523 matches
-
Parcă. S-a desprins cu greu de sub privirea haiducului și a pornit spre locul ei. Încerca să nu privească înapoi, dar simțea că o arde ceva în spate... Pentru o clipită a întors capul... Haiducul nu mai era acolo. Doar ulcica trona în mijlocul mesei... „Doamne! Ce-i cu mine? Am vedenii? Doar ședea acolo... I-am dus ulcica și am așezat-o în fața lui. Nu se poate! Era acolo! Acolo era!!!” De atunci, aproape în fiecare seară apărea haiducul. Și totul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu privească înapoi, dar simțea că o arde ceva în spate... Pentru o clipită a întors capul... Haiducul nu mai era acolo. Doar ulcica trona în mijlocul mesei... „Doamne! Ce-i cu mine? Am vedenii? Doar ședea acolo... I-am dus ulcica și am așezat-o în fața lui. Nu se poate! Era acolo! Acolo era!!!” De atunci, aproape în fiecare seară apărea haiducul. Și totul se repeta așijdere, până într-o seară, când haiducul a apucat-o de mână și, uitându-se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
seară apărea haiducul. Și totul se repeta așijdere, până într-o seară, când haiducul a apucat-o de mână și, uitându-se în ochii ei, i-a șoptit... Bătrânul s-a oprit din nou din vorbire și a gustat din ulcica cu vin. Și-a dres glasul și a reluat povestea: În seara aceea, învăluind-o cu acei ochi sânilii ca într-un crâsnic, i-a șoptit: „Brândușa badii după primul cântat al cocoșilor te aștept lângă stejarul din poiană...” „Nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spui asta!” Tremurând ca varga, hangița a întrebat: „Da’, da’ dacă se... se trezește barbatu’?” „Nu se trezește. Sigur nu se trezește. Uite aici. Ia șâpu aista și înainte a vă a eza la masă îi pui câteva chicături în ulcica cu vin, pe care o bea în ficare seară. Îi o fiertură de buruieni. Nu-i nici o otravă.” Ceva parcă a împins-o să ia sticla și s-o ascundă cât mai repede sub ștergarul înflorat ce îl purta mereu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vinul turnat de flăcău, bătrânul a reînodat firul povestirii: Și cum spuneam hangița făcea totul ca purtată de un duh necurat. ... În seara acea, după ce au terminat treburile, înainte de a se așeza la masă, hangița a lăsat să curgă în ulcica cu vin a hangiului câteva chicușuri din șâpul primit de la haiduc.... Apoi, vlăguiți, s-au dus la culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
târziu. Chiar și acum iarna când noaptea îi atât de lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în vin. Ia să mă prefac eu că îl beau, dar...” În seara aceea, hangița, știind că i-o pus fiertura în ulcica cu vin, n-o mai băgat de seamă dacă hangiul o băut vinul ori ba. Era o iarnă vrăjită și omătul proaspăt din poiană nu era atins nici de pasăre... La miezul nopții, hangița a plecat, ca de obicei către
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lunatec, a ridicat cocoșul durdei și... când a simțit că îi plesnesc tâmplele de încordare - fără să ochească - l-a slobozit!!!... De atunci... nimeni n-a mai aflat nimic despre hangiu... Neculai, înghițind în sec, a răsuflat adânc căutând orbește ulcica cu vin... -Și acum slobozește pre robul tău, fiindcă el plutește în lumea închipuirii - a răsunat glasul cântat ca la strană al ieșeanului, aducându-mi aminte că nu sunt singur... Clipind des, am privit către el ca și cum m-aș fi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu se zărește de loc Și pe marea îndepărtată Nu s-a mai odihnit ochiul meu. Adapă și Auta mulțumiră mulțimii și își strânseră darurile în sacii de drumeție. Aveau pâine și carne. Cineva le dăduse un fagure, altcineva o ulcică de vin. Cântecul plăcuse, prin urmare mai putea fi cântat. Câteva luni aveau din ce să se hrănească. - Acolo, în steaua lui Anu, sunt poeți? întrebă Adapă mâncând pâine. Auta nu-i răspunse: plângea. Tovarășul său îi înțelese tristețea și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și poezia în medicament alintător. Dintre toți prietenii lui poeți, cu care a hălăduit prin timpuri de tot felul, el, singurul, a turnat și cimentat în literă un zbor prin Iași al unei generații ce și-a stins năduful în ulcica izbită de pământ, în vinul ce se prelingea prin crăpăturile durerilor. Alexandru Tăcu a avut inspirația să-și moaie penița și să cânte apoi la,,Flaut tenebra " ". În : Omar din dealul Copoului, cronică literară la cartea de poezie „Flaut tenebra
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a unei situații. Informații de acest fel nu se află doar în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit., Lucia Berdan, Fețele destinului, ed. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sare, piper proaspăt ras CZARNINA (Supă poloneză de rață) Greu de făcut... Dacă v-ați gândit să folosiți o rață congelată, uitați această rețetă. Este absolut necesar să aveți o rață proaspăt sacrificată. Se adună sângele raței sacrificate într-o ulcică. Se adaugă oțetul, ca să nu se închege, și se pune la frigider. Între timp, se curăță bine rața. Se pune într-o oală mare, cu tot cu gât, inimă și ficat. Se acoperă cu apă și se dă în clocot. Se îndepărtează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ia, păcatele mele, bade Vasile, reuși să îngaime femeia, prăbușindu se la picioarele bărbatului. Fimeie, nu fi nebună, se sperie, bărbatul, încercând să o sprijine. Ileană, strigă la nevastă-sa, care trebăluia pe la cuptor, acrind borșul de porc, adu o ulcică de apă! A murit Gheorghe! țipă Saveta și căzu fulgerată din mâinile înțepenite ale cumnatului. Vai de mine! țipă și Ileana, speriind cei trei copilași, care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și căciuliță. Nu era opozant. Era un simplu nebun. Și toate astea atunci cînd, În mod cît de cît normal, ar fi trebuit prezentat măcar un singur om internat abuziv prin clinicile de psihiatrie. Dară nu, acestor redactori scoși din ulcică nu li se pare importantă chestiunea, fiindcă se zbat pe programul doi. Ei cred că dacă aruncă-n camera chiar că de luat vederi niște afirmații magice precum budinca, e gata emisiunea. Ne ciocănesc În ecrane cu dicția unui domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pridvor, cu ușa spre uliță și cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare și dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul ușii, unde se spală dimineața învățătorul, iar după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma atârnă niște cămăși femeiești de stambă. În umbra cămășilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini păzite de un cucoș mic cu creasta însângerată
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
după ce se mai răcorește, se poate lua cu furculița sau tăia. Iaurt (Chișleag) (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 1 litru lapte de vaci integral, de preferat lapte de la țară. MOD DE PREPARARE: Laptele crud se pune într-o ulcică de pământ sau în lipsa acesteia, într-un borcan de sticlă și se lasă o zi (iarna) sau o jumătate de zi (vara) la un loc călduț. În acest timp laptele se va prinde, iar deasupra se va aduna un strat
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
nu suntem urmăriți de nimeni. Aici pot fi multe urechi și mulți ochi care inconștienți sau nu, ne pot face un mare rău. - În cazul ăsta, după ce mă întorc, eu vă propun să veniți în sat, la mama, cu o ulcică „pentru lapte”, sâmbătă seara când se mai retrag din codoși la casele lor. Ce ziceți, e bine așa ? - Cred că da, și mai cred că ne vom lămuri mai detaliat despre tot ce-i necesar a cunoaște. Cred de asemenea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
tine foarte mult și eu și soția mea ca și tata socru, domnul învățător Obreja, ca la copiii noștri, Sică, și Cocu. așa să ne ajute Dumnezeu. - Vă mulțumesc pentru încredere. Vă va conduce Vasile până la pod. Văd că în loc de ulcică pentru lapte, ați adus altceva. Vă mulțumesc dar vă va-nsoți fratele meu, Vasile cu ulcica promisă, amintește Mihăiță promisiunea făcută anterior. - La revedere Mihăiță ! - La revedere domnule învățător ! Vasile își ia în primire misiunea și însoțește pe fostul lui profesor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca la copiii noștri, Sică, și Cocu. așa să ne ajute Dumnezeu. - Vă mulțumesc pentru încredere. Vă va conduce Vasile până la pod. Văd că în loc de ulcică pentru lapte, ați adus altceva. Vă mulțumesc dar vă va-nsoți fratele meu, Vasile cu ulcica promisă, amintește Mihăiță promisiunea făcută anterior. - La revedere Mihăiță ! - La revedere domnule învățător ! Vasile își ia în primire misiunea și însoțește pe fostul lui profesor și director până la domiciliul acestuia, despărțindu-se cu respectul cuvenit. Date istorice folosite de autor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
folosesc și neutrul, din acest punct de vedere, și În același timp mai mult decât răspânditul lut. Inutil să adaug că pentru noi, cu oarecari rădăcini mediteraneene pe lângă aceea autohtonă, lutul mai Înseamnă ceva: În el, adică În strachină, respectiv ulcică, se Întâlnesc cel mai fericit sarmalele și vinul. Altfel spus, vița se Întregește. Încununat cu iederă, cu o cupă În mână, dar și cu un toiag Încunumat cu un con de pin, vița a creat un zeu: al vinului, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pentru omul Începuturilor, observația nu devenea știință, ci tehnologie. Când a ciocnit două pietre, cioplindu-și o unealtă, el făcea mecanică. Și tot atunci, uscând la Soare ceramica, făcea fizică, pentru ca arderea ei să fie chimie. Câteva fructe uitate În ulcica cu pricina și devenite o zeamă tentantă, Însemna deja biochimie, iar prima recoltă și primul animal domesticit era biologie. Și tot atunci, dorința de a Îmbunătăți performanța, selectând pentru la anul cele mai frumoase semințe și animale, a devenit genetică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii mei, nu uitați de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru tărtăcuță mai trebuie să treacă mai bine de un mileniu și jumătate - cât mai strâmtă la gură, dar zeilor să le-o puneți În cățuie, cea cu gura largă, ca să le distile repede și cu bună mireasmă... Hm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum e, și mâine... Și deșartă ulcica ce i-a răsărit În față În paharul scos din sân; strunjit În lemn de iederă. Cumplită așteptare, dar apa de prisos mustește prin peretele paharului, că e doar o moleculă de H2O, mai mică decât diametrul porilor lemnului; doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
piatra e vie, are suflet; chiar tu, culmea, l’ai măsurat. Și mai știi ceva? Chiar ceva creat de tine, o cărămidă de pildă, are suflet. Cedat sau poate chiar creat de tine. „Demiurgule!“ Ce să-ți mai miaun? Despre ulcica din care-ți bei vinul? Și ea, și vinul, sunt vii. Și recunoaște că nu vrei s’o vinzi. De altfel, nu ți-o cumpără nimeni, impregnată cum e cu biocâmpul tău, altfel decât al altuia. - Bine, Moti, dar ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
starea „defavorizată“ când unuia, când altuia, adică aceluia hegemon În acel moment, reușesc să-mi păstrez blănița bine Întinsă pe trupușor și tot mai strălucitoare... 2. Varza Într’o poveste, Moș Crăciun a Încurcat darurile. Erau acolo o varză, o ulcică cu smântână și una cu miere, pentru trei prieteni: un iepuraș, eu, respectiv un ursuleț; eu m’am ales cu varza... Ce să fac eu cu ea? Să-mi ascut de ea gheruțele? Dar, jucându mă cu ea mi-a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]