586 matches
-
de populații nomade și pastorale, în vreme ce pădurile de taiga și de tundra din Siberia estică au fost populate de vânători-culegători până în evul mediu. Primii locuitori cunoscuți ai Siberiei Centrale erau yenisienii ce vorbeau o limbă diferită de populațiile uralice și turcice târzii. Ketzii erau considerați ultimii locuitori rămași ai migrației timpurii. Pe plajele lacurilor siberiene s-au înregistrat urme de activitate umană din perioada Neoliticului (tumuli, cuptoare și alte artefacte). După yenisieni au urmat uralicii samoyedesii, care au venit dinspre nordul
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
găsite. Societățile lor erau inspirate după cele ale sciților, elitele de războinici fiind la conducere. Stabilirea imperiului Xiongnu în secolul al III-lea i.en. a declanșat valul de migrații. Populații întregi s-au mutat pe Platoul Central Siberian. Populații turcice că Yenisei Kirghiz erau prezente în regiunea Sayan. Triburi turcice precum khakasii și uyghurii au emigrat din locurile lor către nord-vest, subjugând populațiile ugrice. Noii invadatori știau să prelucreze fierul , folosind bronzul de acum înainte doar pentru scop decorative. Societatea
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
de războinici fiind la conducere. Stabilirea imperiului Xiongnu în secolul al III-lea i.en. a declanșat valul de migrații. Populații întregi s-au mutat pe Platoul Central Siberian. Populații turcice că Yenisei Kirghiz erau prezente în regiunea Sayan. Triburi turcice precum khakasii și uyghurii au emigrat din locurile lor către nord-vest, subjugând populațiile ugrice. Noii invadatori știau să prelucreze fierul , folosind bronzul de acum înainte doar pentru scop decorative. Societatea pastoral sedentara a epocii bronzului a fost înlocuită de călăreții
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
noii elite erau înmormântați în tumuli de tip kurgan. Siberia avea să fie devastate de noi invadatori. Călăreții mongoli, iuți la alergat și la mânie și dibaci în lupte, conduși de liderul lor, Genghis Han, au cucerit și subjugate triburile turcice și mongole din Mongolia și din sudul Siberiei. Mongolii au purtat relații cu populația locală din pădurile siberiene pe care i-au numit “oin irged”(oamenii paduriilor), cunoscuți că Barga și Uriankhai. Multe triburi din jurul Lacului Baikal erau vorbitori de
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
densitate a populației de numai 3 persoane pe kilometru pătrat. Majoritatea siberienilor sunt ruși și ucraineni rusificați. Etnicii ruși sunt descendenți ai slavilor care au trăit în Europa de Est cu câteva mii de ani în urmă. Grupuri de origine mongola și turcica precum buriații, tuvinienii și yakuții trăiau, inițial, în Siberia iar descendenții lor încă mai trăiesc acolo. Aproximativ 70% din populația Siberiei trăiește în orașe. Majoritatea orășenilor se înghesuiesc în apartamente de dimensiuni mici. Mulți oameni din zonele rurale trăiesc în
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
ani pe estul acestui teritoriu. Aceștia au dominat Bazinul Panonic la est de Dunărea de Mijloc de-a lungul Tisei și nord-vestul Transilvaniei (Someșul de Jos). Ei vor fi înlăturați în 567 de către avari și longobarzi, avarii fiind o populație turcică asiatică veniți peste Carpați pe calea Nistru - Pasul Verețki - Tisa, iar longobarzii, triburi germanice venite din nord (regiunea slovacă). Avarii vor avea aici, centrată pe regiunea „Dunărea de Mijloc - Tisa”, o formație statală până la sfârșitul sec. VIII (anul 796), când
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
Israel (70.000). Istoria limbii maghiare începe acum aproximativ 3000 de ani, la est de munții Urali, în regiunea fluviului Obi. Încă din această perioadă și în continuare, în cursul migrației ungurilor spre sud-vest, limba lor este influențată de limbile turcice și iraniene. După stabilirea lor în bazinul Carpaților, adoptarea creștinismului și formarea regatului Ungariei, limba maghiară este influențată de limbile slave și de limba latină, în care începe cultura scrisă în Ungaria. Prima atestare scrisă a limbii maghiare datează din
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
pe teritoriul apropiat din vest, al actualei Republici Autonome Karaciai-Cerchezia, teritorii locuite pe atunci de etnii din grupul Caucazian, in principal de cerchezi. Unii alani au fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit să se mențină cu limba proprie (nord-est
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
în secolul al XIII-lea prin diploma regală Andreanum rămânând pe așa-zisul "Pământ săsesc". Astăzi, acest grup este de circa 200 de persoane. Potrivit unei alte teorii, maghiarofonii din Săcădate ar fi resturi tribale pecenege maghiarizate; prezența acestei etnii turcice a fost bine documentată în Avrig și împrejurimi. Până în 1940/41 au existat în Bucovina câteva mii de secui, refugiați din cauza prigoanei austriece din 1764 (așa-numitul Masacru de la Siculeni) pe teritoriul de astăzi al județului Suceava, în câteva sate
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
arată că "„din rezultatele cercetărilor antropologice și genetice a ieșit la iveală că nu există diferențe semnificative între populația secuiască și cea maghiară”". Etimologia cuvântului "székely" este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale: 1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele "lir") "*s*k*l" (pronunțat probabil [eskel, iskil] sau [eski]; în limba ). 2) din numele tribului turcic oğuz (dialectele "șaz") "džikil", "dzekil", "cigil" sau "cikil" din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
și cea maghiară”". Etimologia cuvântului "székely" este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale: 1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele "lir") "*s*k*l" (pronunțat probabil [eskel, iskil] sau [eski]; în limba ). 2) din numele tribului turcic oğuz (dialectele "șaz") "džikil", "dzekil", "cigil" sau "cikil" din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare ca auxiliari ai forței militare a kavarilor . 3) din cuvântul "szék" („scaun”), cu sensul de “scaun de organizare judecătorească” și
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
a tăia” și "securis" „secure”, ger. "sägen" „a tăia cu fierăstrăul”, engl. "to saw". Securea de luptă a sciților se chema "sagaris"). Slavul "sjek" are același sens „a tăia”. În cazul acestei teorii, tema PIE sek- este sufixată cu terminația turcică "-li". A fost avansată ipoteza că sensul inițial care a stat la baza denumirii populației ar fi fost „tăietori de lemne” 3) Din etnonimul siculilor antici, cei care au dat numele Siciliei. au fost de două feluri: În fruntea unui
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
ai populației kavare musulmane (desprinsă din populația hazarilor) din Bihorul secolului al X-lea. Această ipoteză pleacă de la unica mențiune, "gens Cozar", făcută în cronica sa ("Gesta hungarorum") de cronicarul Anonymus (cca. 1200) în pasajele despre Menumorut. Alte două popoare turcice înrudite au fost în decursul evului mediu în Transilvania conlocuitori ai secuilor, lăsând numeroase urme toponimice păstrate până în prezent: uzii ("uz" este o variantă a denumirii ramurii turcice oğuze (oghuze)) și pecenegii. Astfel, există Valea Uzului, respectiv așezarea Uzon (Ozun
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
de cronicarul Anonymus (cca. 1200) în pasajele despre Menumorut. Alte două popoare turcice înrudite au fost în decursul evului mediu în Transilvania conlocuitori ai secuilor, lăsând numeroase urme toponimice păstrate până în prezent: uzii ("uz" este o variantă a denumirii ramurii turcice oğuze (oghuze)) și pecenegii. Astfel, există Valea Uzului, respectiv așezarea Uzon (Ozun) și Uzonkafürdő (Ozunca-Băi) din județul Covasna. ("Ozun" înseamnă pe turcește "lung", comparabil cu cuvântul maghiar "hosszú".) În zona Mureș există sate cu numele de Búzásbesenyő (Valea Izvoarelor) care
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul Transilvaniei (vezi scaunele săsești), exceptată
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
dinastiei turcești "selgiucide", din ramura oguză (vide supra), simbol comun al semințiilor turanice sau "altaice", repus în uz pentru o perioadă sub regimul horthyst. În anul 2006 liderii autonomiștilor secui din România au început să afirme din nou afiliațiile turanice (turcice) ale secuilor și au semnat un protocol de colaborare cu autonomiștii uiguri din fostul Turkistan, astăzi parte a Chinei. De altfel Ferenc Csaba, unul dintre lideri explică încheierea acestei alianțe subliniind "relațiile istorice de rudenie între maghiari și uiguri". Turca
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
România"), estul Bulgariei și alte zone din Balcani. Se presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi, deoarece denumirea lor provine din numele turcesc de Gök-Oğuz însemnând „Poporul albastru” sau „ceresc”. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie creștină (ambele populații sunt de rit ortodox). Găgăuzii au astăzi așezări în regiunile ucrainene Odessa și Zaporojie, ca și în Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Kabardino-Balkaria, România (Dobrogea), Republica Moldova (Găgăuzia). Mai
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi, deoarece denumirea lor provine din numele turcesc de Gök-Oğuz însemnând „Poporul albastru” sau „ceresc”. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie creștină (ambele populații sunt de rit ortodox). Găgăuzii au astăzi așezări în regiunile ucrainene Odessa și Zaporojie, ca și în Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Kabardino-Balkaria, România (Dobrogea), Republica Moldova (Găgăuzia). Mai trăiesc aproape 20.000 de găgăuzi în țările balcanice
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
al XI-lea, tribul nomad "guzi" a trecut Dunărea și s-a așezat în Bulgaria, Macedonia și Grecia. Odată așezați în aceste regiuni, "guzii" au adoptat stilul de viață sedentar și creștinismul ortodox. Amestecul etnic dintre guzi și alte triburi turcice, pecenegii și cumanii, ar fi dat naștere poporului găgăuz. Istoricii protocroniști consideră că găgăuzii actuali sunt unul dintre popoarele originale ale lumii turcice, în timp ce etnografii și filologii amintesc că în anul 1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană în
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
guzii" au adoptat stilul de viață sedentar și creștinismul ortodox. Amestecul etnic dintre guzi și alte triburi turcice, pecenegii și cumanii, ar fi dat naștere poporului găgăuz. Istoricii protocroniști consideră că găgăuzii actuali sunt unul dintre popoarele originale ale lumii turcice, în timp ce etnografii și filologii amintesc că în anul 1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană în stăpânirea Rusească, Turcii și Tătarii musulmani (în parte Nogai) au fost alungați de aici spre Dobrogea și răsăritul Bulgariei, fiind înlocuiți prin Găgăuzi
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
Între 1110 și 1118 au fost cucerite Lori, Samșvilde, Rustavi și alte fortărețe din Kartlia inferioară și Tașiri, înconjurând astfel din toate părțile enclava devenită selgiucă de la Tbilisi. Domnitor peste întinse ținuturi nepopulate, regele David a chemat în 1118-1119 războinici turcici kipchaci din nordul Caucazului să se stabilească cu familiile lor în Georgia. Acest remarcabil rege a populat și Kartli cu alanii veniți din nordul Caucazului, din Alania (Oseția de azi) care era din 1120 vasală Georgiei. Oștirile regale includeau mercenari
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
Azerbaidjanul a fost cucerit de arabi și a devenit o parte a califatului arab sub denumirea vilaiat Arran. În această perioadă islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții și culturi. Între secolele IX-XII, se stabilesc triburi turcice, ce se amestecă cu localnicii de origine iraniană, cu arabi și albani, sinteza etnică constituind-o poporul Azer. Azerii, ca și alte națiuni care au adoptat islamul, se numeau musulmani și contribuiau la dezvoltarea culturii musulmane. În acea perioadă Azerbaidjanul
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]