825 matches
-
pe timpul cînd tună și fulgeră nu este bine a sta la fereastră, nici a te uita prin fereastră, căci acela ce ar face aceasta ușor ar putea fi lovit de fulger. Pe fereastră nimănui să nu dai de mîncare, că turbă. Dacă se taie fereastra la o casă care e făcută, e rău de moarte. Dacă cei din casă vor să uite mai curînd pe cel mort sau cel puțin să nu le pară rău de dînsul, după ce s-a scos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
11. Hazu Mihai (60 ani) 12. Buzduga Mircea 13. Olaru Costel (n. 1969) și Ana 3 fete 14. Popa Viorel (60 ani) și Luminița (40 ani) 15. Popa Petrache Tiță (n. 1935) 3 copii 16. Zamfirache Vasile (n. 1933) 17. Turbatu Iftimi (50 ani) 2 fete Hanța Deal 1. Angheluță Constanța (80 ani) 2. Popa Costică (76 ani) Ce mai știu oamenii satului ? „Moșia asta a fost a lui Ghioca, de aici din zarea Bouroș și până-n zarea Bogheștilor, boieru' a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
regulată. Fiecare apariție cuprinde două, trei sau patru numere cumulate, oscilând între patruzeci și cincizeci de pagini. Director fondator e poetul și publicistul Dan Lupescu, căruia îi dau concursul Ovidiu Ghidirmic (director), Marian Barbu (redactor-șef), Ion Pătroiu și Romulus Turbatu (editor coordonator). Șefi de departamente redacționale sunt Patrel Berceanu (literatură-artă), George Obrocea (educație permanentă), Cornel Rusu (comunități românești), Marcel Birindei (patrimoniul cultural național), Tudor Nedelcea (patrimoniul științific). Revista are corespondenți în Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Șerbia, SUA, Australia, Suedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire 2. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
grijă de căpșuni, fără nici o răsplată, tot anul. Pregătirea solului Pentru a trece la plantare, veți acoperi solul cu un strat de compost. Veți săpa apoi pământul la 20 de centimetri adâncime. Căpșunul apreciază pământul acid, așadar trebuie să adăugați turbă dacă solul terenului este calcaros. Pentru a spori savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
3623; Ion Foti, „Zvetlana”, UVR, 1930, 13; Octav Dessila, RRI, I, partea II, 796-809; Al. Robot, „Noroi”, RP, 1933, 4511; D. Coman, „Noroi”, CL, 1933, 3; C. Gerota, „Neastâmpăr”, CL, 1934, 11-12; Șerban Cioculescu, „Neastâmpăr”, RFR, 1935, 1; Alex. Anestin, „Turbă”, „Ordinea”, 1936, 1438; Al. Piru, „Turbă”, IIȘ, 1937, 11; Al. Piru, „Două chemări”, JL, 1939, 24; Gh. D. Loghin, „Două chemări”, IIȘ, 1939, 9; Aurel Marin, „Iubim”, VBA, 1942, 4; Virgil Ierunca, Literatura lui Octav Dessila, CAP, 1943, 2147; Nina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
13; Octav Dessila, RRI, I, partea II, 796-809; Al. Robot, „Noroi”, RP, 1933, 4511; D. Coman, „Noroi”, CL, 1933, 3; C. Gerota, „Neastâmpăr”, CL, 1934, 11-12; Șerban Cioculescu, „Neastâmpăr”, RFR, 1935, 1; Alex. Anestin, „Turbă”, „Ordinea”, 1936, 1438; Al. Piru, „Turbă”, IIȘ, 1937, 11; Al. Piru, „Două chemări”, JL, 1939, 24; Gh. D. Loghin, „Două chemări”, IIȘ, 1939, 9; Aurel Marin, „Iubim”, VBA, 1942, 4; Virgil Ierunca, Literatura lui Octav Dessila, CAP, 1943, 2147; Nina Cassian, Ciupercile literaturii, CNT, 1947, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
pe o femeie care ucide și pentru care ucizi. Nici nevasta, nici copii, nimeni, nimic omenesc: pământul! și iată că îmbătrânise, trebuia să o cedeze fiilor săi pe această iubită, așa cum tatăl său i-o cedase lui pe a sa, turbat de propria-i neputință”. Bătrânul, la cei șaptezeci de ani ai săi, nu mai poate lucra cele nouă hectare și jumătate de pământ și se hotărăște să-l cedeze fiilor, gândindu-se la binele pământului : Și mi se frânge inima
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
altă țară europeană cu un guvern responsabil, cu toate vitregiile naturii, nimeni n-ar fi murit de foame dar la noi s-a întâmplat. Cum a fost posibil? În câteva rânduri voi încerca să explic cauzele. În primul rând, goana turbată după putere a partidului comunist și aservirea totală a țării intereselor rusești au dus la golirea hambarelor populației rurale ce fusese obligată să predea tot mai multe cote atât în contul Convenției de Armistițiu cât și în contul întreținerii armatelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o minge spartă! b. Comuniștii au inventat ședințele „de partid” fără număr și noimă Ne vom opri acum la ședința imediat următoare, cea din 25 septembrie 1945, la care a participat și un tovarăș de vază de la Vaslui: Vasile Gh. Turbatu. De aici am aflat că podurile rămâneau pentru altă dată ba, și „Comperativa”, la care darnicul Neculai Radu depusese, deja, frumușica sumă de 100.000 de lei. Dar, haideți să vedem ce s-a mai pus pe tapet la aceas
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce s-a mai pus pe tapet la aceas data de mai sus neam întrunit în număr de 13 Membri ai partidului comunist (cu minuscule, în original, mare blasfemie! n.n.) în care sa ținut ședința în localul primăriei”. Desigur, tov. Turbatu n-a venit degeaba de la Vaslui ci pentru a-i învăța pe cei 13 locuitori ai satului: „...ce înseamnă a fi comunist și ce înseamnă democrația”. Mai departe, a recomandat următoarele chestii: „...să se aboneze toți membri din celulă la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la ziaru scânteia să se citească toate cărțile luate dela centru (literatură sovietică, n.n.) de toți membri celulei”. Deoarece cu numai câteva luni în urmă (6 martie 1945) se cocoțase la putere împins de la spate de ruși guvernul Petru Groza, Turbatu cerea de la săteni „susținerea acestuia”. În stilul gol de conținut al epocii, se mai cereau: „...să se facă reconstruirea comunei, poduri (subl.ns.) școala, Biserica și tot strictu necesar ce trebuie la administrația unei comuni”. După acest îndemn heirupistic, se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la dezbaterea marii politici: „...sa discutat cum sau dus Tratativele cu Guvernul Sovietic. Sa ertat toate dările din convenția de armistițiu ce prevede în articolul 12”. Iată cu ce minciuni ordinare umblau activiștii de partid ai acelor vremuri, recte tov. Turbatu! Stalin nu ne-a „ertat” nici cu o boabă de porumb sau de grâu ci numai ne-a amânat, pentru ca după aceea să ia însutit și înmiit! Iată cu ce le-a mai umplut Turbatu mintea bieților săteni creduli: „...Guvernu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ai acelor vremuri, recte tov. Turbatu! Stalin nu ne-a „ertat” nici cu o boabă de porumb sau de grâu ci numai ne-a amânat, pentru ca după aceea să ia însutit și înmiit! Iată cu ce le-a mai umplut Turbatu mintea bieților săteni creduli: „...Guvernu Sovietic ne face un împrumut de 300.000 tone de ceriale grâu și Primarul Pintilie și preoții r Văleni și Msatelo oara Domnească 207 numeroasele jafuri ale armatei sovietice comise și supra concetățenilor lor. 5
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
răspândit rapid în înt egul sistem fina ciar. Cel mai important episod al acestei etape a fost acela când Lehman Brothers Holdings Inc a invocat Capitolul 11 pentru protecția falimentului: ceea ce mulți au sperat a fi doar un an al turb ule nțelor pe piețele economice a degenerat, mai apoi, într o criză deplină, la nivel mondial. Dintr odată, cu piețe din ce în ce mai dezorganizate, un număr tot mai mare de instituții financiare s-au confruntat cu riscul de neplată. Ca urmare, criza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de muncă, deținuții sunt încolonați și numărați pentru a se putea întoarce în lagăr. Întrucât se constată că lipsește unul dintre ei, toți izbucnesc de mânie, deoarece asta înseamnă să aștepte în gerul aspru până când deținutul respectiv este găsit: "Oamenii turbează de furie, Șuhov la fel. Păi ăsta-i un ticălos, o gadină, un nemernic, un vierme, un stârv"144. Injuriile cad nemilos în momentul în care apare cel din vina căruia toți erau ținuți în loc. Condițiile extreme în care deținuții
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ești în stare, spune șeful bandei. Raj era un băiețandru de vreo 16-17 ani, musculos, antrenat și cu mustăcioară mai mult din puf decît din păr. Fremăta să arate ce poate, să vadă banda că el, cînd se înfurie, este turbat, nu alta. Așa că se pune țanțoș în fața lui Tudorel și, îngroșîndu-și vocea, tună: Unde te duci, mă, suvăcel? Tudorel n-are timp să răspundă pentru că un pumn în plină față îl face să-și piardă vocea. Stele verzi, galbene și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai merge buhul printre tuciurii din anturajul tău că ești nervos? Mai ai vreo șansă să fii respectat de ceilalți, care mînuiesc cuțitele printre măruntaiele oamenilor ca în desenele animate? Evident că nu și acesta era motivul pentru care Ghiocel turba, chiar dacă nu era atins de rabie. Trebuia bietul om să-și cîștige un loc, dacă nu alfa, măcar beta, în haita care bîntuia din Bucșinescu pînă hăt, spre Ciurchi. Deci, dacă Ghiocel avea, întîmplător, ciomag, urmărea fără excepție căpățîna nefericitului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
singura putere a poetului. Dacă și-o riscă își riscă și poezia, totul! Nu mă refer la tine, desigur, dar cred că ai zile cînd și tu exagerezi. Mi-amintesc și de Suceava, ziua aceea din toamna trecută. Parcă erai turbat în după-amiaza aceea, în autogară. Adică, vreau să spun, te înțeleg oricum, dar nu poate să-mi placă orice. Mai ales, de exemplu, să te știu bolnav. Nu, Gellu, eu nu urăsc provincia, cum ți s-a părut! Tristețea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
poate fi totuși neputința-le, incultura în care zac, apărîndu-și condiția de intelectuali într-un unic mod: au terminat o facultate. Mi-e greață. Trebuie, din nou, să recunosc o realitate: dacă n-aș avea-o pe T aici, aș turba! [...] Examenele-s aranjate demențial. Pe 11 la lit. română (cu d-na Sorohan), pe 12 la limba rom. (cu Mocanu), pe 13 la teoria lit. (cu N. Crețu) și pe 14 folclorul (cu P. Ursache). Recunosc o anumită îngrijorare ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am scris și primei-secretare. În ultimele zile lucrurile s-au schimbat în bine! O fi primit epistola?! În gazeta locală se anunțase un program și nu era deloc respectat! Închipuie-ți: între 18 și 22 nu era deloc lumină! Să turbezi, nu alta! Am continuat, pe acest fond, să-mi repet acea glumă americană pe care cred că ți-am mai spus-o: "La noi în casă toate sînt electrificate. Ne mai lipsește un scaun electric". Toate cele bune! Voi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]