1,393 matches
-
rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
ceresc, inefabil și arhicunoscut. Cu toate acestea, voi reproduce, mai la vale, din volumul său Anotimpul umbrelor, ulttima poezie: Zăganul Legenda i-a stins toată seminția și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
în față, un nazist și un evreu, două realități ireconciliabile. Subiectul e dezbătut în multe cărți, filme, piese de teatru. Forța distructivă a omului în fața dușmanului său declarat nu cunoaște limite și în el se dezlănțuie monștrii urii și ai trufiei. În primul rând, ca să transmită fidel ceea ce vrea să spună, autoarea s-a transpus în epoca și locul pe care le descrie cu atâta minuție. Nicio clipă nu poți crede că nu a fost martora acestor evenimente. Ficțiunea însă a
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
cum vă cheamă și ocupația, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timișoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerț exterior, dar lucrez într-o bancă, în funcția de contabil-șef, spuse ea repede, vădind parcă trufia și aroganța celui ce se situează pe o treaptă socială mai înaltă decât semenii săi. - Îmi pare bine de cunoștință. Eu nu mă pricep la contabilitate și nici bani nu am în bancă, însă la construit de nave pe bucățica
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
deseori tăria să se depășească și să rămână doar ierarh întru Credință, bazat doar pe puterea acestei credințe, și nu pe controversatele puteri lumești. Poate că îmbătrânise, poate că valul de satisfacții era prea mare ca să-l mai ferească de trufie, așa cum vedem la unii că nu se feresc de cel mai mare păcat condamnat în Scriptură, chiar și când valurile puterii lor sunt mult mai mici. Aceia sunt perseverenții în rău care trebuie condamnați pentru că, prin asta fac cel mai
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
și mai importantă, îi dădea, pesemne, și mândria puterii de a i se accepta să facă orice, cum voia el, cum credea el, cum decidea el. Era, aș îndrăzni să spun înțelegând exact psihologia lumească a lucrurilor, un exercițiu de trufie, eșapând zgomotos din aglomerarea anilor de smerenie. Adică exact lucrul de care are cea mai puțină nevoie orice religie atentă la credibilitatea ei. Iar rezultatul a lovit pe neașteptate: Aici, în balcanismul nostru, cu politicile noastre corupte și fățarnice ca
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
practicanți chiar preferându-i pe preoții ortodocși ai altor neamuri, cu toate că parohii noștri nu au nici o vină. O fi vorba doar de vreo simplă întâmplare neinspirat servită de predicile lui Teoctist, sau de pedeapsa la care trebuie să se aștepte trufia, chiar și atunci când vine din partea unui muritor cu a cărui smerenie ne-am obișnuit?! Era a doua oară când America îl devoala, scoțându-i la iveală racilele colaboraționismului cu puterea comunistă învățate de la mentorul său a cărui perfidie o prefăcea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
și neputincioasă de a mai păși mai departe spre amfitrionii ce o așteptau sub veranda încadrată de geamurile ornamentale de culoarea safirului. Și-a dat seama că locul ei nu-i printre aceste personaje impunătoare pe fața cărora se citea trufia omului ce face parte din clasa selectă a societății. Mircea o sprijini de braț și o îndemnă să pășească mai departe. Ajunsă în fața ultimei trepte îngăimă un bună ziua abia șoptit. Atât Veronica cât și Ștefan, părinții lui Mircea au reținut
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DEGRADĂRI Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Mărunt și păcătos sub cer Totuși cu râvnă mai visez un pisc. Trufia bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod
DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
-
Și, spune-se, avea și alte manuscrise, al căror conținut va rămâne pentru totdeauna ... IV. DEGRADĂRI, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 2041 din 02 august 2016. Mărunt și păcătos sub cer Totuși cu râvnă mai visez un pisc. Trufia bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de stele. Citește mai mult Mărunt și păcătos sub cerTotuși cu râvnă mai visez un pisc.Trufia bleg am pus-o în cuierși umil câte-o șuetă mai isc.Crezui odată în minuni, destul.Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave,Avea tot orbul soare în pătulși’nalt sunau aplauzele grave.Ci anii curseră sătui de glod.Arcaș, văzduh
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
-ne cu chin Pentru mâine alt smarald. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
salvatorul, când dezrobitorul și când binefăcătorul lor. El însă-pătruns cum era, prin însăși firea lui, de credința în Dumnezeul-, la auzul strigătelor lor nu s-a lăsat furat de mândrie, la lauda lor n-a lăsat să crească în el trufia, ci știind bine cât ajutor îi datora lui Dumnezeu, s-a grăbit să răsplătească adevăratului prilejuitor al biruinței sale o rugăciune de mulțumire. Apoi a descoperit Constantin tuturor semnul cel mântuitor- și a înălțat chiar în inima orașului împărătesc un
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a dăruit Și la Cunuliaton, în Obște s-a Călugărit ! A dus viață de-nfrânare : smerit, în Post și Rugăciune Ferindu-se de ispite, care duc la-ntinăciune ! Știa că traiu-mbelșugat, aduce-n suflet trândăvie Iar lauda nemeritată, întunecă și-i dă trufie... Și omul devine pradă...binele nu mai gândește Iar faptele cele bune, din fașe le risipește... Din "Viețile Sfinților", cu multă râvnă el citea "Necredincios și slab în suflet...", aspru de tot se osândea ! Având Modele: "Stâlpnicul" și pe "Simeon
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
vină, dar mi-ați desfigurat și viața și ființa-ntotdeauna. Din spinii suferinței mi-ați împletit cununa și pe eșecuri m-ați crucificat. Dar sufletul meu tandru vă-ntinde mâna blând și pentru voi nu simte decât milă când și trufia voastră și nefireasca silă le-mbrățișez în fapte și în gând. Nodul gordian Când zorile se-arată iau calul și mă duc la Zeus ce voios mă cheamă-n templu. De-acolo lumea noastră o vreme o contemplu în timp ce dânsul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
frageda copilărie Așezate într-un cufăr de o mână grijulie De la naștere mă îmbie Această mare bătălie Ce mă înnobilează și mă învie Ce de aripi tot mă smulge spre înalta reverie De la naștere mă îmbie Să mă scape de trufie Și de a lumii mișelie Magii și Credința vie! Referință Bibliografică: Magii / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Teodorescu Băhnăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MAGII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353996_a_355325]
-
nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eterna reîntoarcere a lucrurilor în ele însele, secretul formativ care amenință să creeze atmosfera de extaz și solemnitate, adică secretul celui care străbate mările și oceanelor lumilor spirituale, blestemul asumat cu trufie de a se întoarce într-un port veșnic, același, toate acestea par a fi numai forma metafizică, formulă demonică a profundului sentiment al anteriorității strămoșilor, sentiment care vibrează de la început în săngele și spiritul lui Nietzsche” (E. Bertram, 1998, p.
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
singurii inteligenți, că nici o altă făptură nu poate fi ca voi și că numai voi sunteți făcuți exact după chipul și asemăna- rea Creatorului, de parcă ați ști voi cum arată acesta! În fine, numai prostii. Care, uite, acum se răzbună! Trufie, dragul meu, prea multă trufie, și asta se plătește! Oricum, voiam să-ți dau o veste bună! - Te afli printre puținii aleși! - Ales? Pentru ce? Eram destul de curios, dar insuficient ca să nu mă sperie această veste. O reminiscență din vremurile
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
făptură nu poate fi ca voi și că numai voi sunteți făcuți exact după chipul și asemăna- rea Creatorului, de parcă ați ști voi cum arată acesta! În fine, numai prostii. Care, uite, acum se răzbună! Trufie, dragul meu, prea multă trufie, și asta se plătește! Oricum, voiam să-ți dau o veste bună! - Te afli printre puținii aleși! - Ales? Pentru ce? Eram destul de curios, dar insuficient ca să nu mă sperie această veste. O reminiscență din vremurile când orice alegere presupunea cel
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
de grâu stropite cu otravă de șobolani. Abia a doua zi, cam pe la vremea când îmi făceam siesta, am reușit să gândesc: -Păi, cum Doamne, iartă-ne, voiau nefericiții ăștia să schimbe lumea când erau infectați cu toate păcatele noastre: trufie, sete de putere, lupte interne, orgolii și lipsă de scrupule în eliminarea partenerilor. Doar pentru că nu au dureri lombare sau cefalee?! Hai, să fim serioși! Nimeni nu ne poate întrece în abilități de pervertire morală, manipulări, sau minciună. Suntem, pe
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
multe ori artiștii și-au pus pielea lor în joc, în cursă cu ochii și urechile la pândă. Ultima redută a moralului mereu învins era comedia! Între actorii de comedie, Amza Pellea a fost ca cedrul în pădure, falnic fără trufie, verde sub zăpadă, nebiruit în ger! Vorbesc azi antologiile, vorbesc cineaștii, criticii, actorii, cinefilii, mass-media, despre teatru, cinema și actori. Elogii ori critici, spusele lor nu se fixează însă, pe ce-a însemnat fundament în rezistența morală a națiunii române
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
nouă și roditoare. Dragostea naște și pârguiește rodul, transfigurează și înalță sufletul; prin ea dumnezeiasca față joacă focul luminilor de ape în lumea durerilor noastre. Acolo unde nu e dragoste, stăpânesc întunericul și urâtul, acolo unde nu e dragoste înfloresc trufia, pizma, nedreptatea și toate chipurile prostiei omenești. Omul care nu iubește nu înțelege nimic din lumea lucrurilor văzute și ascunse. Graiul minunilor îi este cu desăvârșire închis. Acolo unde nu este dragoste nu este nici cunoștință adâncă. Este în firea
EUGEN BACIU de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352612_a_353941]
-
copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...) Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]