2,711 matches
-
o altă prinsoare fără sorți de izbândă. „Stau la rând, dar încurcat”, ispitindu-și privitorii cu o numărătoare care nu iese niciodată. „Numărând tot dai din umeri,/ Blestemi, și înjuri, și numeri,/ Până stai prostit ca ei./ Dar începi dacapo truda,/ Și te-apucă-n urmă ciuda,/ C-un ciomag să dai în lei.” E, și aici, în cheie hazlie, o trântă cu misterul. Se știe că poeții mai revin, schimbând, poate, registrele, asupra propriilor teme. O face și Coșbuc, cu una din
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
de un dualism inegal, din pricina conceptului de prăpastie, care predomină. De aceea, românul construiește puțin, pe termen scurt și, mai ales, greu, având ghinionul ca tot ceea ce înalță ziua, să se prăbușească, negreșit, noaptea. De altfel, confuzia între muncă și trudă i-a adus românului o sumedenie de necazuri, pe care, de ce să nu recunoaștem?, le-a versificat bine. Și tâlcuitor. Munca este de departe cea mai strălucitoare charismă a românului. Românul este robace tot timpul anului, ca o furnicuță, în
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
de nepătruns, o unduire solitara preschimbata în pulbere și spumă de vise. În existentele excentrice descoperite, m-a surprins identificarea supremă cu portul tulburător. Sus, pe coline, înflorește mizeria în clocot frenetic de gudron și veselie. Iar jos, macaralele, debarcaderele, truda omului acoperă franjurul litoralului cu o mască pictată cu fericire trecătoare. Unii n-ating nici înălțimile, nici marea. Își țin într-un cufăr propriul infinit, bucată lor de mare. Și-l păzesc cum pot, lăsându-se învăluiți de uitare, ca
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
El face parte din însăși viziunea sa asupra literaturii în care adevărul vieții se situează deasupra rigorilor esteticii. Cuvintele, venite aproape în flux automat nu au decât rolul de a face cunoscute adevărurile de profunzime ale ființei umane. De aceea truda sa nu are legătură cu șlefuirea cuvintelor, ci cu scrutarea sentimentelor și reproducerea gândurilor și meditațiilor care îl obsedează. O spune singur într-un fragment cu rol de ars poetica: "Așa sar eu din literatură în viață./ Așa abordez eu
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
A vieților, luate și plătite, niciodată pe de-a-ntregul, a sentimentelor, descărcări brutale de energie, și atât, a gândurilor care zboară în gol. Firul cu plumb, sondând această atmosferă de aburi sulfuroși, e poezia. Descumpănită și totuși dreaptă, ispășind cu truda ei singuratică și îndelungată pripa lor deolaltă.
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
deoarece, atins de om, a devenit experiența lui. Altminteri, cufundat în sine, ar duce o existență ruptă de intelectul uman: „Ăst suflet (...) socotește/ nemuritor că e, că, nepătruns/ Cerc grav, vast, strânge totul și strunește./ Mai sus decât mi-e truda și mi-e versul,/ Neistovit m-așteaptă universul" (Compoziție scrisă pe un exemplar din Cântarea lui Beowulf). De vreme ce univocitatea lipsește, nici timpul nu este o entitate simplă, ci una concavă și ciclică: „S-a-ntors scobita noapte știută de Anaxagora" (Noaptea ciclică
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
zona sportului este pentru că eu cred că sportul românesc trebuie condus de oameni care au arătat ceea ce este performanța sportivă, cum este doamna Melinte. Cred că nu e bine ca politicienii să se afișeze cu sportivi să câștige imagine pe truda și pe munca lor. De aceea am evitat să fac astfel de lucruri, dar îi admir foarte mult pe sportivii români. Ivan Patzaichin este unul dintre modelele mele din viață", a spus Funeriu. Întrebat când va deveni sportul o prioritate
Funeriu: Nu e bine ca politicienii să se afişeze cu Sportivi, să câştige imagine pe munca lor () [Corola-journal/Journalistic/48097_a_49422]
-
picături care vindecă”. Inadaptarea se vindecă prin ingenuitatea ce-a generat-o. Urma acesteia rămîne totuși înscrisă în pasta unor metafore înfăptuite cu o grijă orgolioasă și concomitent sfioasă de către artizanul care se delimitează de stihiile cosmice prin nobila sa trudă. Gabriel Chifu, Însemnări din ținutul misterios, Ed. Cartea Românească, 2011, 120 pag.
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
pour unir ou Les degrès de savoir. Măreția ei constă în aceea că este o știință rodnică și necesară despre Dumnezeu, ființă și lucrurile ultime, iar fragilitatea ei stă în faptul că reprezintă o cunoaștere pe care o descoperim cu trudă și pe care o deținem într-un mod nesigur și niciodată complet.” O mostră de jurnalism adevărat În JURNALUL NAȚIONAL din 2 august a apărut primul episod al unui reportaj de excelentă calitate jurnalistică și literară, semnat de Viorel Ilișoi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
la poalele celei de-a șaptea. După ce am cercetat cum s-o urcăm, am hotărât să ne refacem forțele, odihnindu-ne în loc de verdeață, depărtat de dușmani. Astfel, încrederea în forțele redobândite ducându-ne mai grabnic spre salvare decât slăbiciunea după trudă neîncetată, am ajuns pe a șaptea colină a muntelui. Și iată grădini înfloritoare, cultivate ogoare, livezi roditoare și râuri curgătoare, al căror farmec împrospătează vederea și a căror frumusețe poate tulbura mintea și inima; urechile ni se încântau de melodiile
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
galben ce-alunecă de-a lungul străzilor obstești, Frecîndu-si spatele de tocuri și ferestre; Va veni vremea, va veni vremea Să-ți prepari fața pentru întîlnirea cu fețele ce le-ntîlnești: Va veni vremea să ucizi și-apoi să izvodești, Cu truda mîinilor soroc de zi cu zi, și fapte, Pe taler întrebarea aruncată să-ți primești; Timp pentru tine și timp pentru mine de gîndit, Timp pentru zeci și zeci de indecizii, Și tot atîtea vise și revizii, Înainte de-a
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
iarbă, și le dădeam la porci, ori, dacă erau coapte, le goleam în butea largă în care Ticu aduna fructe pentru jinars, grădina aceea curată ca o livadă de mănăstire, și care era însăși imaginea micii prosperități cinstite, obținute cu trudă zilnică, grădina aceea care era însăși imaginea cosmosului, a devenit, sub domnia lui Tinu și-a lui Mica, un depozit de fiare vechi, sticle, sîrme, lemne, roți desperecheate, var, gudron, pietriș, pari putrezi, gunoaie. Nu există niciun metru pătrat de
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
ce era mai delicat, împărțea treburile, controla realizarea lor, impunând ritm și disciplină micului batalion de șase croitorese mature, patru sau cinci mai tinere și câteva ucenice guralive, care aveau mereu mai mult chef de râs și bârfă decât de trudă adevărată. Unele au ajuns bune croitorese, altele n-au fost în stare și au continuat să facă treburile cel mai puțin plăcute. Când una pleca, alta îi lua locul în odaia mereu în dezordine, care nu se potrivea nici cu
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
lire va purta chipul premierul britanic din timpul celui de-al doilea Război Mondial, Winston Churchill. Marea Britanie este pregătită să-l onoreze pe Churchill cu o bancnotă cu portretul sau, alături de faimoasa declarație ” N-am nimic de oferit în afară de sânge, truda, sudoare și lacrimi”. Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei, a anunțat planul vineri, după ce s-a întors de la casa lui Churchill din Chartwell, Kent, unde i-a prezentat familiei fostului premier designul noii bancnote, potrivit Al Jazeera. Bancă Angliei spune că
Marea Britanie îi dedică o bancnotă lui Winston Churchill by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56340_a_57665]
-
presupune o luciditate cabrată, un efort stresant. „Scriitor, spunea Valéry, e cel pentru care o frază nu e un dat inconștient, analog masticației și înghițirii la un om grăbit, care nu simte ce mănîncă”. Asta în ceea ce privește așa-zicînd partea tehnică a trudei noastre. În raport cu existența, scrisul înseamnă un mod de a i te opune. Indiferent de idilicele, moralizatoarele, exhortativele, violentele înfățișări pe care le poate adapta aparenta legătură între cele două planuri, a scrie înseamnă nu doar altceva decît a exista ca
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
sfruntat al valorilor și al unui minimum de bună cuviință. Nu-i loc pentru vreo întîrziere în a-i recunoaște efectele nocive, cîtă vreme iasma ei malignă se aține asupra noastră, asmuțită împotriva structurilor respectabile, elaborate în lungi decenii de trudă intelectuală. Unde au trecut Vasile Voiculescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Ion Marin Sadoveanu, în tipare de nobilă creativitate, unde s-au auzit, sub răsuflarea hîdă a amenințării fasciste, Sfaturile pe întuneric ale lui Nicolae Iorga, stînd de veghe unui popor, se
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
volume de Mențiuni critice, e o enciclopedie bogat informată, scrisă cu multă dragoste și multă artă, a literaturii noastre moderne. Generațiile viitoare vor rămâne uimite de dragostea caldă pe care a simțit-o acest om pentru contemporanii săi și de truda și cunoștințele puse fără rezervă în serviciul literaturii noastre. Dar nu numai scrisul contemporan, ci și literatura noastră clasică îi datorează vie recunoștință. Cititorii știu că d[omnul] Perpessicius a realizat, prin editarea marelui Eminescu, cea mai frumoasă carte românească
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
să-mi exprim bucuria că este cineva care simte și înțelege cât n-ai sperat. Și ce altă mulțumire mai mare, mai adâncă aș fi putut să am atunci, la întâia carte, ca și acum după 28 de ani, cu trudă ajuns la al treilea volum din aceeași carte pe care încă nu știu cum și când o voi încheia. Nu cred că sunt exaltat, dar citind cronica de azi mi-am spus: mai viu, mai complet și mai generos nu se va
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
și ale posterității în da, sau ba. Aproape fără explicații. Așadar, viziunea poetică a lui Nichita Stănescu e făcută să nască poeți, nu cititori. Descoperitori empatici ai unor ritmuri care au abundența, plinătatea solară a unei orații, nu a unei trude. Substanța lor e ca a pasiunii care-și caută făgașul fără să se antreneze pentru asta. Și care transportă orice fleac în Câmpiile Elizee: „A venit îngerul și mi-a spus:/ - Nu vrei să cumperi un câine?”. Dacă o analizezi
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
pe de-o parte, și calitatea literară de excepție, pe de alta. Cele 111 constructe exersau exemplar arta incitării. Numai bune de îndelungi taifasuri, în și cu limba română, cele despre gând, îndoială, supărare, dacă, uitare, poartă, despărțire, noroc și trudă etc., etc. În 2002, autorul semna Echilibru și dezagregare. Antinomia eminesciană spunând, strâns și expresiv, lucruri memorabile despre Eminescu, cel căruia i s-au dedicat biblioteci întregi de exegeză. Tudor Cătineanu e un „filosof visător” (cum ar spune Gaston Bachelard
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
Ion Buzași La mijlocul lunii iulie 1985, preotul și profesorul Ștefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Școlii Ardelene, lua drumul veșniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea, fostul său elev
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
la gară, cum te depărtezi de peron și-mi ziceam: așa o nevastă îmi place. Îmi venea să mă cobor ca să te mai sărut o dată. Dar ca sănătate nu-mi place. Muncești prea mult și mă mâhnește să te topească truda și căldura. Cruță-te pe cât poți. Tu prea mi te treci cu firea. Te sărut mult, mult, mult. Al tău, Crainic [P.S.] Adresele le scrii tu. Nu găsesc plicurile. D[omnu]lui Ion Lugoșianu, Subsecretar de Stat - Președinția Consiliului; D
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
se întîmple miracolul. Borges spunea „cred că timpul este misterul esențial” și cuvintele lui se frămîntă în mine. Și tot acest mister ține în el întrebările mari. Răspunsurile ar trebui să le căutăm noi. Deseori, însă, căutarea înseamnă și istoveală. Trudă și travaliu. Asumare. Atunci, nici nu mai întrebăm, nici nu mai avem de ce să așteptăm răspuns. Ne ocupăm de ce nu ne solicită mintea și sufletul, întorcînd, de regulă, fața de la valoare. E cel mai simplu așa! Cam așa intră în
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
te gândești dacă poți să-l cumperi, vânzătorul te anunță că ți-l oferă gratis, explică specialistul în Cercetare. "După bucuria inițială o să vedeți că respectivul lucru o să aibă mai puțină valoare în ochii dumneavoastră decât dacă îl obțineați prin trudă și la capătul unor sacrificii personale". Prin urmare, este bine ca orice ajutor pe care copilul îl primește să nu fie perceput ca pe un lucru firesc, ci că are un "preț" pentru care, la rândul său, trebuie să "plătească
Părinți de succes: De ce nu trebuie să vinzi gratis ceva scump by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38198_a_39523]
-
al tinerilor patrioți, care nu erau în vârsta luptătoare, dar nici în acea idilică; mersul pe jos al populației românești, cu tunul dușman în spinare bombănind și vrând să o ajungă. Știu foamea, știu setea, știu spaima, știu boala, știu truda unor bravi ofițeri, întorși fără câte o mână sau fără câte un ochi de pe front, truda lor de a mă educa într-ale războiului pentru când îmi va veni rândul și totuși, socotind și câte voi mai fi uitând, nu
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]