462 matches
-
împlinită, ea nu va semnifica sfârșitul omului sau al istoriei, ci doar ultima treaptă în personalizarea energiilor lumii, de unde doar mărimile infinitezimale îl vor mai separa de natură, de o parte, de Absolut, de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mărimile infinitezimale îl vor mai separa de natură, de o parte, de Absolut, de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea treptelor spre desăvârșirea umană apare și la Kant. În Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită aflăm: "Din toate acestea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea treptelor spre desăvârșirea umană apare și la Kant. În Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită aflăm: "Din toate acestea se deschide (ceea ce, nepresupunându-se un plan al naturii, n-am avea temeiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al energiilor, unul care în-cearcă și reușește să transforme această ordine (lumea) pentru a-și delimita un fel de "loc natural"; omul este mai degrabă un mod existențial (unitate de existență) care face din muncă mijlocul schimbării ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stricta determinarea naturală. Numai pe acest temei omul capătă un nou relief existențial. Dacă l-ar fi izolat, dacă ar fi făcut din el o apariție spontană și miraculoasă, care să nu aibă în geneza sa nici o condiționare naturală, atunci umanizarea ar fi fost un accident de felul unui diluvium, al unei calamități, care ar fi schimbat forțat ordinea naturii. Legată fiind însă de natură, existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a energiei, reface universul însuși prin structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant, ci un principiu de ordine "naturală", adus pe lume prin lucrarea naturii (în om) și făcut să lucreze de către om (propriu-zis și asupra naturii). Ceea ce am putea numi "umanizarea naturii" nu este expresie a necesității oarbe, ci, cum ar spune Spinoza, a necesității libere. Fundată în voința omului, libertatea sprijină cristalizarea aptitudinilor într-un gen de muncă și, în urmare, introduce în lume principiul de ordine propriu omului. O
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
munca nefiind un gest ne-natural, ci unul natural și cultural totodată; munca este un fapt ce continuă energia naturii și, printr-un agent omul selectează și folosește energiile ce conduc spre cea mai bună stare, "așezare", a lumii. Prin "umanizarea naturii", fiecare formă de energie este adusă în locul propriu, poziționat în funcție de forma finală a evoluției energiei: omul. Întregul univers își dovedește îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care face din om scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării (umanizării naturii), așadar reprezintă, într-un fel, polul opus celui natural. Numai printr-o asemenea opoziție, ca mod de existență, omul de la începuturi a putut deschide un curs nou pentru evoluția lumii. Pe cât de departe se află el de Absolut, tot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conferă personalității energetice și o contextualizare națională. Ea nu poate rezulta decât acolo unde poporul are un ideal înscris într-un "mesianism". Iar idealul, ca și mesianismul, își au "locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o formă mediată, socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnul unor apariții absolut întâmplătoare, care ar topi în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinată. Fără libertate, omul ar fi un dat natural suficient sieși; cu libertatea, omul este ființa creatoare de sine, aflată în posibilitatea de a-și onora programul existențial: "libertatea este, după Mounier, în același timp, condiție esențială și rezultat al umanizării"300. Libertatea este conceptul care, prin înțelesul conferit de Em. Mounier, distinge reconstrucția filosofică a acestuia de un model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aparte sfetnicului său de taină Maximilian : „Ce părere ai ? Eu cred că ne-a dominat”. „Da, maiestate”, răspunde fără să stea pe gânduri Maximilian, „v-a dominat”. Înzestrat cu instinct comercial, regizorul Nicolaescu face și el un gest disperat întru umanizarea schemei propagandistice Mihai Titus. Îi solicită lui Ceaușescu introducerea unor secvențe erotice ale eroului cu frumoasa Rossana (Irina Gărdescu). Secretarul general rămâne inflexibil : „Și eu sunt sensibil, ca și dumneavoastră și vreau să vă spun cum simt eu. Eu sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de noi, sunt, oricât ar părea de paradoxal, mijlocele de expresie, chiar limbajul. Cuvântul este, in primul rand, un instrument al inteligenței, creat pentru a acționa asupra materiei și a o controla, dar el "diferă de altele prin posibilitatea de umanizare, de vitalitate, de spontaneitate" [s.n.], atribute "ce sunt apoi delegate părții poetice a limbajului"45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
celelalte imagini (olfactive, tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică; b. dinamică (nota de mișcare; cum se realizează). Perspectiva naratorului: a. implicare: scriitorul „se plasează” în interiorul tabloului (devine „personaj”); b. detașare: scriitorul privește de afară (devine
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
noi - ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o singură ființă e ceva divin” (Paolo Montegazza). * „Fiecare dragoste este prima, În felul său.” (Petre Botezatu) Poate fi dat un exemplu mai potrivit ca acela trăit de Nicolae Labiș?...: „Sunt Îndrăgostit. E un curcubeu deasupra sufletului meu”. Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței „Inima are puterea de a da un preț nemaipomenit unor nimicuri.” (H. de Balzac) Pentru că „nimicul afectiv” nu se potrivește cu „nimicul logic”... * „Două iubiri umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este, Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub semnul exigențelor unor valori, al unor sensuri ale vieții, ale existenței: „Cheia Înțelegerii altora se află În propriile noastre vibrații afective. Adîncimea unui suflet străin o măsurăm cu propriile noastre sentimente” (Vasile Pavelcu). * „Drumul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a merita să fim”. Însă din ce moment am putea spune că merităm să fim fericiți? Credem că nu În condițiile trăirii unei fericiri egoiste, ci, dimpotrivă, cînd ai conștiința că ai putut deveni un participant la o operă de umanizare și Înălțare. * „E firesc să-și atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian)Însă chiar și În condițiile realizării unor comparații, aroganța Îi face pe unii să-și atribuie merite, pe măsura disprețului lor față de alții. * „În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Obiectivele esențiale ale activităților ministerului sunt: îmbunătățirea condițiilor de muncă, îmbunătățirea relațiilor colective de muncă, garantarea înlocuirii venitului în cazul pierderii locului de muncă și îmbunătățirea situației ocupării prin inițiative inovative, conștientizarea factorilor implicați în mediul economic și social și umanizarea muncii, promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. Administrația pentru Ocupare are ca atribuții: - studii și statistici privind ocuparea și șomajul; - ucenicia industrială pentru angajații salariați, acordul pentru prima slujbă; - concediul plătit pentru educație, acordul de formare la locul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reprezintă domeniul spiritualității, ea realizează o "instruire" a lui într-un anumit mod, o formare a lui, îndeosebi sub aspect intelectual, înlesnindu-i manifestarea civilizată a tuturor facultăților native. Din acest motiv, lecția limbii trebuie recunoscută ca forma pincipală de umanizare în sensul civilizației. Modalități de existență și de manifestare a limbii Deși apare destul de des în textele de lingvistică și în multe texte de logică și de filozofie, sintagma limbă naturală beneficiază în cazuri foarte rare de o atenție specială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizații și se concretizează în suma cunoștințelor achiziționate într-un sistem cumulativ al produselor cunoașterii care permit dezvoltarea simțului critic, a gustului, a judecății etc. Cultura presupune detașarea de natură, etapele culturii fiind etape ale umanizării, ale înălțării spirituale a omului, prin explicarea și valorificarea în raport cu sine a lumii. Limba, la rîndul ei, deși se prezintă ca un sistem de semne cu ajutorul cărora se realizează comunicarea, conține totalitatea semnificațiilor prin care aceste semne pot deveni componente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceasta presupune că ceea ce este realizat prin ea este valorizat ca un bun absolut, comunicarea are însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea alterității. În sfîrșit, limba umanizează natura, mediul cosmic, care, din element extern omului, devine interior lui, ca glosocosmos
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]