11,705 matches
-
peștelui. Acesta își face datoria, vinde mai departe fetițele și aduce prospături. „Ne-a luat într-o seară și ne-a dat la un turc din București. Vreo câteva luni am lucrat și p’aici dar apoi ne-au luat turcii cu ei. În Turcia am făcut greșeala pe care o face orice fată la un moment dat. M-am îndrăgostit de unul și m-am luat cu el. Mi-a turnat un plod, dar continuam să lucrez pe timpul nopții. El
Povestea celei mai vechi prostituate din Bucureşti. Vândută în 3 ţări, la apus de carieră a scăpat de peşti şi s-a retras în Grozăveşti () [Corola-journal/Journalistic/69301_a_70626]
-
soția și băiatul lor asistă cu disperare la eforturile unui instructor de scufundări submarine de a-i seduce soția chiar sub ochii săi. Ca într-o celebră șansonetă a lui Aznavour, bărbatul asistă fără nicio reacție la ritualul amoros al turcului, care nu scapă niciun prilej pentru a o atinge și pentru a-i capta atenția. În mod paradoxal, bărbatul care la începutul voiajului avea dubii legate de continuarea căsniciei are, în urma neplăcutei experiențe, revelația dorinței de a rămâne împreună cu aceasta
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
sute de metri distanță una de cealaltă, primăria, sala de baluri și de întruniri a orașului, două cîrciumi, judecătoria, un atelier fotografic, încă un hotel, geamia, iar printre ele case și mai așa și mai pe dincolo. În deal, cartierul turcilor, cu case fără ferestre la stradă. Tot în deal, singuratic, un imobil lung, la Chelu, iar în vale barăcile regimentului de infanterie. Fănică aflase dinainte de a veni în oraș și de casa vagon de pe deal și de regiment. La Chelu
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
XXI-lea, dar ea este dinamică și ca atare și obiceiurile și gesturile ritualice și vestimentația sunt supuse schimbării. Cercetările efectuate la Murighiol, de exemplu, sat multicultural, cu populație de români, ucraineni, tătari, relevă că încă din anii 1920 flăcăii turci și tătari mergeau la nunțile românești. Sau în obiceiurile de înmormântare nu exista ca femeile române să nu le ajute pe cele tătare. De asemenea, copiii musulmanilor mergeau cu Moș Ajunul împreună cu copiii români. Din aceste motive, cred că în
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
ci la fonetica lor, ca la o melodie pură, acționînd doar ca un supliment de ireal. Cu toate că se găsea în capitala unei țări ce reprezenta pentru un român trecutul întunecat și opresiunea, Ralet-scriitorul, opus diplomatului, dobîndește o inexplicabilă simpatie față de turcii înșiși. Le admiră nu doar costumele, limba, frumusețea fizică, dar și comportamentul zilnic; găsește în lumea otomană mai multă toleranță și simț al nuanțelor decît în cea occidental-europeană. Iată-l pe Ralet făcînd din nou opinie separată față de pașoptiști! Există
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
această carte: obsesia sfîrșitului. Bolnav, știind probabil că nu mai are mult de trăit, memorialistul încearcă să spună tot ce ar fi vrut să spună de cînd scria literatură, dar nu reușise. în orașul Constantinopol, Ralet dorește să învețe resemnarea turcilor în fața morții, detașarea tipic orientală față de cele lumești. O mică proză poetică din tinerețe, intitulată O primăvară ca toate, ni-l arătase pe autor animat de suflu panteist: "Firea se desfășura, închipuind întîia zidire.(...) Lumină voioasă și junețe se revărsa
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
lui de fost chelner pe tren l-a făcut pe Ionică să accepte acest ocol. Se oprește birja în fața unei case de chirpici cu peretele de la stradă orb. Birjarul sare de pe capră și intră în curte. Se întoarce cu un turc oscilant, care-i face semn peste gard lui Ionică să vină. Birjarul se repede să-l ajute pe chelner să se dea jos: "Doctorul Tefik!" Intră Ionică în curte și se vede luat de braț de turc, care chiar avea
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
întoarce cu un turc oscilant, care-i face semn peste gard lui Ionică să vină. Birjarul se repede să-l ajute pe chelner să se dea jos: "Doctorul Tefik!" Intră Ionică în curte și se vede luat de braț de turc, care chiar avea nevoie de să se țină de el. "Vrei curcani, uite curcani!" spune turcul. Și avea ce arăta. Prin curte se înfoiau și își umflau mărgelele cei mai frumoși curcani pe care îi văzuse Ionică. Chelnerul l-a
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
se repede să-l ajute pe chelner să se dea jos: "Doctorul Tefik!" Intră Ionică în curte și se vede luat de braț de turc, care chiar avea nevoie de să se țină de el. "Vrei curcani, uite curcani!" spune turcul. Și avea ce arăta. Prin curte se înfoiau și își umflau mărgelele cei mai frumoși curcani pe care îi văzuse Ionică. Chelnerul l-a întrebat de preț pe Tefik, dar turcul i-a spus că nu discută afaceri în curte
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
se țină de el. "Vrei curcani, uite curcani!" spune turcul. Și avea ce arăta. Prin curte se înfoiau și își umflau mărgelele cei mai frumoși curcani pe care îi văzuse Ionică. Chelnerul l-a întrebat de preț pe Tefik, dar turcul i-a spus că nu discută afaceri în curte. Ionică l-a urmat în casă și l-a ajutat să termine o sticlă de vin începută. "Tu nu știi cine sînt eu, dar eu știu că i-ați luat cîrciuma
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
atacat la preț. Tefik a început să rîdă: va fi o afacere cu două prețuri. Unul pentru urechile lui Stelian și celălalt pentru ei doi. Prețul adevărat Ionică putea să-l uite, pe celălalt trebuia să-l țină minte. Acest turc bețiv era faimosul doctor care știuse tot Coranul pe dinafară, unul dintre stîlpii geamiei, pînă acum cîțiva ani. Se știa despre el că bea pe ascuns, dar poate că așa era soarta lui. Atunci cînd începuse să uite Coranul, Tefik
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
minte Cartea, fiincă trăgea la măsea. Atunci, stîlpul geamiei a ajuns la convingerea că nu mai trebuia să se ascundă. Dacă lui Mahomed, slăvit fie-I numele, nu-i mai plăcea de el, îi rămînea Kemal Mustafa, profetul laic al turcilor, care n-avea nimic împotriva băuturii, numai să nu-ți ia mințile.
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
te încearcă atunci când dezmembrezi un mit, cu toate că, sentimental, poți simți o pierdere, dacă nu o amputare. în primii mei ani școlari nu puneam la îndoială că, ori de câte ori vitejii noștri oșteni, conduși de voievozi de legendară bravură, înfruntau câte douăzeci de turci la unul, biruința era asigurată, situația schimbându-se, dramatic, când proporția creștea la douăzeci și unu de turci la unu. Românașii învingeau fiindcă se nășteau pui de lei, îi aruncau pe osmanlâi în Dunăre fiindcă aveau șapte vieți în pieptul de aramă
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
în primii mei ani școlari nu puneam la îndoială că, ori de câte ori vitejii noștri oșteni, conduși de voievozi de legendară bravură, înfruntau câte douăzeci de turci la unul, biruința era asigurată, situația schimbându-se, dramatic, când proporția creștea la douăzeci și unu de turci la unu. Românașii învingeau fiindcă se nășteau pui de lei, îi aruncau pe osmanlâi în Dunăre fiindcă aveau șapte vieți în pieptul de aramă, ai noștri ca brazii puneau pe fugă goți, huni, tătari. Trăiam, ca vrednic străjer, - străjeria, o
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
o religie înainte. Dar Ramona Gabor nu are nicio religie, poate doar pe cea a străzii, a trotuarului" comentează Radu Banciu. Sora Monicăi Gabor a dat de înțeles că nu se iubește cu un șeic din Dubai, ci cu un "turc tânăr și bogat".
Radu Banciu: Ramona Gabor nu are nicio religie, doar pe cea a trotuarului () [Corola-journal/Journalistic/81186_a_82511]
-
fost tragice, vicisitudinile istoriei lovindu-i deopotrivă pe oamenii simpli (mici meseriași, negustori, funcțioanari) sau pe cei ajunși la un moment dat pe treptele înalte ale societății (miniștri, mari industriași). Iar aceste vicisitudini au fost pogromul împotriva armenilor dezlănțuit de turci în anul 1895, deportările efectuate de ruși în Siberia, naționalizările și vendetele politice ale comuniștilor români după terminarea celui de-al doilea război mondial. De-a lungul romanului Varujan Vosganian simte, periodic, nevoia de a-i explica cititorului mai puțin
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
unor oameni ale căror fapte și vorbe i-au umplut autorului sufletul și mintea, făcându-l să fie ceea ce este astăzi. Cartea șoaptelor este un document inconturnabil despre drama poporului armean. Două tragedii la distanță de numai câteva decenii (pogromul turcilor și ocupația sovietică, extinsă după 23 august 1944 și asupra teritoriului României) aproape că au reușit să șteargă un popor de pe fața pământului. Genele puternice ale celor rămași (longevitatea armenilor este bine știută) și neuitarea asigură însă continuitatea acestui neam
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
secolul al XII-lea în Kosovo, iar de aici în Karlovat, Athosul sârbesc. De aici a dispărut și i s-a pierdut urma pentru aproape 600 de ani. După tragedia sârbă de la Câmpia Mierlei, pentru a evita capturarea moaștelor de către turci, despoții și călugării sârbi au adus capul Sfântului Gheorghe pe pământ românesc. Moaștele, lanțurile cu care se presupune că a fost încătușat și icoana făcătoare de minuni din tronul Maicii Domnului au fost aduse în Biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe, din
Ce cărţi grele scriu şefii de la Libertatea când nu se ocupă de pagina 5 - Florian Bichir: Vânătorul de minuni, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69902_a_71227]
-
lui roman, un thriller politic intitulat "Red April", tradus din limba spaniolă, care prezintă povestea unui procuror peruan însărcinat cu anchetarea unei crime. Premiul este împărțit între autor și traducătorul cărții, americanca Edith Grossman. Pentru același premiu au mai concurat turcul Orhan Pamuk, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe anul 2006, nominalizat la premiul britanic pentru romanul "The Museum of Innocence", norvegianul Per Petterson - "I Curse the River of Time", argentinianul Marcelo Figueras - "Kamchatka". De asemenea, au fost nominalizate romanele
Scriitorul Santiago Roncagliolo a primit Independent Foreign Fiction Prize pe 2011 () [Corola-journal/Journalistic/69893_a_71218]
-
apărare în fața abuzului, în care porunca neexprimată, dar de toți practicată, sună aspru: ajută-te singur - în cazul de față fugi și ascunde-te. Dar chiar viitorul continentului e neliniștitor, iată o imagine ca o prorocire - români, sârbi, greci, unguri, turci, tătari, nemți și ruși cad pradă aceluiași măcel necruțător și semnul de rău augur este că Dunărea cea albastră, pe care a plutit lira lui Orfeu, duce cadavre fără coșciuge, fără nume, sex, religie și națiune, spre Marea cea mare
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
Greciei), a devenit un luptător pentru lupta națională anti-otomană a grecilor, un personaj în care cultură, creația și intrigile politice se amestecă inextricabil. Slujitor al "hospodarului" Valahiei N. Mavrocordat, emisar de taină la Viena spre a pregăti o revoltă împotriva turcilor, poposind la Veneția, unde speră să-l întîlnească pe Napoleon, spre a-i prezenta planuri politice fantaste, prins de austrieci și predat de aceștia turcilor, e executat de otomani, la Belgrad. Poeziile lui apar postum, la Iași (1814); i s-
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
hospodarului" Valahiei N. Mavrocordat, emisar de taină la Viena spre a pregăti o revoltă împotriva turcilor, poposind la Veneția, unde speră să-l întîlnească pe Napoleon, spre a-i prezenta planuri politice fantaste, prins de austrieci și predat de aceștia turcilor, e executat de otomani, la Belgrad. Poeziile lui apar postum, la Iași (1814); i s-a atribuit și o parafrază neogreaca a "Marseilezei". Slujitor o vreme, cum ziceam, al domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, el însuși se ipostaziază în piesa editata
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
războiului, premierul Junichiro Koizumi cerându-și scuze pentru suferințele cauzate de armata niponă, în special în Asia, cu politica sa de colonizare și agresiune l Cele mai importante partide politice din Bulgaria, socialiștii, Mișcarea Națională Simeon II și Partidul Etnicilor Turci, au căzut de acord să formeze o coaliție pentru ca țara să depășească criza politică l Începutul retragerii israeliene din Fâșia Gaza, ocupată de 38 de ani, a fost marcat de numeroase incidente violente, declanșate de coloniștii evrei nemulțumiți. l Parlamentul
Agenda2006-01-06-august () [Corola-journal/Journalistic/284574_a_285903]
-
nominalizați grație filmului „Căderea”, în care joacă rolul secretarei lui Hitler. Sport l În finala categoriei de 69 de kilograme a turneului internațional de box de la Debrecen, pugilistul român Ionuț Gheorghe l-a învins la puncte pe fostul campion european, turcul Bulent Ulusoy l Meciurile amicale dintre selecționatele de fotbal ale României și Slovaciei, disputate în orașul cipriot Larnaca, s-au încheiat la egalitate: 0-0 (tineret) și 2-2 (reprezentativele A) l În sferturile de finală ale competiției, prim-divizionara de handbal
Agenda2006-01-06-februarie () [Corola-journal/Journalistic/284580_a_285909]
-
care a ridicat palatul, a afirmat că acesta este identic cu cel construit în 1740, în timpul unui carnaval, pentru împărăteasa rusă Anna Ioanovna. Construcția a marcat atunci un dublu eveniment - zece ani de domnie ai împărătesei și victoria Rusiei asupra turcilor. În cinstea împărătesei, un întreg oraș a fost ridicat pe malul râului Neva, cu case, porți și sculpturi. Palatul de acum a fost reconstruit după descrierile detaliate ale academicianului Georg Wolfgang Kraft de la Academia de Științe din Sankt Petersburg. Pe lângă
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]