432 matches
-
-i udătura, frate? Tu crezi că poți mânca pește fără să ai alături o ulcică cu vinișor de la mama lui? Nu poți. Așa că la pofta ta de pește adă și o oală cu vin. Apoi om mai vedea noi... Când ulcelele au fost pline, Pâcu a pornit a vorbi: Cred că l-ați văzut pe amărâtul cela de pescar, care nu o stat acasă nici pe un ger ca cel de azi. Apoi pescuitul ista îi ca o boală. Nu poți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
numai când îi vorba de udătură, dar când îi vorba de treabă nu vede nici la doi pași - l-a pișcat moș Dumitru. Costache, tu ori ne-ai uitat, ori ți-au slăbit și ție vederile? Tu nu vezi că ulcelele îs uscate ca șleaul în mijlocul verii? Toarnă și tu ceva în ele... In timp ce umplea ulcelele cu vin, crâșmarul comenta: Uite, domnule, că o coborât milităria din pod. Atenție, că o venit majuru’ bat! Numai că pâclișâtu’ ista de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pași - l-a pișcat moș Dumitru. Costache, tu ori ne-ai uitat, ori ți-au slăbit și ție vederile? Tu nu vezi că ulcelele îs uscate ca șleaul în mijlocul verii? Toarnă și tu ceva în ele... In timp ce umplea ulcelele cu vin, crâșmarul comenta: Uite, domnule, că o coborât milităria din pod. Atenție, că o venit majuru’ bat! Numai că pâclișâtu’ ista de Pâcu nu se îmbată niciodată - a adăugat moș Dumitru. Păi cum să mă îmbăt dacă eu nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu. In viața mea, câinii n-o avut noroc să-mi mănânce din traistă, ca altora, așa că nu ai dreptate cu dormitul, Dumitre. Doar nu ți-o fi sărit țandăra, Pâcule - l-a ischitit moș Dumitru. Pâcu, însă, mângâia trupul ulcelei cu vin cu o plăcere deosebită și pufăia din lulea cu satisfacție. Cum se vede treaba, moș Pâcu știe să te țină cu sufletul la gură și când ești gata să ți dai sufletul îți destăinuie taina poveștii râzând...Si
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ați băgat la cap. Așa că mai puneți-vă pofta-n cui - a răspuns Pâcu, în timp ce un nouraș de fum străveziu slobozit din lulea l-a învăluit cu tandrețe... La un semn discret al lui moș Dumitru, Mitruță Ogaș a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Așa da! Mai zic și eu că îți vine chef de vorbă - a apreciat Pâcu gestul lui Mitruță. Păi dacă ți-o venit chef de vorbă, dă-i drumul - l-a îndemnat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când milităria s-o urcat în pod. Da’ n-oi coborâ-o eu? Atunci să vezi! Mitruță! Tu ești paharnicul. Ce faci? a luat inițiativa moș Dumitru. Mitruță n-a așteptat să i se spună de două ori și a umplut ulcelele cu vin, începând cu a lui Pâcu. Uite ce cinste ai, Pâcule - l-a atenționat moș Dumitru. Intre timp, Pâcu s-a luptat cu luleaua lui până a început să fumege. Cei din jur îl urmăreau cum urmărește pisica vrăbiile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sărit În tranșeu. Petrică s-a oprit din nou. Cu o privire Îngerească a cătat către Elena. Apoi a Îngăimat ostenit: ― Fata tatii. Mai ai o gură de vin? Roagă-l pe nenea Mitru să sloboadă câte un chicuș În ulcelele musafirilor da’... să nu mă uite și pe mine... După ce „paharnicul” și-a făcut datoria, Petrică a sorbit pe-ndelete și apoi a mers mai departe:. „Avem timp să ajungem la Toader?” - i-am Întrebat eu, pe cei de la divizie, În timp ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
soția lui Petrică a adus câteva străchini Învârfonate cu plăcinte poale-n brâu... ― Să vedeți cât de frumos va curge povestea după ce veți gusta din aceste bunătăți. Poftiți de luați - i-a Îndemnat nevasta lui Petrică. Nenea Mitru a umplut ulcelele de parcă ar fi fost paharnic de când lumea. Când totul a fost gata, Petrică a ridicat ulcica: ― Apoi, boieri dumneavoastră, faceți-ne cinstea de a gusta din acest vin uitat În fundul pivniței de când m-am Întors de pe front și Încă mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trăiți, domnule căpitan” - am rostit În cor... Rămași singuri, ne-am strâns unul În altul precum puii de găină când se trezesc fără cloșcă... ― Dacă tot ai pomenit că ați rămas singuri și speriați, ca să prindeți curaj, puneți mâna pe ulcelele celea și pe câte o plăcintă și: ”Hai! Mai Îndeamnî cumătri. Nu ti uita cî nu-i. Nu-i cum trebui’, Îi bun cum esti. Bun-rău, copchii mănâncî. Mult-puțân, aici sî rămâi” - cum ar fi spus unul care Îl avea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tata Toader. ― Ba cântă șî zâua, da’ atuncea te anunță că a’ sâț’ cadă musafiri - a adăugat mama Maranda. Odată cu aceste vorbe ale lui tata Toader și ale mamei Maranda, musafirii s-au apucat să mănânce și să guste din ulcelele cu vin. Când totul a fost după dorința soției lui Petrică - adică bucatele nu plângeau pe masă, iar vinul nu s-a Încălzit În ulcele - a urmat un moment de liniște, pentru adunarea gândurilor. Ochii mesenilor s-au Îndreptat apoi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Toader și ale mamei Maranda, musafirii s-au apucat să mănânce și să guste din ulcelele cu vin. Când totul a fost după dorința soției lui Petrică - adică bucatele nu plângeau pe masă, iar vinul nu s-a Încălzit În ulcele - a urmat un moment de liniște, pentru adunarea gândurilor. Ochii mesenilor s-au Îndreptat apoi către tata Toader, cu așteptare plină de speranță. ― După câti văd eu, ar cam trebui să Încep povestea. Da’ cum s-o ieu? ― Cu Începutul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
frate Toadere, dacă te-ai dus la bătrână după fiertură? - l-a Întrebat Petrică. ― Păi, dacă nu mă duceam, nu cred că mai avea cine să vă spună povești În sara asta. Cred că de multă vreme eram oale și ulcele. ― Dacă luăm În seamă spusele lui Bismark privind efectul diferitelor băuturi asupra omului, cred că ai dreptate, tată Toadere - a apreciat profesorul. ― Da’ ce a spus neamțul, Nicule? - a Întrebat Petrică. ― La prima vedere, pare o glumă, dar vorbele lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nașului că el vre’ sî pleci!” Nu cred că trebuie să așteptăm să ne poftească gazda să pupăm mâna „nașului”... - a sfârșit vorba tata Toader În râsul mesenilor... După ce au mâncat gogoși pe săturate și au Întrebat de sănătate cele ulcele cu vin, musafirii s-au ridicat. Nicu a privit spre nenea Mitru... Acesta a dispărut Îndată. În scurtă vreme, la poarta hanului s-a auzit tropot de cal, semn că o birjă se afla În preajmă. Nenea Mitru a intrat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
întoarce armele împotriva hitleriștilor și a se alătura Puterilor Aliate - a dejucat acest diabolic plan ce urmărea ștergerea României de pe harta lumii. Povestea pe care o inserez acum privește pe celălalt demn urmaș al bătrânului Gritas, de mult oale și ulcele, ca rezultat al morții violente când încă nu depășise 60 de ani. E vorba de cel mic, mezinul, cu 5-6 ani mai în vârstă ca mine și care, dintr-o răutate cu nimic justificată, pe când eram în clasa I la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
către gravitate, spre acea zonă de suav eter În care ființa ei, cândva ușoară ca un fulg de voal, s-a Înșurubat Într-un dans al virginității cărnii. Nu mi-a mai păsat că a aruncat apoi cu oale și ulcele pline de lături, că s-a smiorcăit, m-a umplut de zoaiele unei vorbiri deșuchiate, Închise În putreda alterare a cărnii, m-a arătat cu degetul ca pe cel mai mare răufăcător, s-a Îndârjit să mă aștepte când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
e separeul pentru domni“, spusese. „Și de ce nu ne-ai chemat până acum aici ?“, întrebase Maca, intrând în odăița strâmtă, cu masa și scaunele ei și, pe pereți, cu etajere pline de tot felul de lucruri vechi și nefolositoare, de la ulcele ciobite până la fiare de călcat cu cărbuni. „Nu e ușor să fii domn“, răspunsese bătrânul. „Trebuie să ai ceva cu adevărat greu pe suflet.“ — Și zici că asta a fost o poveste pentru copii ? întrebă Jenică. Ce înțeleg copiii din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența: "E strigătul pământului sub rod/ în chiot amețind cu zloată,/ prin care neuitarea câine orb/ ne-adulmecă, ne caută, ne latră". Ceramica regăsită exprimă incertitudinea poetului care caută prin umbra sfântă de ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde apă proaspătă la călători!" Fântâna, care apare simbolic de-a lungul creației, izvor de viață și moarte, alături de câmpiile mănoase, de podgoriile aplecate de strugurii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
desfășoară după un anumit ritual, un joc "de-a v-ați ascunselea" printre statui. Poetul visează trepte lucitoare pe care să urce (XI) și devine neguțătorul unor mărfuri alese amintind de Nastratin, eroul lui Ion Barbu: Urc încovoiat sub dulci ulcele/ Ce le vând la târguri numai eu/ Pe zborul meu stau pulberi grele/ Puse violet de-un alizeu" (XV). Aici, pe malul Styxului, materia parcă-și continuă existența, universul este balcanic, oriental, fastuos și pitoresc, poetul fiind sfâșiat de aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Sentimentul iubirii devine grav: "Suntem egali?, Vom muri deodată sau unul va purta,/ Încă o vreme,/ Cadavrul celuilalt lipit de el." Melancolia este generată de timp, de împuținarea timpului: "Zadarnic în ornic mi se termină/ Timpul ca apa dintr-o ulcea/ Cine din mine ți se-nchină/ E vinovat în fața mea." Timpul este îngerul morții, trecerea în somnul lui este mirifică, ca zborul pe un fund de ocean, fără ieșire și fără plângere. Ana Blandiana cântă sentimentul liniștii perceput senzorial; el
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ploi năprasnice și spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri, deasupra puhoaielor Moldovei [...] - Pe vremea aceea, tot în acest loc ne aflam, în preajma focurilor și a carălor cu must, cu alți oameni care acuma-s oale și ulcele; și-n jurul nostru umbla Ancuța cealaltă, mama acesteia, care și ea s-a dus într-o lume mai puțin veselă, în vremea aceea stam eu năcăjit foarte, într-o zi, în ușa hanului, cu oala în mâna stângă și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
asculta ce spuneam eu... Ce voi fi spus atunci nu știu - au fost vorbe care au zburat ca și frunzele de toamnă... (Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuței) 1. Menționează antonimele termenilor: depărtată, deasupra. 2. Explică sensul expresiei a fi oale și ulcele. 3. Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4. Transcrie două coordonate spațiale și două temporale. 5. Comentează semnificația comparației din final. 6. Prezintă două mărci ale oralității existente în fragmente. 7. Precizează modul de expunere folosit în prezentarea Ancuței
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o surcică (așchie), iar când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și o lumânare (Bucovina) 313, sau, când sunt Alexiile, se aprinde o lumânare pe locul unde a murit omul pentru "curățire și sfințire" 314. 4. AERUL Mediator între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!"375 În Joia Mare, de dinainte de Paște, în Bucovina, se trimit pe la case, de sufletul morților, sticle sau ulcele, pline cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu Moldovei, se umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / Nimic nu e. / Nimic să nu s-aleagă de (cutare) la judecată în divan..."396 De Sfântul Ilie, în Bucovina, mai ales în regiunile Crasna și Câmpulung, de sufletul morților se trimit ulcele cu apă, împodobite cu flori și legate, împrejurul gurii, cu "strămătură" roșie, sfințindu-se, astfel, drumurile pe care le străbat sufletele morților.397 Sfințirea gospodăriilor se face la început de august, de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]