum!... Din păcate ai prea mare dreptate în ceea ce scrii...eu m-am născut la 1 an după Revoluție și mai multe am început să citesc de curând și mare îmi este dezamăgirea și tristețea!...au murit fraieri, iar deștepții stau bine mersi la căldurica, se bucură de privilegii de revoluționari...privilegii pe care poate doar 2% dintre ei le merită...În România se va simți cu adevarat Revoluția poate peste încă vreo 30, 40
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
să ne mai lase, e prost. Nu pentru că vreau să-i iau apărarea lui Florin Iaru scriu acest text. Și nici pentru că vreau să demonstrez cuiva că nu e vândut și/sau prost. Îl scriu pentru că, după ce am citit cu tristețe acele lucruri, m-am gândit mult la Florin. Mi-am adus aminte ce om mișto este și am simțit nevoia să-mi formulez gândurile mai pe larg. Aceste rânduri se adresează, așadar, strict următorilor oameni: - mie - celor care îl cunosc
Despre Florin Iaru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21311_a_22636]
-
Acele animale nu sunt eutanasiate,sunt omorâte.În România -cu bestialitate,aiurea-cu cinism. Măcar asumați locuțiunea. Iar omul,ca să trăiască în ziua de azi,chiar nu trebuie să omoare animale. O face pentru că vrea,nu pentru că trebuie. Cu mare tristețe constat cât de limitat este orizontul dvs. de gandire d-le Bucurenci. Să mă explic: 1. “Eutanasierea în masă” cu care sunteți de acord se cheamă “genocid” sau “măcel’ și n-are nici o legătură cu conținutul termenului “eutanasie”; 2. Dacă
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
nici la căminele pentru copii și bătrâni. Ei au și vor avea o singură destinație: buzunarele mereu mai adânci ale celor care v-au făcut inclusiv pe dvs. să credeți în “eutanasiere”... Așa cum spuneam, sunt constatări pe care cu mare tristețe le fac ... cât de adevărat,Virginia.Dar aș vrea să ne spună un psiholog, cei ce practic participa la acest genocid credeți că va mai fi un om normal după cât va ucide în mod îngrozitor? Aș dori să ne răspundă
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
doresc să te însoțească pe tot acest parcurs! păcat că am o părere proastă despre emisiune. oricum, bafta! vor avea realizatorii o telespectatoare în mine deoarece te voi urmări. Abia aștept să te văd la dansez pt tine. succes! ce tristețe... păcat că nu se mai face Big Brother la noi, să înțeleg că ai fi acceptat și acolo, nu? mai ai de învățat, vezi Ricky Gervais în The Extras, Christmas episode... Aveți și susținerea noastră și succes spre podium !!! Info
Dansez pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82644_a_83969]
-
părut că foaia se înegrește, nu mai distingeam literele, spațiile dintre ele, totul devenise întunecat, negru uniform... copacii intraseră, frunzoși, foșnitori, aiuriți, jeluitori, patetici, cu crengile desfăcute disperat a rugăciune... se clătinau în odaie...se zbăteau degeaba, parcă asmuțiți de tristețea mea ... mă îndemnau să uit, să uit... da' pînă cînd să tot uit? Doar uitam eu, într-o doară, atîtea chestii ce nu-mi conveneau... mi se acrise de atîta memorie ștearsă cu guma... rabla mea de memorie...s-o
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
cumpere renume Și nu le-nchideți calea de drumeți Și nu-i mai judecați după costume Au fost și ei cândva superbi în preț... Cinstiți-i, de se poate, pe măsură Mai învățați și voi ce e un vis Lângă tristețile ce le îndură Când ochiul lor spre sfere e deschis... Ei vin cu pieptul fără de armură Trecând grăbiți pe sensul interzis.
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Simți de acum cu câtă poftă joacă larvele morții-n plămâni dar tot te găsesc în clipele de răgaz duhnind și mirosul amărui de cheag, de puroi și gudron care-ți iese din carne tot timpul e pentru mine parfumul tristeții și-al descompunerii lente. Așteptându-ți sfârșitul, semănăm tot mai bine cu o familie de șoareci dintr-o casă cuprinsă de flăcări. Când nu ne rugăm și nu plângem, izbim tencuiala, înnebuniți de nerăbdare și groază. Dar să știi: când
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
sinucidere, (ades invocată ca o posibilă soluție) așa cum l-a împins, de pildă, pe alt mare nefericit, Cezare Pavese. Ultimele pagini ale jurnalului atestă că resursele lui vitale, speranța de a se bucura de beneficiile libertății erau mai puternice decît tristețea, amărăciunile și deziluziile. O afirmă chiar el în ultima însemnare din jurnal.
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
de om timid și pasional, totodată, ci și o pasăre pe care, de dragul Adei, o îndrăgesc acum și o înțeleg altfel: bufnița. Pasărea care nu poate să înfrunte lumina zilei și, de aceea, a devenit semnul întunericului, al singurătății, al tristeții și al melancoliei, bufnița nu mă mai sperie. Am studiat-o în zecile de ipostaze din colecția Adrianei. Sînt deja cîțiva ani de cînd nu mă mai tem de noapte, de singurătate, de mine. Să mă fi înțelepțit? Încă un
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
pînă la încremenirea memoriei. așează cu grijă patru cartofi în jar, coliba descrescînd în lumina focului, țipătul bufniței. se întinde. pisica toarce culcată peste picioarele ostenite. Orăcăit de broaște. întuneric înalt. Risipiri oricît te-ai dărui, rămîne un însemn de tristețe, căci ce poate salva rostirea în fața secolelor rămase în urmă din glasul omului plecat să picteze prin insulele sudului ...încotro ne îndreptăm... și-n fața ta doar amintirea, de ești astfel făcut. de ești astfel făcut, încît fiecare privire să
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
mătăsuri incolore/în forfotă figuri de conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare vampirul cu țărușul în inimă simte în stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride printre bolovanii smulși din cer mâlul veninului se încolăcește pe propria încolăcire Lipitori Asexuate și Șarpele Galbin în jurul crucii sapă ritualul în trupuri blestemul III. ouăle
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
amiezii doar silabe adun roade ale singurătății pârguite în taină ocrotite de nori de viscoliri viitoare simplă abatere de la fapte ireversibile e ca și cum aș strânge mareea la sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni se părea că vor să-mi vorbească dar marea acoperea crescător silabele frânte războite între ele fără ca duhul lor să ajungă la mine doar ochii mi
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
vorbind, dincolo de prologul acesta cumva didactic, Între două povețe? chiar este o schiță despre fragilitate: Nina, poate întruchiparea unui Mefisto cu aer de nimfetă, delicată și stranie, provocatoare și grațioasă, cochetă și dominatoare prin ezitare, azi doar un abur de tristețe coborît prin paginile de început și de sfîrșit în ușoară ironie. Să mai spună cineva că I.L. Caragiale nu va fi știut să prindă în expresie meandrele fine ale sufletului feminin! Și aici, însă, ironia - semn al diabolicului - pentru a
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
facă paradă. Știa ce frumusețe are, dar se străduia să se poarte de parcă nu ar fi avut-o. Avea alternanțe imprevizibile de dispoziție, acum înseninată de un gînd ce-i mărea luciul irișilor, acum atinsă de umbra trecătoare a unei tristeți grave, asemeni unei melancolii irepresibile ce îi tulbura privirea și îi sporea farmecul greu, un farmec de făptură obișnuită să primească toate avansurile tuturor bărbaților de pe lume. Grația ei, ca a tuturor femeilor de rasă, era înnăscută. Se vedea că
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Emil Brumaru La ce Șerban, la care Foarță Să-mi mai descriu tristețea mea? Mi-e sufletul precum o scoarță De op tratînd despre lalea, Lalea cu ceapa otrăvită Ca inima unui baron Ce părăsit de-a sa iubită Pleacă spre Africa-n balon Și-acolo, într-o oază pură, C-o carabină
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta să te alin, }in minte tot ce nu mi-ai spus... Mă tem Cum să îți spăl de cute fruntea Și cearcănele să le șterg, Să smulg din ochii tăi tristețea Care te trage în pământ? Mă tem de zi, de noapte fug, De fiecare nouă clipă Care venind îmi ia din tine. Cum să te țin de timp departe? Cum să mă rog să nu te pierd? Extaz Stăteam la
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
am trântit ușa și-am pornit în noapte nu mă întrebați ce mai fac nu fiți îngrijorați nu mai dați telefoane sunt bine mulțumită radioasă am realizat tot ce-am vrut am multe planuri totul merge ca pe roate de tristețe singurătate zădărnicie de mult am uitat doar că nu știu de unde cămașa asta de sârmă ghimpată pe care nu mai pot s-o dezbrac e vremea să te pregătești pentru iarnă să te instalezi în sfârșit în viața ta ca
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
pentru iarnă să deschizi larg ochii și să spui ,nimic" cu glas tare ,nimeni" să întâmpini viscolul ca o pasăre ce nu mai știe drumul spre țările calde se lasă frigul deodată și-n amintire în dimineți de vară felurite tristeți încet drămuite nebunul cartierului întrebându-te cât e ceasul chipul femeii ce cânta pe chei bani destui nu aveai să-i răscumperi durerea (tânărul strivit de pavaj avea ochii deschiși l-au lăsat în blugi și tricou băieții n-au
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
lumea adevărată Au trecut cîțiva ani de cînd sufeream bot în bot ca două javre dispuse. Lumea, între timp, s-a strîmtat și a început să crape în coate... Nu mai știu ce faci. O mai ții minte pe Iulia, tristețea și nedumerirea noastră? Iulia te iubea mai mult pe tine, ăsta e adevărul adevărat, deși n-ar trebui să ne dăm mari cu asta... Unde ești? Unde mai rulează poantele tale năucitoare? Am auzit că a murit taică-tu și
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mir că nu-ți interzice și să scrii mailuri nevastă-ta. Îl mai iubește pe Kiva? Seara și ziua și dimineața. Cezar, mai scoate și tu ridichea aia creață în Univers. Fii căpitanul nostru" Măi Cezar, Lil e de o tristețe inenarabilă - altfel nu se explică. Doar n-ai vrut să-ți expui femeia publicului plus ce mîzgîlești tu pe ea. Acolo e tristețe & tu ești un om trist. Ești un om trist? Mai ții minte hazul nebun pe care l-
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
scoate și tu ridichea aia creață în Univers. Fii căpitanul nostru" Măi Cezar, Lil e de o tristețe inenarabilă - altfel nu se explică. Doar n-ai vrut să-ți expui femeia publicului plus ce mîzgîlești tu pe ea. Acolo e tristețe & tu ești un om trist. Ești un om trist? Mai ții minte hazul nebun pe care l-am făcut între 2 Mai și Vamă în vara aia fără bani și mîncare? Acuma ești un poet, un om trist... Atunci erai
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
salbă zile negre ce n-aveau preț, nici strălucire Culese din copacul vremei, străină de milostivire, Amarul rod al vieții, putred, ce-n gust de țărnă se destramă." și se termină revenitor: "Și tot ca ție-n vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire Smulg din copacul vremii, dornic, cînd umbra-ți mută-mi dă de știre Amarul rod al vieții, putred, cu gust de lacrimi și
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
1989 , cînd ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba ce mi se putea întîmpla mie dacă aș fi refuzat să public această carte și răspundea singur în locul meu, punîndu-mi în gură niște replici pe care nu le-aș fi dat nici dacă viața
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
să le mai convoc aici. Sigur, dl Coloșenco poate afirma cu seninătate că le-a descoperit singur, dar atunci îl rog să mă considere și pe mine descoperitorul Americii, din moment ce tot am ajuns acolo în urmă cu vreo trei ani. Tristețea e că din toată această "istorie" suferitorul e din nou Macedonski! 1) Are și "mici" probleme, căci îl scrie cu doi r, arătându-ne că știe latinește, numai că lat. errata e un plural al lui erratum, și atunci o
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]