969 matches
-
final, a reinstaurat normalitatea... Vrînd, se vede, să fie spirituală, felina cu părul-flacără îmi răspunde, la intenția de a-i săruta mîna, cu un: vreți să-mi ghiciți în palmă?... Dacă Bengeasca ar fi căutat în vremea noastră un Lică Trubadurul, un mierloi irezistibil la dame, sigur e că s-ar fi oprit la el. La amicul nostru. I-ar fi corectat, poate, ceva din carura de halebardier, zămislită acolo, sub Cetatea Neamțului, l-ar fi creionat un pic mai finuț
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Și care, găsind în fabulosul Miki Zaim ultimul ei mohican, fascina încă pe cei care știu ce fuseseră dintotdeauna Iașii. Perpetuîndu-le încă marca. Sunîndu-l acum o săptămînă și cunoscîndu-i neiertătorul diagnostic mă așteptam să-i aud aceeași înaltă voce de trubadur întîrziat, telefonul m-a avertizat că totul era sfîrșit: Aștept... aștept..., suna acum stins vocea care cîndva făcea să ia foc zaiafeturile noastre. Ce-aștepți, măi, Mikiduță? l-am întrerupt încercînd fals încurajator să ocolesc neagra-i premoniție. Nu l-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doris Dorrie din 2005 în care Curtea de la Mantua se mută pe Planetă Maimuțelor. Pe aceeași linie se situează și montarea lui Michael Mayers din 2013 de la Metropolitan Opera care are loc într-un cazinou din Las Vegas. Îl Trovatore (Trubadurul) Îl Trovatore: opera în patru acte, pe un libret de Salvatore Cammarano cu adăugiri de Leone Emanuele Bardare după piesă “Îl Trovator“ de Antonio Garcia Gutiérrez. Premieră a avut loc la Romă, Teatro Apollo, pe 19 Ianuarie 1853 Acțiunea Operei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a Contelui de Luna, ordona gărzii să vegheze cu atenție în timp ce de Luna patrulează fără încetare sub ferestrele Ducesei Leonora pe care o iubește. Inima contelui este sfâșiata de gelozia stârnita de atenția pe care Leonora o acordă rivalului sau, trubadurul Manrico. În dorința de a-si ține soldații treji, Ferrando le povestește istoria cu bătrânul Conte de Luna (Abbietta zingara). Se spune că o bătrână țiganca a fost găsită aplecata asupra leagănului fiului celui mic al bătrânului Conte de Luna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Garcia, care fusese ucis de prunc de către fiica unei țigănci arsă pe rug din ordinul Contelui de Luna-tatăl. Cavatina Tăcea la notte - din actul I, scena 2. Rezumat : Leonora îi mărturisește confidentei sale, Ines, dragostea pe care o poartă unui trubadur care îi face serenade. Când s-a dus să vadă cine este acela, a recunoscut în el pe cavalerul în armura neagră pe care ea l-a încoronat drept învingător întrun turnir, nu demult și de care se îndrăgostise. Cabaletta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cavalerul în armura neagră pe care ea l-a încoronat drept învingător întrun turnir, nu demult și de care se îndrăgostise. Cabaletta Di tale amor che dirsi - la aria Tăcea la notte Rezumat : Ines o previne pe Leonora că acest trubadur le va aduce tuturor numai necazuri și că Leonora n-ar mai trebui să-l mai revadă. Leonora răspunde că ea nu va renunța la el nici dacă aceasta ar costa o viață. Romanța Deserto sulla terra - din actul I
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu va renunța la el nici dacă aceasta ar costa o viață. Romanța Deserto sulla terra - din actul I, scena 2 Rezumat : Manrico îi cântă o serenada Leonorei, în care îi declară că de când tot călătorește singur prin lume că trubadur, acum este pe cale să-și afle dragostea. Aria Stride la vampa! - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Azucena povestește lui Manrico și mulțimii de țigani împrejurările morții mamei sale. Mama sa a fost arsă pe rug că vrăjitoare în timp ce acei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giovanna d’Arco (Ioana d’Arc) .................................................. ... ........109 Alzira .................................................. ... .................................................. .12 0 Atilla .................................................. ... .................................................. ..1 31 Macbeth .................................................. ... ..............................................145 I masnadieri (Hoții) .................................................. ... ............................162 Îl Corsaro (Corsarul) .................................................. ... ........................178 La Battaglia di Legnano (Bătălia de la Legnano) .................................193 Luisa Miller............................................ ... ...............................................205 Stiffelio......................................... ... .................................................. ... .....220 Rigoletto......................................... ... .................................................. ... ...234 Îl Trovatore (Trubadurul) .................................................. ... ..................255 La Traviata (Traviata) .................................................. ... ........................278 I vespri siciliani (Vecerniile siciliene) .................................................. ..2 97 Aroldo............................................ ... .................................................. ... ...313 Simon Boccanegra........................................ ... ........................................325 Un ballo în maschera (Bal mascat) .................................................. ... ...340 La Forza del Destino (Forță destinului) ................................................35 8 Don Carlos............................................ ... .................................................3 78 Aida.............................................. ... .................................................. ... .....402 Otello............................................ ... .................................................. ... .....421
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lesne cu duioase suveniruri, se pierde, consolator, în blânde reverii, care îi poartă gândul spre ținuturi de dincolo de zare. Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat cu Mărgăritărele (1852-1862). Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de energie, alteori, îl propulsează în agora (Deșteptarea României, Hora Unirii). Înfierbântat de idealul patriotic, el se sustrage atunci intimității
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Taliarh, cu sobe / în care plâng păduri - cu vinuri vechi / ajunse ca oleiul, în cecuburi. Și-am să te-ascult încet, nespus de-ncet / când timpul vine calm și trece peste.” Iubitorul de clasicități se dezvăluie ca un sentimental, un trubadur autohton, boem balcanic al unui Levant mirific, de „amiezi valahe cu fluturi și fântâni”. Adesea evocarea folosește sugestia livrescă, uzează de intertext, găsește prototipul frumosului natural în artă („Te-aștept să vii și tu, ca dintr-o stampă / sau ca
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
blestemată” despre „adevărul vieții”. Împreună cu Al. Bibescu, semnează și o insignifiantă dramă în versuri, Ferdinand Catolicul (1929). Cea mai importantă fațetă a scrisului său - umorul - este ilustrată de proză, în mare parte apărută doar în periodice. Cu supratitlul Vacanțele unui trubadur sau separat, el a publicat schițe care tratează, într-o manieră ușoară, glumeață, aspecte ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-o atmosferă ușor exaltată. Dar
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
dramatică în trei acte și în versuri, cu o carieră scenică remarcabilă, se bucură încă de un anume interes. Lucrarea, o feerie în notă neoromantică, dezvoltă motivul jertfei aduse unui ideal. Valorile poetice prevalează asupra celor dramatice. Tânărul și visătorul trubadur Zefir își asumă sacrificiul suprem: cu sângele său înroșește 77 de trandafiri albi în 77 de zile, pentru a îndepărta blestemul care plutește asupra domniței Liana. Personajul antitetic, Val Voievod, preferatul domniței, este un caracter șovăielnic, egoist și laș. Aparent
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
398-402; Rachieru, Vocația, 125-143; Ștefănescu, Prim-plan, 135-144; Holban, Profiluri, 38-55; Popa, Clasici, 74-76; Tihan, Apropierea, 76-80; Lovinescu, Unde scurte, I, 193-198, 367-369, III, 67-70, 73, 76, 96-100, 348-352; Nicolae Manolescu, Cazul Eugen Barbu, RL, 1990, 41; Gheorghe Grigurcu, Un trubadur al dictaturii, „22”, 1990, 29; Mircea Mihăieș, Caliban și plutonierii, RL, 1991, 30; Cristea, A scrie, 243-248; Ion Vlad, Spectacolul textului narativ, TR, 1994, 6; Constantin Cubleșan, Incomodul Eugen Barbu, RL, 1994, 9; Alexandru George, Ultima groapă, RL, 1994, 9
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
prestigioase, precum Villon, Poe, Baudelaire, Esenin, Arghezi, Blaga. În câteva piese poetul transpune în registru personal gestica lirică villonescă, iar în altele nu sunt greu de recunoscut descendența din Blaga sau tonul imprecațiilor lui Esenin. El își asumă ipostaza de trubadur al mediilor marginale („Eu mă simt legat prin sânge / Și prin tainice blesteme / De borfașul care plânge, / De lehuza care geme. / Și mă simt legat de visul / Fetei care vinde grații. / O, Parisul meu, Parisul / Turbulentelor tentații!” - Paradis proscris), adresează
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
Convivio și De vulgari eloquentia sunt, mai ales, ultimele două, și niște meditații teoretice asupra poeziei și elocinței, pe lângă conținutul lor filozofic, filologic și politic. O altă poetică a Evului Mediu a fost cea a școlii provensale (gaya scienza), a trubadurilor și a acelor cours d’amour cavalerești, care practicau o poezie hermetică (trobar clus) cu profund și riguros sens criptic (ca de altfel, cum se știe, și Divina Comedie, dar cu alte implicații). Francesco d’Assisi, până-n vârful unghiilor plin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
catalog de sală de expoziție. Următoarea contribuție a lui G. este romanul Dragostea lui Tristan și a Izoldei (1990), unde se repovestește legenda din poemul prelucrat de Joseph Bédier „care păstrează credințele pline de eresuri și simbolurile din cântecele vechilor trubaduri”, acțiunea petrecându-se „acum nouă sute de ani”, de unde și o serie de anacronisme supărătoare. Deși în bună măsură autorul nu face altceva decât să transcrie textul originar, el obține un efect de delectare lingvistică și surprinde semnificația adevăratei iubiri dintre
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București, f.a; Mărin ocnașul, București, [1923]. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 329-330; F., „Priveliști și amintiri”, VR, 1913, 3; Mihail Sorbul, „Priveliști și amintiri” de Const. A. Giulescu, „Minerva”, 1914, 1830; Andrei Braniște, Const. A
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
fermecat. În versuri se ivesc deseori, prelucrate, stilizate, motive din poveștile, miturile, doinele și cântecele de leagăn românești, după cum intervine, temperat, și inspirația istorică. Aflată la anii lecturilor devoratoare, poeta conservă mai cu seamă ecourile livrești: Dante, Petrarca, Tasso, Ariosto, trubadurii, poeții Pleiadei, Shakespeare, iar mai aproape, Lamartine, Hugo, Sully Prudhomme. Sedusă de câte un model, absoarbe și apoi dezvoltă, ca într-un foarte personal jurnal de lectură, substanța unui vers celebru, a unui aforism. Versurile ei, desen liniștit, limpede, aproape
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
printre altele, studii despre chestiuni care erau tabu în România înainte de 1989. Se numără printre acei romaniști care au denunțat, încă din anii ’60, falsul așa-zisei limbi moldovenești, opinie pentru care autoritățile politice de la Chișinău l-au taxat drept „trubadur al antisovietismului”, „înverșunat antisovietist”. O mare parte a scrierilor lui H. sunt dedicate interferențelor culturale româno-germane. Astfel, s-a simțit îndemnat să supună analizei critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 154-156, Ist. lit. (1982), 161-163; Popovici, Romant. rom., 370-373; Ist. lit., II, 399-401; Anghelescu, Preromant. rom., passim; Cornea, Originile, 588-589; Dicț. lit. 1900, 442; Scarlat, Ist. poeziei, I, 339-341; Dicț. scriit. rom., II, 544-545; Florin Faifer, Trubadurul, CL, 2002, 10. S.C.
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
celor năpăstuiți, pamflete, portrete literare, polemici de tot felul, glose, note și însemnări despre scriitorii zilei, studii de folclor și estetică etc., într-un fel de radiografiere neîntreruptă a vieții culturale și sociale, la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald, Alex, Bucur, Bélé, Barbu Lăzărescu, Matei Rareș, Matheiu H. Rareșiu, Alexandru B. Trudă. Mai însemnată este activitatea lui L. în direcția istoriografiei literare și a folclorului, domenii în care contribuția sa relevă mai degrabă o disimetrie între omul de
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc. Un colaborator statornic, poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică, autor, sub variate pseudonime (Caton, Fanta-Cella, Mușat, Narcis, M. Pall, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, Trubadur), de cronici și articole literare dedicate poeziei moderniste, de recenzii și note. El pare să fi redactat, de asemenea, numeroasele informații și știri bibliografice din fiecare număr și tot el dă versuri simboliste, în care se face simțită mai ales
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Plecările și popasurile poetului, conțin versuri care par a se așeza într-o matcă. Poemul Prefață e o profesiune de credință și o încercare de autodefinire: „Am îmblânzit cuvinte sălbatice, sfioase”, se destăinuie R., din „pacea” lor „simplă”, ca un trubadur și-a scris „cartea visată leneș cu sânge și azur”. Mult mai intens, mai acut devine acum sentimentul extincției: „E undeva un sunet de cuie și de scânduri,/ Prin toamnă simți o trudă de meșter de sicrie”. Inexorabilul drum al
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]