931 matches
-
civile (cum a fost a lui Getulio Vargas între 1930 și 1945) și militare (între 1964 și 1985) au asigurat Braziliei unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere economică ale acestui secol, dar problema socială a rămas, provocînd mari turbulențe în anii '80. Programul liberal al lui Cardoso, cu nuanțe conservatoare (model FMI), a fost pus în practică cu destulă consecvență, deși partidul său era unul social-democrat, fiind vorba de încă un exemplu ce atestă integrarea tot mai evidentă, de către
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
20%. Acest fapt lăsa la îndemîna băncilor mai multă valută, așadar mai mulți bani de oferit clienților, deci un volum mai mare de credite, deci profituri mai mari. De asemenea, se aprecia că o asemenea decizie, dată fiind situația de turbulențe economice din lume, va avea impact pozitiv asupra creditării și, pe cale de consecință, repornirii motoarelor creșterii economice. În realitate, nu puține au fost vocile (Soviani, 2011) care au arătat că sporul de monedă deslocuit prin reducerea RMO la valută a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
direct prin impozit (6.4 ron), apoi indirect prin efectul inflaționist care a erodat valoarea banilor acumulați, adică dobîndă real negativă (10 ron). Dacă băncile comerciale au nevoie de noi surse de finanțare (lichidități) sau pentru a se proteja de turbulențele macroeconomice, ele pot apela la bursă (în graficul de mai sus, al doilea inel mai mare). Aici ele pot emite acțiuni pentru a-și majora capitalul social constituit, astfel încît capitalizarea realizată să le susțină liniile de afaceri aflate în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de reducere cantitativă a dobînzii creează premise periculoase pentru viitor: de exemplu, băncile care au riscat enorm și irațional nu-și vor revizui comportamentul într-unul mult mai prudențial și rațional pentru că vor "ști" că vor fi salvate din zona turbulențelor financiare. În viziunea lui Raghu Rajan (2011), în vremuri de criză economică, ceea ce îi va stimula pe cei care economisesc și pe antreprenori va fi creșterea ratelor dobînzii mult mai rapid decît este necesar pe măsură ce economia își revine. Aceste prescripții
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ratei de schimb flotante au amenințat serios construcția europeană. În 1972, Comunitatea Economică Europeană reacționează și instituie așa-numitul "șarpe monetar", sistem de limitare a fluctuației monedelor europene în cadrul unei marje de 2,25% din valoarea lor față de dolar. Dar turbulențele economice și monetare sînt prea puternice. Monedele "nu vor" să rămînă în cadrul acestui interval. Astfel, în 1979 are loc o nouă tentativă de stabilizare prin crearea ECU (European Currency Unit unitate europeană de cont). ECU este un paner cu 12
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al respectivelor măsuri. 20.4.2. Soluții anticriză Pe 7 mai 2010, Germania aprobă un prim ajutor financiar (bailout) de 28,3 miliarde de euro. Cîteva zile mai tîrziu, se adoptă un plan de salvare a economiilor zonei euro în fața turbulențelor financiare în valoare de 750 miliarde de euro (440 miliarde euro de la guvernele naționale, 60 miliarde de la Fondul de urgență al Uniunii Europene UE, plus celelalte 250 miliarde de la Fondul Monetar Internațional FMI). În același timp, statele euro cu mari
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vol. I, II, III, Hachette, Paris, 1996; Introduction à l'économie, Seuil, Paris, 1992. Giddens, Anthony, The Consequences of Modernity, Cambridge: Polity Press, 1990. Gilpin, Robert, Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Polirom, Iași, 2004. Greenspan, Alan, Era turbulențelor Aventuri într-o lume nouă, Editura Publica, București, 2008. Greffe, Xavier, Politique économique, Economica, Paris, 1991. Grjebine, André, La politique économique ou la maîtrise des contraintes, Seuil, Paris, 1991. Grosse, Robert, "Theories of the Multinational Enterprise: Diversity, Complexity and Relevance
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
viteză parabolic, datorită diferențelor dintre forțele de adeziune (ale lichidului la peretele vasului) și cele de coeziune (din interiorul lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar în tuburi drepte cu perete neted dacă Re > 2000. Pentru incinte sferice și tubulare tensiunea parietală T este direct proporțională cu presiunea luminală (P) și cu inversul razei (r); (legea lui Laplace). Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar în trahee curgerea este turbulentă (în special în cursul efortului, când viteza curgerii aerului este mai mare). Ascultația pulmonară Turbulențele produse la trecerea aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pengo-ului unguresc și a mărcii germane. Intervenția pe piețele de schimb internațional nu a fost eficientă și cele trei economii continuau să-și diminueze rezervele de aur. După 1931, au revenit controalele schimburilor int ernaționale și, astfel, s-a produs turbulența economică. Instabilitatea financiară a condus la accen tuarea controalelor privind schimburile financi are pe tot globul, atât în țările centrale, cât și în cele de periferie. Deși au ado ptat în grabă controale riguroase, în ideea că au găsit soluția
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
chiar înapoi în țara de origine a fir mei. 3.5.1. Evoluția fluxurilor internaționale de capital în perioada anterioară crizei financiare actuale În momentul de față, asistăm la o diminuare drastică a fluxurilor internaționale de capital, scădere determinată de turbulențele ce au apă rut la nivel global odată cu declanșarea actual ei crize economice și finan ciare în anul 2007. Asistăm, poate, la cea mai pro fundă criză financiară ce a tulb urat lumea, atât din punct de vedere al pierder
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
avut cel mai m ult de suferit: ambele țări au avut ieșiri de 15 miliarde $, în 2008, în compa raț ie cu intrările nete de 35 miliarde $ (India) și 19 miliarde $ (Rusia), în 20 07. Creditorii oficiali au răspuns la turbulențele de pe piețele financiare internaționale, prin creșterea sprijinului acor dat țărilor afectate de criza financiară. Valoarea netă a finanțării pe terme n m ediu și lung din partea creditorilor oficiali, conturată prin împrumutu ri plus subvenții, a crescut cu 54 %, în 2008
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
doar declanșatorul crizei financiare mondiale. Dacă n-ar fi fost de vină creditele ipotecare subprime, problemele generate de alte produse financiare securizate sau de piețele financiare ar fi dus, inevitabil, la același rezultat<footnot e id=”258”>Greenspan, A., Era Turbulențelor: Aven turi într-o lume nouă, Editura Publica, București, 2008, p. 508 </footnote>. Unele dintre cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt însă mult mai profun de, fiind atât de natură macroeconomică, cât și microeconomică. Lichiditatea abundentă a făcut ca anumite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de către bănc i a sigurate; t al întreprinderilor mari inter conectate; prevenirea colapsului dezordona cumpărarea de acțiuni în bănci; reduceri coordonate ale ratelor dobânzii. Deși astfel de măsuri au fost puse în aplicare, du pă aproape trei ani de la declanșarea turbulențelor, piața a rămas net ransparentă, ceea ce a amplificat criza financiară și a facilitat trec ere a ei în sectorul real al eco nomiei, mai întâi, în S.U.A., apoi, și în alte țăr i dezvoltate. Așa cum de altfel s-a în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sau să ia pe bilanțurile lor - fondurile de piață monetară pe care le au sponsorizat. Ca răspuns, cererea pentru fondurile interbancare în dolari a crescut, făcând ca și creditele pe termen scurt de pe piețele mone tar e să înregistreze creșteri. Turbulențele economice s-au răspândit rapid în sistemul financiar mondial. În timp ce băncile și au făcut provizii de lichiditate, spread-urile Libor OIS la dolari americani au crescut de la nivelu ri deja ridicate, de la aproximativ 80 de puncte de bază, la începutul lun
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și eco nom ice actuale În această etapă, investitorii se concentrează asupra problemelor financiare ce s au extins la nivel global, propagându se și în țările dezvoltate (figura nr. 4.2.). Analizând graficul, se observă că, în contextul crizei financiare, turbulențele financiare internaționale se accentuează afectând, în mare măsură, poziția financiară a băncilor și determinând numeroase con strân geri asupra posibilităților lor de creditare. D e a semenea, volumul credită rii va avea de suferit ca urmare a sporirii cos tur
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și determinând numeroase con strân geri asupra posibilităților lor de creditare. D e a semenea, volumul credită rii va avea de suferit ca urmare a sporirii cos tur ilor acesteia și a scăderii încrederii agenților economici. Ca urmare a propagării turbulențelor de pe piețele financiare și în rândul țărilor dezv olt ate, temerile privind recesiune ea au revenit în atenție, în timp ce randament le au scăzut, iar infla ția a fost ajustată și prețurile activelor s au micșorat. Această etapă a crizei, începând
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
viteză parabolic, datorită diferențelor dintre forțele de adeziune (ale lichidului la peretele vasului) și cele de coeziune (din interiorul lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar în tuburi drepte cu perete neted dacă Re > 2000. Pentru incinte sferice și tubulare tensiunea parietală T este direct proporțională cu presiunea luminală (P) și cu inversul razei (r); (legea lui Laplace). Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]