820 matches
-
înger căzut, ea îi ținea capul lui cel frumos în brațe, vrea să-l înădușe cu această singură-mbrățișare... - Cezara, pentru D-zeu, ce ți-i? întrebă el încet. - O! te iubesc, șopti ea cu turbare... nu vezi tu cum turbez de amor și de dorință, frumosul meu copil... - Publicul râde... taci... Cortina jos... - Ah, cortina nu cade... nu te las, nu te las! El se desfăcu cu putere... Publicul aștepta... El începu să improvizeze. Declamă c-o dureroasă mândrie, *** se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. CÎnd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, CÎnd undele-i muginde se nalță spumegînd, Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată. Pe fieșicare stîncă te vede-amerințînd. Și cînd fumegă munții, vulcanul cînd turbează, CÎnd flăcări rotitoare pînă la ceruri zbor, CÎnd tremură pămîntul, văzduhul schinteiază, Al meu suflet te vede În orice meteor. Pe orice spăimîntează, ș-amerință viața, În orice loc de groază, acolo te zăresc; Ca tunetul ți-e glasul, ca fulgerul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e fața! Fulger În mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
coerență Într-un discurs oniric național. Stilul acesta de a trece de la una la alta și de a căuta mereu În fapte un Înțeles moral-pedagogic este propriu lui Heliade. Stilul este cînd elegiac (acolo unde narează moartea copiilor), cînd pamfletar, turbat de mînie, În portretul „iazmei Îngrozitoare”, „Împielițat Satan”. Portretul „nevoiașului bărbat” anunță portretele lirice din Flori de mucigai. Visul, În orice caz, are șir („visu-și mai ținea șirul”), cu oarecare rupturi, puncte obscure cînd temele se confundă și alegoria aceea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bubă. Spălături cu fiertură de cicoare, pir și părul porcului. Se aplică și comprese. Tratamente populare Pentru mușcături de câine: Se leagă mâna sau piciorul mai sus de mușcătură, se stoarce apoi rana iar dacă se bănuia că animalul era turbat, se ardea rana cu un fier Înroșit În foc. Se căutau gândaci de frasin, numiți și gândaci de turbă, se uscau și se pisau. O parte din praf se presăra pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să presari dinții. De mușcătura de șarpe: de Îl mușcă la picioare sau la mână, să-i Îngroape picioarele În pământ, să stea o zi și să bea lapte acru. De săgetătură: să opărești brânză, să pui la rană. Când turbează omul: fiere de porc pe gură să bea. De asurzire: fiere de iepure cu lapte de femeie sa pice (picure) În ureche, sau fiere de corb cu lapte de femeie să pice În ureche. Când te mănâncă ochii: șofran și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
declari pe propria răspundere ! Că trebuie să stai de vorbă cu el, eventual, nu cu mâna goală... Că trebuie să fii umil, politicos când constați că-și bate joc de tine, că altfel te mai poartă după alte avize... Că turbezi după treabă și el se scarpină pe undeva sau sparge biscuiți în calculator... Că... asta-i: TAXE trebuie să plătești, pe porcovan să-l mulțumești ! Am fost zilele trecute la un alt birouaș cu madame care n-au ce face
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de muncă, deținuții sunt încolonați și numărați pentru a se putea întoarce în lagăr. Întrucât se constată că lipsește unul dintre ei, toți izbucnesc de mânie, deoarece asta înseamnă să aștepte în gerul aspru până când deținutul respectiv este găsit: "Oamenii turbează de furie, Șuhov la fel. Păi ăsta-i un ticălos, o gadină, un nemernic, un vierme, un stârv"144. Injuriile cad nemilos în momentul în care apare cel din vina căruia toți erau ținuți în loc. Condițiile extreme în care deținuții
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de apariția acestui produs. Nici prin cap nu le trece, că ar putea săși ajute câinii să slăbească gratis, folosind metoda românească încă nepatentată, un șut energic, dat exact cu bombeul în coastele câinelui însoțit de un îndemn viguros: „Marș turbă la rahat, că mâncare ți-am dat". Cred că pe săptămâna viitoare, o să-mi fac timp ca să le vând eu, personal, această soluție miraculoasă, doar cu modesta sumă de 999 de dolari pe cap de stăpân de câine. Ce credeți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Cu ajutorul lui Drury, se mută, în aprilie, într-o cabană situată pe malul mării, la Rosro Cottage, în vestul Irlandei. Singurul om pe care îl vede aici este un pescar dintr-un sat apropiat, care îi aduce zilnic lapte și turbă pentru încălzit. Acestui om, Tom Mulkerrins, care îl ajuta la treburile gospodărești, îi dădea să distrugă manuscrisele de care nu mai avea nevoie. Este puțin spus că viața lui Wittgenstein a fost aici una austeră. Ajunge amănuntul că el nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a ei frunte spre cer; munții, de vecinici gînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
evidență pactul cosmicului cu "vremea" ca timp al trăirii în limitele omenescului: Pe lume sunt trei vânturi: vântul acesta al nostru, care poartă și nourii, apoi vântul turbat, care e mai deasupra și la care cum ajunge vreo pasere îndată turbă, până la el numai ciocârlanul se suie, dar cade mort la pământ; și al treilea e "șoimul", așa se numește vântul cel mai de sus, care e și pe cea lume deasupra noastră, acolo copacul și orce crește într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
preoților Bârlănescu Victor 52, arestat în 1950 și 1959, Băștinescu Constantin 53 arestat în 1952, eliberat în 1954 și rearestat în 1959, Buciu Gheorghe 54 arestat în 1948 și eliberat în 1953 și deținut din nou în perioada 1959-1964, preotului Turbatu Marcel 55 arestat în anul 1955 și eliberat la sfârșitul anului și rearestat în 1959 și dus în colonia de la Periprava, etc. Preotul Petre Bălașa 56 este reținut și el în anul 1959 pentru cercetări în legătură cu unele acuzații de politică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea, nici se aruncă nimic la cîne, căci turbă. Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai întîi jos cîteva picături, apoi să bea, ca mai întîi morții să bea, apoi viii. Cînd cineva e bolnav și are credință că i-a fost dat, îi trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe timpul cînd tună și fulgeră nu este bine a sta la fereastră, nici a te uita prin fereastră, căci acela ce ar face aceasta ușor ar putea fi lovit de fulger. Pe fereastră nimănui să nu dai de mîncare, că turbă. Dacă se taie fereastra la o casă care e făcută, e rău de moarte. Dacă cei din casă vor să uite mai curînd pe cel mort sau cel puțin să nu le pară rău de dînsul, după ce s-a scos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clor; într-o soluție asemănătoare înmuiați butașii timp de o jumătate de oră; apoi clătiți-i bine sub un jet de apă. Pământul de răsadniță poate fi cumpărat sau faceți chiar dumneavoastră amestecul după una dintre următoarele rețete: 1. Jumătate turbă albă și jumătate nisip. 2. O treime turbă albă, o treime mraniță și o treime nisip. 3. Jumătate nisip și jumătate vermiculit. Fie că este format din turbă sau din nisip, pământul de răsadniță trebuie să fie ușor, permeabil pentru
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
direct în brazdă. La alegerea metodei de producere a răsadului trebuie să se țină cont cu strictețe de spațiul de nutriție, care la această specie trebuie să depășească 4 x 4 cm. Ca suport nutritiv este indicat să se folosească turba măcinată, iar dacă nu este posibil, să se folosească amestec nutritiv folosit pentru cultura castraveților format din gunoi de grajd putred cernut, pământ de țelină și nisip. Semănatul se face la începutul lunii martie prin introducerea unei singure semințe în
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]