11,058 matches
-
de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții Măcin Lunca Joasă a Prutului (Vădeni) Munții Apuseni (Platoul Padiș) 1. Rezervația Biosferei Delta Dunării deține un triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”, Zonă Umedă de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit al Patrimoniului Natural Universal UNESCO; 2. Parcul Național Domogled - Valea Cernei; 3. Parcul Național Retezat, desemnat Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”; 4. Parcul Natural Porțile de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Național Piatra Craiului; 13. Parcul Național Cozia; Rezervația de zimbri Slivuț (Hațeg) Defileul Jiului 14. Parcul Natural Grădiștea Muncelului- Cioclovina; 15. Parcul Național SemenicCheile Carașului; 16. Parcul Național Munții Măcinului; 17. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; 18. Parcul Natural Vânători-Neamț; 19. Parcul National Buila - Vânturarița; 20. Parcul Natural Lunca Mureșului; 21. Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior; 22. Parcul Natural Comana; 23. Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”; 24. Parcul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nu știu bine. Coperta albastră face notă discordantă cu tot restul. Îl scot din raft și constat că peste copertă trece o panglică de catifea. - Te rog să nu-l deschizi! Am promis. Din prag, Maria mă privea cu ochii umezi. XI - Caietul acesta are o poveste. Nu știu ce conține, probabil gânduri, însemnări personale. Am citit din el doar o frumoasă poezie de dragoste, asta în prezența lui, a lui Mihu. Da, acest caiet îi aparține. Mi l-a dat la rugămintea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ziua de mâine, viitorul. Cine sunt eu fără tine? Cine am fost și cine aș fi, dacă tu n-ai exista în viața mea? Nu aștept un răspuns, pentru că îl cunosc. E în mine. Și în ochii tăi mari și umezi, care se deschid în fiecare dimineață, șoptindu-mi, pentru veșnicie. -Te iubesc, mami! FLASH 10 (Despre oameni și câini) unei prietene cu suflet de copil: actrița Petronela Chiribuță - Mai bine ai crește un copil, nu să-ți pierzi vremea cu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ca toate celelalte. Nu cere nimic de acolo, din spatele băncilor. Doar își strigă, în felul lui, durerea. Un picior îi atârnă inert, dovada unui accident, a cărui victimă în mod sigur a fost. Privește speriat și scheaună încet. Ochii lui umezi și triști spun doar un singur lucru: mă doare! Durerea. O stare pe care de multe ori, într-un acces de egoism ce ne caracterizează actualmente, ne-o atribuim doar nouă, oamenilor. Ne lamentăm în stânga și în dreapta de diversele nedreptăți
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ne bântuie, poate crea diferențe. O zi obișnuită. Un parc obișnuit, dintr-un oraș ca oricare altul. În fața mea, o tânără blondă, cu niște ochi minunați, alină cu o mângâiere plină de dragoste, suferința unui suflet de animal cu ochi umezi și triști. Ochi ce o privesc, parcă cerându-i iertare pentru toate vorbele grele pe care le-a iscat în juru-i. Am avut cândva un câine cu suflet de om. Le doresc oamenilor sa aibă un suflet de câine... FLASH
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
deținea 4 - 6% din suprafața cultivată; b) dominant cerealier, având însă porumbul ca cereală de bază, extins mai ales pe partea stângă a bazinului mijlociu și inferior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă a cursului mijlociu. Sunt regiuni mai umede și mai bine împădurite; se remarcă prin slaba prezență a culturilor tehnice, cu excepția florii soarelui, însă tendința de specializare în culturile perene (lucernă, trifoi, borceag) era deja evidentă (circa 10% din suprafață, în medie). De asemenea, local, se cultivau cânepa
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
eroziunea în pajiști și fânețe a fost și este trasarea greșită a drumurilor, orientarea lor pe linia de cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a drumurilor, orientarea lor pe linia de cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vieții...te-ai grăbit Încă din tren să nu pierzi nici o ocazie, acum te vei convinge dacă a meritat sau nu. Seara era așa de plăcută iar faleza plină de turiști dornici de o plimbare, și să simtă briza mării, umedă, rece și sărată. Încă nu se Întunecase când cele două turiste, mama și fiica, se Îndreptau spre camera lor În hotel. Seara se Încheiase fără nimic spectaculos, iar ele trebuiau să se culce mai devreme pentru a se scula cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
zi...sper să nu ne pară rău...zâmbise Andreea. Va trebui să mergem mai repede spusese ea, către fiica sa care Începuse să tremure de frig și de umezeală. Briza mării la acea oră era așa de rece și de umedă Încât toți cei ce se aventuraseră pe plajă mergeau zgribuliți. Andreea propusese o alergare ca Înviorare, până la malul mării. Ideea fiind bună, ambele pornesc În pas alergător, depășind grupul din față. Nici pe plajă nu s-au oprit din alergat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
țină promisiunea și sper că a fost o lecție pentru ea. A fost ceva spontan, noi În tren iar voi pe șosea la barieră. Nu se fac astfel de lucruri. Nici mie nu mi-a picat bine, dimineața rece și umedă, oboseala drumului...dar tot răul a fost spre bine. Uite că se Înțeleg bine, iar Silviu este un băiat de Încredere, să nu vă faceți nici un fel de griji. Are acest simț al onoarei și al datoriei bine Înrădăcinat În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
avea ce face și nu se împotrivi hotărîrii colectivului. Tomiță observă marea lui problemă și-i promise în taină că o să se repeadă el de-acasă pînă la poalele dealului să-i aducă o plăcintă. Chiar? întrebă Vlad cu ochii umezi. Pe-onoarea mea! Și fața lui Vlad se lumină ca un crin la răsăritul soarelui. Coborîșul de pe Dealul Ursului a fost mult mai greu decît urcușul, mai ales că fiecare trebuia să răspundă atît de apărarea propriului său spate, cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
acela un triton? Tritonul, i-a dat explicații Bărzăunului fratele său, Matei, e un fel de scîrbă cu ochi molîi, neagră, maro sau verzuie, adică o șopîrluță cît degetul cel mic, dar mai subțire, care trăiește mai ales în locuri umede și întunecoase. Nu mușcă, nu te teme! Poți pune mîna! Uuuah ! exclamă Bărzăunul înfiorîndu-se și lungindu-și gura pînă la urechi. Asta ar mai trebui, să mai și muște. Și-și scutură de mai multe ori mîinile, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să creadă, bine. Cine nu... Și să mai știți voi ceva: s-ar putea ca acolo, sus, să fi fost atunci un drum, sau o cărare, înainte de a roade torenții culmea. Eu te cred, Bărzăune, spuse Ilinca domol, cu ochii umezi. Spune mai departe! Și, ajunși acolo, turcii n-au mai știut pe unde s-o ia. Întrucît era seară, s-au hotărît să înnopteze în păduricea din vîrf. Pe domnița Oleana, ca să nu fugă, au legat-o de un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
decît să scoată un fel de sîsîit ca de gînsac, apoi se lăsă păgubaș. Și, pentru a nu-l ucide pofta stîrnită de povestea Bărzăunului, vîrî mîna în plasă și mai luă un măr. Numai ochii lui, săracul, rotunzi și umezi, vorbeau despre suferința năprasnică pe care o trăia. Știi ceva, Bărzăune, se rugă de el Ilinca apucîndu-î de braț, nu vrei să venim odată aici numai ca să prindem păstrăvi și să-i frigem așa cum zici tu? Cum să nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
este de a rosti adevărul uman, de a însămânța strălucire, și astfel "bucuria și slava dau în flăcări". Sensul suprem al omului: Crește asemenea pomului tânăr, liberă, virtutea,/ În curăția picăturilor de rouă, prin dreapta/ Înțelepciune și se ridică / Spre umedul Eter"; " În preajma încercării trudnice se dovedesc cele înalte". Scopul oricărui înțeles trebuie "să dea în floare pe înălțimile înțelepciunii". Și acest extraordinar adevăr ce se impune poetului: "O, de-ar găsi luntrea gândurilor un avânt mai puternic decât harul vorbelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
timp în care orașul a devenit un fel de republică sud americană. Leneș și taciturn, transpirat și dependent de sticluțele de apă, la jumătate de litru, care pluteau cu sutele prin mijloacele de transport, într-o pâclă moleșitoare de căldură umedă și zumzăindă de țânțari. Pe 2 mai a venit ploaia. Patru zile mai târziu, mi s-a pierdut urma. Au circulat foarte multe povești cu privire la dispariția mea. Unele de-a dreptul ingenioase. S-a spus, pe rând, că m-aș
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până acum. Mereu umede, mereu fremătătoare, ca antenele unui fluture. Isabel? Zbaterea se întețește, dar nu, pleoapele nu se deschid. Culoarea ochilor din spatele lor îi rămâne incertă... Albaștri sau verzi? Sau, poate, cenușii? Și din nou îi dezmiardă fruntea, îi atinge delicat brațul stâng
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Strungăreață deplasată spre stânga. Ticuri. Cărare. Ar trebui să port ochelari. Oroare de insecte. Coșmaruri. Multe. O ușoară siflantă. Pe tine. Te am pe tine. Până la urmă se întâmplase. Într-o dimineață, degetele apăsaseră clanța. Metalul scrâșnise neuns în aerul umed și încă cernit. Genele ei săltaseră ca de spaimă, trăgând pleoa pele de pe ochii rămași despuiați pe-ntuneric. Foamea gemuse și ea, surd, din stomacul gol de prea multe zile. Trecuse o vreme până să-i audă. Stâng, drept, stâng
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se strecura însă fără cuvinte sub plapuma din puf de gâscă. „Pleacă de-aici“, murmurase în gând Dominique cea de-acum, fără râs și cu ochelari ordonat așezați pe noptieră, în linie cu muchia vișinie a cărții. Gleznele se opriseră, umede, în iarba încă acoperită de brumă. Pleoapele se strânseseră brusc peste ochii rușinați de goliciunea lor. Foamea chemase crâncen amintirea cinelor mestecate împreună. Așteptaseră, o vreme, în liniștea deodată palpabilă, și unii, și ceilalți. Ochii ferecați de pleoape și tălpile
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
poveștile. La un moment dat, acțiunea trenează. Suspans. Moment binevenit de lâncezeală, cât să răsufle cititorul. Sau să caște. Autorul își adună gândurile și o ia, pieptiș, prin vidul narativ. Aerul se umple de cuvinte noi. Se face pâclos sau umed. Sau se curăță de griuri și se deschide, senin, până la linia orizontului. Vezi? Nu? Nu încă? Stai. Așteaptă puțin. Așteaptă-mă. Acum câțiva ani, treceam zilnic pe lângă un zid pe care scria „Dacă Oceanul te vrea, / Oceanul te ia.“ Pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]