2,162 matches
-
face grei, morocănoși, ostili, nedemni de numele "ființe umane". Știm că astăzi există în lume fenomenul de obezitate excesivă. Dar există și o cunoaștere reală, precisă, științifică, și din ce în ce mai importantă, cu privire la natura nutriției și la raportul dintre hrană și sănătatea trupească, intelectuală, emoțională și spirituală. Să aplicăm acest principiu și la teatru. Teatrul este un fenomen curios care adună oamenii pentru a-i face să trăiască unele povești prin trupurile lor, să exploreze relații, sensuri, bariere și posibile transgresări ale barierelor
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
oraș de țațe balcanice (ca acesta)/ nu-i mare lucru să descoperi într-o zi/ în păhăruțul tău un dinte de țață balcanică)". Neîndoios, balcanismul reprezintă genul proxim al poeticii lui Marian Drăghici: o simțire ageră și dezabuzată, convulsionată de trupească atracție, dedicată irezistibilului concret, desfătată de pitoresc și învederînd o remarcabilă artă regizorală, a montării unui spectacol în spectacol (spectacolul verbului în Theatrum Mundi). Aidoma unei păsări de curte ce-ar vrea să-și ia zborul, misticismul, atît cît e
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
ca indispensabilă pentru nevoia lui de femei, droguri și stimă de sine. Geniul artistic în sensul acceptat în vremea sa reprezenta o creatură extraordinară sortită să moară de tânără din cauza suferințelor spirituale de neînțeles pentru muritorii de rând, deși translațiile trupești ale acestor suferințe erau resimțite și împărtășite de mulți și chiar studiate îndeaproape de unii dintre ei. Pe scurt, geniul egala nemurirea conferită de artă. Scandalul era furia pe care o producea modul boem de viață în burgezul obișnuit care
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
și comuniștii, s-au dovedit mari meșteri? Intră ,zelul turbat în arta torturii"? Intră înlocuirea ,bestialității spontane" cu una ,programatică"? Intră ,cluburile de reeducare"? Intră ,liturgia punitivă", ,ierarhizarea ritualică" a suferinței? Intră ,mutilarea prin terfelire a sufletului, după o schingiuire trupească atroce"? Toate acestea sunt, desigur, probe ale înaltului umanism comunist. Admiratorii săi fanatici - unii dintre ei ajunși, în ultima vreme, ideologi ai unei stângi pe cât de primitive și agresive, pe atât de hilare - vor susține că Ion Ianoși, inspiratorul lor
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
altul, firul narativ al povestirii pare întrerupt cumva, de unde deodată atâta puritate? Îmi explică: nu e o ruptură, pur și simplu, e aproape un vis al lui don Rigoberto, un sâmbure de sfințenie și curățenie în atâta tulburare sufletească și trupească, o apariție diafană în contrapunct cu diavolul deghizat întruchipat de copilul Fonchito. Știu că nu scrie poezie, considerându-l genul excelenței, totuși această carte e, într-un fel, poezie erotică. Îl întreb dacă nu s-a gândit să scrie poezie
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
treacă un lanț de munți: se vedea efortul de-a lua înălțime, se auzea fâlfâitul aripilor: o vibrație profundă, ca a corzilor de contrabas. Multe împrejurări îi erau potrivnice. Era temător de multe, chinuit de trupul lui, plin de dureri trupești (la vârsta lui tânără!), de pofte sexuale nesatisfăcute, ca un adolescent, de vise nesănătoase. Putința de-a dialoga cu Balduin era minunată. Fiecare înțelegea despre ce vorbește celălalt. Tânărul cel urât întâlnea o ființă ce-i spunea ,da", cu ochii
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
porumbiței, cu 30 de capitole în care sunt descrise toate ”fazele” nobilului sentiment, documentate prin versuri și anecdote. Concepția sa despre amor, platonică, se deosebea cu totul de a lui Ovidiu, recomandând mai degrabă unirea spirituală și măsură în cele trupești. Orientul și Occidentul s-au întâlnit mai ales în perioada cruciadelor, care coincide cu începuturile istoriei poeziei trubadurilor (începuturile liricii provensale pot fi situate curând după prima cruciadă). De altfel, chiar și ideea de război pentru convingeri religioase era în
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
pe atît de vulnerabilă, al cărui nume era Friedrich Nietzsche. Cei doi se apropie spontan, în ciuda diferenței izbitoare a firilor: Paul e deschis, credul și sociabil, cu aplecări vădite spre gimnastică, Friedrich introvertit, vanitos și disprețuitor, fără apetență pentru efortul trupesc. Mai mult, Paul începe a excela în limbi clasice și în matematică, ajutîndu-l pe Friedrich la greacă veche, dar neputîndu-l să-l apropie defel de lumea cifrelor, pe care tînărul născut în Röcken o detestă instinctiv. Programul de învățătură este
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
de înlăturarea clișeelor, de repudierea formulelor fixe. Din acest motiv, vorbele sale nu pot fi prinse în tiparele vreunei ideologii. Iisus nu numai că își contrariază discipolii, dar chiar se contrazice singur: uneori încurajează smerenia, alteori laudă îndrăzneala, respinge păcatul trupesc și totodată ia apărarea femeilor de moravuri ușoare, ne vorbește de uși care se deschid dacă bați în ele și apoi avertizează asupra ușilor care rămîn închise, oricît ai bate, deplînge dezbinarea dintre oameni și apoi tot el mărturisește că
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
de poezie în care se presimt aromele, formele și culorile îmbătătoare ale Orientului, cu prisosul lor extatic, cu lipsa de măsură în toate și, mai ales, cu amoralitatea atotprezentă. Viziunea lirică este configurată aici din aglomerări de forme și alcătuiri trupești, din acumulări de senzații și imagini de o deconcertantă concretețe. Foamea de concret se întretaie, însă, cu o la fel de irepresibilă înclinație spre lumea fără contururi ferme a iluziei perpetue. Simțul gravității și instinctul ludic sunt cele două instanțe care prezidează
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
iarmaroc de-a topoganul. Aproape beți ne despărțim pe lună El ca s-o latre cellalt să compună Novela cu Anubis egipteanul. 4 corzi și 1 pian Subt cimitre lacrima vergină Dezamorsează cratere/ quasare îngenunchind aprinde-o lumânare Și ochi trupești nasc crucilor lumină. Poeții dorm poemele pe care Le-a întrerupt imaginea sixtină Când mâna Evei/ floare transalpină Și-a lui Adam prin nori înnotătoare Se caută și nu se pot atinge. Inventă-le acea pierdută parte Că vine alt
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
un roman de Marin Sorescu, Trei dinți din față, o tînără deloc inocentă, căsătorită chiar, petrece noaptea goală ca Olimpia lui Manet în patul unui pictor discutînd despre arta plastică și atît. Dacă personajele lui Camil Petrescu își consumă actele trupești în pat, iar ale altora nu le realizează deloc, unii autori găsesc locuri inedite. Astfel Birică o posedă pe Polina pe o movilă de lut rece, săpat în vederea fabricării de chirpici. În Cimitirul Buna-Vestire, un universitar vede o servitoare spălînd
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
Că nu-i om să nu greșească!...) Mă rugai îngerilor Să-mi lase viața lumească, Să te iubesc până mor. În schimb, Tatălui ceresc Îi fac smerit jurământ: Când mi-o lua duhu-n loc sfânt Și-o crește pe câmp trupesc Iarbă bătută de vânt, Veșnic să mă pocăiesc! Referință Bibliografică: PSEUDO-PSALM / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
deloc dispus să se lase deflorat. Și a zis “Nu!”. “Ba da”, i-au răspuns prietenii și au purces la a trage de el, ca să-l urce cu forța în iatacul în care urma să-și piardă pentru totdeauna neprihănirea trupească. “Ba nu!!!”, a venit răspunsul. Și nefericitul s-a agățat cu disperare de ușa scării. Și ei trăgeau, și el se ținea, și ei trăgeau, și el se ținea cu amândouă mâinile, iar cu picioarele încolăcise ușa ca puiul de
Virginul și prietenii lui by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19099_a_20424]
-
deconstructivismului ateu nu mai miră, cred, deja pe nimeni de mult. Pentru închinătorii la portretul îngerului căzut, trecerea prin coridorul spiritual al acestei lumi n-a însemnat niciodată absolut nimic. Pierduți sufletește în templul păgân al propriilor plăceri materiale și trupești (evident, reductibile, în final, doar la regresiune morală și moartea Omului ca imagine a lui Dumnezeu), unde suficiența de sine, superficiul, ignoranța, fragmentariul, indiferența față de Celălalt, crezul în ofertele diabolicului Anticrist, promiscuitatea, parvenitismul etc. au constituit întotdeauna punctul de pornire
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am igonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjsmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului!... Epilog - Maica Domnului - Împărăteasa Cerului între Sfinți În altă ordine de idei, în paginile și rândurile următoare, vom evidenția, învățătura Bisericii Ortodoxe cu privirea la Maica Domnului, care
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
de poezii și dedicații Femeii în ziua în care simbolul mirirfic al vieții, născătoarea de viață din viață, este cântată liric de către beneficiarii operei sale divine: trăitorii întru spirit și lumină care nu au astâmpăr, nu se mulțumesc cu plăcerile trupești și pământești, ci compun versuri, fac artă de orice fel și își răscolesc rănile și visele... Semn și pentru ele, femeile, că mai avem șansa unei normalități sănătoase, viguroase, românești, spirituale și mentale. Să ne trăiți româncuțelor, oriunde ați fi
... MI RE LA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360266_a_361595]
-
labele picioarelor se zvârcolesc prin nisip. Deodată, „hârșc” și capul îi cade în colbul bătăturii, iar trupul se rostogolește zbătându-se neputincios. Ochii îi sar din orbite și degetele de la palme parcă-i caută pe jos. Câteva zvâcnituri și rămășițele trupești împrăștiate prin ogradă rămân țepene. Moartea scoate cu calm o cârpă neagră de sub pelerină și șterge tăișul coasei de puținul sânge ce-l mânjise. După ce-și duce la bun sfârșit ritualul își trage gluga pe cap, își pune coasa
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
circulare. „Boala aceasta mai cu seamă se lipește de aceia oameni care în casă și în îmbrăcăminte nu păzesc curățenia, care slab se hrănesc și neavând pâine lângă poame, care prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu bine hrănitoare bucate să întăriți trupurile voastre căci mai bine mijlocire de
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
rol esențial în actul artistic. „Sclipirea divină te face artist. Un artist care nu crede în forța divină nu poa-te crea”, îmi spune. Dar mai crede cu aceeași convingere în inspirația „pe care ți-o dă femeia iubită și dragostea trupească; e ceva sfânt acolo, atunci, în clipa aceea”. Crede totodată în demnitatea omului, în sâmburele cel bun pe care-l are fiecare, mai cu seamă în clipele de cumpănă... Nu numai de aceea, poate, a fost nominalizat în 2002, cu
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
totuși un leac. Iar leacul ei este Iisus Hristos, care a zdrobit moartea înviind din morți. Iubiți frați și surori în Hristos Domnul, Despre moarte se pot spune foarte multe lucruri. În esență ea însemnează încetarea vieții, evident, a vieții trupești, deoarece știm că omul este alcătuit din trup și suflet. Moartea afectează trupul, nu însă și sufletul. Pe deasupra, moartea, pe care o simțim ca fiind răul cel mai mare, nu este până la urmă culmea răului și ea însăși are limite
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, creștinii de astăzi trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
în pustie, în post și rugăciune. După date științifice recente această perioadă corespunde celei necesare schimbării metabolismului, adică adaptarea fiziologică a desfășurării vieții cu o hrană mai redusă din punct de vedere caloric, dar și mai puțin toxică, benefică sănătății trupești și mentale. Tinând seama că postul nu se referă doar la mâncare ci mai cu seamă la comportament, el invită la introspecție, la rugăciune, la meditație și tăcere multă! Zgomotul făcut de lume despre fleacuri trebuie redus la MAXIMUM, nemaivorbind
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
Iisus, garanția și a vieților noastre în eternitate, adică a unui anumit mod existențial, a vieții în esența dăinuirii sufletului după moarte. Cunoașterea noastră este limitată, dar Iisus ne-a dezvăluit suficiente date și s-a dat pe sine morții trupești spre a învia, pentru o convingere palpabilă aș putea spune (pentru că Sf apostol Toma, neîncrezătorul, chiar a palpat rănile Domnului după înviere, pentru a-și alunga îndoiala!). „Eu sunt lumina Lumii” spunea adesea Iisus adică flacără de cunoaștere destăinuită, flacără
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
Credință ● Credință este acea corola, floare rară a frumuseții sufletești care crește în adâncurile mistice ale ființei și care este hrănita prin lujerii de lumină ai harului și de speranță escatologica a mântuirii. Rădăcinile credinței șanț adânc îngropate în lutul trupesc, în substraturile profunde ale conștiinței, în sângele curat din inima noastră, dar floarea și fructele credinței se înalță transcedental prin duh până la tronul ceresc, sfântă mărturie a încrederii noastre în Dumnezeu. ● Credință trebuie însoțită de fructele faptelor numai pentru a
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]