1,500 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > DE CINE SĂ-MI MAI FIE DOR? Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului turnătorului meu De cine să-mi mai fie dor? În veacul vostru, următor Pe când eram măturător De bârfe multe în popor... De cine să-mi mai fie dor? Pe limba cobrei de cobor - Stă țara toată-ntr-un picior: Ne-ascultă
DE CINE SĂ-MI MAI FIE DOR? de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347377_a_348706]
-
viață, mult mi-e dor... De cine să-mi mai fie dor? Prin gânduri-multe călător - Să fii proroc nu e ușor... Da turnător? Mai bine mor... 1979 Conferința Europeană a Junilor Jurnaliști, a ales tema ediției a XX: Cine sunt turnătorii care au distrus destine..." Referință Bibliografică: De cine să-mi mai fie dor? / Renata Verejanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Renata Verejanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DE CINE SĂ-MI MAI FIE DOR? de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347377_a_348706]
-
locul lor. Reporter: Și totuși, poate că anume acum e timpul să dezvălui niște nume, sau cel puțin numele celui care pe parcursul mai multor decenii a “muncit aprig” ca să distrugă destinul poetei Renata Verejanu. E timpul, deoarece acest clan de turnători bine cimentat încă de pe timpurile brejneviste, și turnătorul „personal” care-și imagina că te-a distrus demult, și deja a raportat unde trebuia, aflând de succesul Festivalului Internațional de Poezie - Renata Verejanu poate avea un comportament imprevizibil. Căci, orgoliul rănit
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
acum e timpul să dezvălui niște nume, sau cel puțin numele celui care pe parcursul mai multor decenii a “muncit aprig” ca să distrugă destinul poetei Renata Verejanu. E timpul, deoarece acest clan de turnători bine cimentat încă de pe timpurile brejneviste, și turnătorul „personal” care-și imagina că te-a distrus demult, și deja a raportat unde trebuia, aflând de succesul Festivalului Internațional de Poezie - Renata Verejanu poate avea un comportament imprevizibil. Căci, orgoliul rănit e mai periculos decât o fiară rănită... R.V.
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
toți bărbații din statCărora le-am zâmbit cu mărinimie.Intersectez noaptea, fiind acea luminăCe din stele nici gând să cadă, -... II. DE CINE SĂ-MI MAI FIE DOR?, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014. turnătorului meu De cine să-mi mai fie dor? În veacul vostru, următor Pe când eram măturător De bârfe multe în popor... De cine să-mi mai fie dor? Pe limba cobrei de cobor - Stă țara toată-ntr-un picior: Ne-ascultă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Să înțeleg, măicuță Sevastia, că sora ta a plecat fără să-și mărturisească păcatul? - Cam așa... - N-a avut curajul să-i spună preotului ce păcat ducea pe lumea cealaltă? Și... de unde avea ea cunoștință despre preot că-i un turnător?!... - S-a confesat mie, maică stareță. Mi-a spus cu glas de moarte, fiindcă îi eram soră, iar eu slujieam la mănăstire: „Sevastița, numai tu poți să mă salvezi pe mine și pe Andrei din ghiarele diavolului. Te rog să
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
din dosarul lui Mircea Iorgulescu demonstrează cum se împletea analiza critică cu supravegherea polițienească; și cum, din cel menit ca, prin analiza-i rafinată, să facă exerciții de admirație pe marginea operei tale, criticul devine jandarmul care te supraveghează, sau turnătorul care te spionează iar, când e cazul de execuție, a fost învățat să fie și călău. Dar prin asta intrăm într-o altă epocă, mai recentă și mai diversificată, despre care am mai scris în „Exercițiul politic de la Uniunea Scriitorilor
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
a lui Ceaușescu, iubitul conducător suprem, ci și o sursă permanentă de câștig pentru cei care au acceptat să-și vândă sufletul și să devină informatori cu acte în regulă. Comuniștii au pus la punct o REȚEA DIABOLICĂ de informatori! Turnătorii își vindeau neamurile pentru doar 100 de lei. În arhivele CNSAS sunt atât de multe dosare, încât, puse cap la cap, însumează 40 de kilometri. Este vorba despre dosare de urmărire, de rețea și dosare penale întocmite unor deținuți politici
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
transformat în delatori: medici, avocați, directori, sportivi, muncitori sau femei de serviciu. Racolarea unui informator se făcea după niște reguli clare, bine definite. Omul era filat o perioadă chiar de rețeaua în care urma să intre. Era turnat de alți turnători din anturajul său. Când cei doi - ofițerul și informatorul - se cunoșteau până la urmă, întâlnirea avea loc într-o casă conspirativă. Acolo, securistul trebuia să-i câștige încrederea individului care urma să intre în rețea, pentru că, dacă l-ar fi forțat
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
acesta era scopul. Informatorul trebuia să-și toarne prietenii, colegii sau chiar familia de bunăvoie. Fie pentru bani, fie din spirit patriotic. Dovada colaborării se făcea în baza unui angajament scris. În schimbul informărilor date la intervale de timp stabilite anterior, turnătorul, care, obligatoriu, era «botezat» cu un nume de cod, primea anumite avantaje în funcție de mediul social din care provenea. Unora li se plăteau serviciile cu sume cuprinse între 100 și 2.000 de lei, cu daruri pe care le primeau de
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
la dosarele din arhiva CNSAS. În general, delațiunile se bazau pe răutatea și pizma noastră tradițional balcanică, pe șantaj, constrângeri, dar și pe sentimente patriotice. Securitatea și Miliția au creat rețeaua informativă după chipul și asemănarea lor. În cadrul păienjenișului de turnători care nu se cunoșteau între ei era o ierarhie bine definită. Ca importanță și pricepere, primul era rezidentul, de regulă un securist pensionar sau un informator cu mare experiență în culegerea datelor. Pe scara ierarhică i se subordonau informatorul (aflat
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
devenit astfel, pasionat de autoturisme. Visa să posede un Peugeut, ultimul tip, cu care să alerge diavolește, pe autostrăzi. Fiind orfan, a intrat imediat în atenția tovarășilor, care l-au înscris în U.T.C. și l-au recrutat apoi ca turnător, colaborator al Securității. - După ce îți iei bacalaureatul, vei merge la facultate ! Te ajutăm noi! îi spuseră activiștii de partid. Și-l înscriseră la singura Universitate existentă atunci în județ, la specializarea „Autovehicule rutiere”. Cu o notă de cinci se putea
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
paraliza! Îl iubeam pe Sergiu Mandinescu pentru puritatea lui și pentru sinceritatea sentimentelor. Presimțeam că „ochii și urechile” lui Țurcanu vor relata această înfrățire. Doamne, de nu m-ar pune să-l lovesc! Nu, Brânzei Emilian nu putea fi un turnător. Îl cunoșteam bine, fusesem în același lot. De ce se agita totuși, atâta? L-a capacitat pe Pop Romulus, clujean cu multă putere de dăruire, deși tare vlăguit, să coordoneze un curs practic de limba germană. Era un bun cunoscător al
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
română astăzi o continuă ICR, înființat sub oblăduirea SIE, unde se sifonează și cheltuie inutil banul public al românilor promovându-se tot felul de scriitori ratați și fără talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma sau Viena
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
fiert, întindeau degrabă pînze, turnau ghipsuri, mai întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ați mai fi putut răspunde? Altă secvență: criticul Radu Bogdan (memorialistul de azi, de la "Dilema"), preluînd chestiunea documentării în industrie, ca probă de atașament la noul canon estetic, îl întreabă, pur și simplu, pe junele pictor încolțit: ce semnificație au turnătorii în conștiința dumitale? La care Pil recunoaște că, da, sînt niște oameni cinstiți, că muncesc la acest uriaș edificiu care se numește Republica noastră și că sînt gata să particip și eu la această clădire mare. Cine ar fi putut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Grădina colectivei, Hei-rup (ăsta rupe sufletul), La asaltul cuptorului (emoționant!), Muncitorul Miu de la D.S.A.P.C. (muncitorul ăsta trebuie să fi fost portar, pentru că D.S.A.P.C. era, mi se pare, institut de proiectare), Pui de la incubator (portretele puilor funtași?), Turnător fruntaș (cum dracu', existau și turnători codași?) etc. etc. Asta era situația pe tărîm. Dar să ne despărțim, vorba ăluia, de trecut, hlizind. Ce-ați spune, pentru că tot urmează "prezidențialele", să cîștige nu unul, ci trei: Vadim, Funar, Păunescu. Triumvirat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și preferabil. Nicolae Iorga a remarcat acest fenomen în ceea ce privește arta bisericească: peste tot apare „înrîurirea artei apusene necontopită cu tradițiile noastre”. În presa vremii apăreau numeroase anunțuri ale meșteșugarilor străini, care, stabilindu-se în țară, își făceau reclamă: Leopold Akst, turnător de candele, Miller, „fabricant de clavir”. Castelul de la Stânca a fost „bronzuit” în 1851 de meșteșugari nemți, care, neștiind românește, scriau în limba maternă, ceea ce înseamnă că nu se aflau de multă vreme în Moldova. Marea majoritate a acestor meșteșugari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
explicația) Tata, apropo de complicitate, iartă-mă că te întreb... ai fost securist? Costache: (după o lungă pauză; deloc surprins, liniștit, poate puțin trist) Nu știu dacă am fost securist... sau dacă n-am fost... Dacă prin securist înțelegi un turnător, atunci eu n-am fost... Dar eu am făcut ceva mai grav decît asta... Eu m-am turnat pe mine însumi... Octav: (nu înțelege) Vrei să mă ajuți puțin? (Costache se așează pe scaunul pescăresc, în apropierea mesei de camping
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
emit și se ascultă ordine"1154. Intervine un proces de "naționalizare a vieții intelectuale"1155 dar și a vieții în general. Spre finalul său, este de reamintit cum socialismul românesc a căpătat accente dramatice în care milioane de oameni deveniseră turnători ai securității și alte milioane de oameni erau urmăriți în permanență. Exista un război al tuturor împotriva tuturor. Statul prin "organele" sale își revendica dreptul total și deplin asupra vieții oricărui cetățean. Situația sinistră în care toți erau înfometați dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar asta nu se întâmpla decât în mod excepțional. Spun asta pentru că oamenii care făceau asemenea comerț erau foarte bine și atent "acoperiți" de către însăși organele de partid și de stat, într-un lanț al corupției fără margini. Cei mai mulți erau turnători ordinari. În camerele lor de cămin venea multă lume și ei știau tot. Dacă-i cauți acum, îi găsești tot acolo: adică în "serviciu", în poliție, prin vămi, sau "oameni de afaceri" cu aceleași conexiuni foarte bune. Moneda țigară deschidea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ci are rădăcini adânci, în epoca socialismului-ceaușist când totul se întâmplă în spatele unui apartament, iar nivelul de comunicare cu cel de aproape a ajuns la un minim pe fondul unei represiuni fără sfârșit. Milioanele de urmăriri, arestări și milioanele de turnători la securitate au adus românul într-o stare de asediat paranoic, ce are numai dușmani în jurul său. Fermitatea cu care cetățeanul român afirmă că drumul pe care ne aflăm nu este unul corect este dată de o profundă suferință. Este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
redactor la „Steaua de partid” și la „Carpathia muncitoare marxist-leninistă ilustrată”, dintr-un vechi oraș universitar, unde funcționează, ca pretutindeni, „instituțiile periculoase”, „Poliția proletară - P.P.”, „Investigația internă - poliția așa-zis secretă a Carpathiei - I.I.” ș.a. Invadată de „gitani”, analfabeți rusizați, „turnători de serviciu” și activiști de partid, lumea prin care trece gazetarul este una deformată până la caricaturizare, grotescă. Sandu Gore o privește cu ironie, încercând să se distanțeze de ea, dar, adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de fabricanți de cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte câteva sute de persoane din diverse domenii neprecizate aici, cei mai capabili în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, totalizându-i pe primii trei mii de savanți, artiști și meseriași din Franța. Cum acești oameni sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
grizonant, aflați în fața unor mese ticsite cu hârtii sau așezați cuviincios pe jilțuri aurite: într-un cuvânt, părinții privilegiului și ai puterii. Nu se face nici cea mai mică referire la părinții măturători sau zidari, pălmași sau mineri, mecanici sau turnători la furnale ori la părinții hoți sau vagabonzi. Moștenirea despre care se vorbește este una de clasă, a unor părinți cu apartenență socială bine definită. Fără îndoială, este nevoie de multe eforturi pentru a-și putea păstra cu sfințenie propriile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]