4,168 matches
-
de lemn cu numărul 416, scris mare cu vopsea albă pe tabla verde. Am atins poarta, iar ea s-a deschis scârțâind și de undeva, din fundul curții, a ajuns până la mine, vocea mamei: - Vezi că iară´ scârțâie poarta aia. Unge-o cu puțin ulei. Dincolo de poarta care scârțâia se întindea curtea. O curte mare în care florile erau regine. Două pietre mari de râu, niciunde nu am mai văzut altele la fel, tăiate mai întâi din munte și prăvălite în
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
Lică-Ursulică este mare, ca Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
Lică-Ursulică este mare, ca Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
dar pe care l-am primit de la viață. Încep să înțeleg ce înseamnă viața petrecută cu tine. Fiecare clipă când nu ești lângă mine se transformă în dor. Un dor care arde, pârjolește și nu am nicio pomadă care să ungă acest suflet încins de flacăra dragostei pentru tine. Cristian terminând de rostit fraza spusă dintr-o suflare, nu-i venea să creadă că a rostit aceste cuvinte. Se întreba unde este bărbatul care doar își ridica pălăria într-o reverență
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395669543.html [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
când primeau bolindeții, dar nu-i mâncau. Îi puneau încet pe masă, în fața lor, împreunau mâinile și se rugau, privindu-i cu ochii-n lacrimi...Doamne !... Atunci am observat și eu că, de fapt, bolindeții noștri, făcuți din cocă nedospită, unși cu gălbenuși de ou, luceau ca soarele... Și...ce n-am știut eu până atunci !... Ei simbolizau copilașul născut în iesle, înfășat în scutece de aur. Fața lui strălucea, luminând cu razele sale blânde chipurile înlăcrimate ale oamenilor de la masă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
a fost fuga la dispensarul comunal aflat spre norocul meu la vreo patru - cinci sute de metri de noi. Nu mai îmi amintesc ce mi-a dat doctorul atunci, însă știu că mi-a făcut niște spălături și m-a uns cu un unguent pe buze. Nu puteam înghiți nimic, deoarece cavitatea bucală era carne vie, până spre esofag. Cum, necum, a trecut și acea zi nefastă pentru mine, iar când seara a venit tata acasă de la câmp, i-a adresat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
etc.Engl. pyramid e dedus din fr.pyramideyer ”pământ” , Sakha>Yakut (Iakuția din nordul Siberiei) , sel>yel ”vânt” etc. Sigur și saka acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
etc.Engl. pyramid e dedus din fr.pyramideyer ”pământ” , Sakha>Yakut (Iakuția din nordul Siberiei) , sel>yel ”vânt” etc. Sigur și saka acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în cușitică și hop! în foarte multe limbi (a se vedea și hope, speranța, ca și lat. spes); tot aici e hüpe în finice și poate și engl. up „sus“. În relație cu ainianul čup „soare“ pot fi: top, țup, ung. csopong „a sări.“ Rom. a sări este explicat prin lat. salire, iar acesta din i.e. *sel- „a sări“, după noi acesta din urmă e în relație cu i.e. *swel- „soare“. Găsim numele soarelui cu l în Papua Nouă Guinee: sual-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în cușitică și hop! în foarte multe limbi (a se vedea și hope, speranța, ca și lat. spes); tot aici e hüpe în finice și poate și engl. up „sus“. În relație cu ainianul čup „soare“ pot fi: top, țup, ung. csopong „a sări.“Rom. a sări este explicat prin lat. salire, iar acesta din i.e. *sel- „a sări“, după noi acesta din urmă e în relație cu i.e. *swel- „soare“. Găsim numele soarelui cu l în Papua Nouă Guinee: sual-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
le uita, dar nu ostentativ, ci doar purtată de val. Și, cum făptuia nelegiuirea, știa că ispășirea avea să fie aspră și îndelungată. Dar nimic n-o putuse opri, bunăoară, în copilărie, să guste din felia de mămăligă prăjită și unsă cu magiun, primită de la Macai, de fapt Mihai, băiețelul plin de bube dulci, nepotul unor vecini. Se ascunsese după un pom din stradă, mâncase tacticos, dar a doua zi, purta ca dovadă a neascultării o grămadă de bube ornamentându-i
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446359286.html [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
Dragoș. Într-adevăr, Diana se află în bucătărie, pentru ultimele pregătiri, iar Cornel în baie, așa că el își asumă rolul de gazdă. - Poftiți doamnă, sunt Dragoș Vasilescu, nașul copiilor și momentan gazda dumneavoastră. - Florentina Popescu. Are voce plăcută, melodioasă, te unge la inimă. Prima impresie este bună. Politicos, îmi face loc să intru în hol. Cunosc bine apartamentul. În stânga este bucătăria, din care se aude vocea Dianei: - Te-a speriat Dragoș? - De ce? Așa mă știi? îi răspund râzând. Mă sperii eu
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_ii_titlu_provizori_stefana_ivanescu_1358153689.html [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
așezat pe marginea patului.Așa îl găsesc cei doi. Scena 3. POVESTITORUL În cortul Măriei sale intră cetașul Volbură cu făclia în mână și se postează lângă intrarea cortului, apoi pătrunde înclinându-se vătaful de plăieși Ursan. URSAN Măria-Ta! Domn uns de Dumnezeu, Vin de pe lunca Dâmboviței desfrunzită Să-ți spun că soarta căpitanului Alună a fost pecetluită De oamenii ohabnicului Vlad și de spahii încoifați Și până în călcâie împlatoșați. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Se ridică, calm, îl privește drept în față
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
a luat armele lui, Agățate lângă icoană într-un cui, Și-a intrat în luptă dreaptă Dând dușmanilor veșnicia drept... răsplată. Iar popa Crându îșu făcea cruci mari, Călăreții au sărit de pe armăsari, Simțeam la inimă că fapta ei ne unge, Iar popa își ștergea de anteriu sabia cu sânge. MIRCEA CEL BĂTRÂN Aștept să cunosc această femeie vitează A cărei faptă drumul spre viitor îl luminează Și din tot ce spusa-i mie Lui Alună merită soață să-i fie
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Ridicați-vă meșteri ce veți înălța aici veșnicia! Voi ce nu cunoașteți vraitul și nimicnicia Nu trebuie să îngenunchiați în fața odăjdiilor domnești, Chiar dacă în ele se află Domnul Țării Românești! Voi sunteți de toate mai presus Căci puterea divină va uns Cu harul de a ridica ce alții n-au făcut Un mândru lăcaș, loc de rugăciune și scut. Vlad, vă spun, a urzit trădarea și dacă plec Curând am să mă întorc și-am să-l petrec. Nu pentru scaunul
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Doar că era mai obosită. Călătorise multe ore până s-a urcat Ana din Câmpina în rapid. Spera să nu adoarmă pe plajă și să o prindă soarele să facă insolație, de aceea a rugat-o pe Ana când o ungea cu soluție pe spate să o atenționeze dacă va ațipi. Prima zi a fost superbă. Nu au stat prea mult pe plajă de teamă să nu fie prinse de soarele puternic al orei prânzului, ca apoi să le usture pielea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
simpatică, chiar dacă nu era așa de suplă ca Ana. Avea o față rotundă, ochii calzi și o mimică copilăroasă. Avea ceva care te atrăgea. Dacă Ana avea o voce ca o șoaptă, ceva ca o melodie de harpă, ce te ungea pe suflet, vocea Cristinei era mai groasă, mai distantă dar nu respingătoare. Închizând camera, au plecat direct pe scările de serviciu, nemaiașteptând liftul să apară. În trei minute erau pe plajă. Nu mai era aglomerația de dimineață, iar valurile erau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mai distantă dar nu respingătoare. Închizând camera, au plecat direct pe scările de serviciu, nemaiașteptând liftul să apară. În trei minute erau pe plajă. Nu mai era aglomerația de dimineață, iar valurile erau mai liniștite. Au întins prosoapele, s-au uns din nou cu soluții antisolare și s-au întins una lângă cealaltă, astfel încât să atragă asupra lor toate razele soarelui după amiezii. Adia o briză mai răcoroasă, nu caniculară ca prima dată. Discutau nimicuri să le treacă vremea mai ușor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
de se căutau mereu? Parcă era obsedată. Încerca să nu mai privească în direcția lui, dar involuntar după câteva minute, iar îl căuta din priviri. Vrea acum să vadă cu cine era pe plajă, singur sau cu familia? Cristina se ungea nepăsătoare pe picioare și brațe cu bronzol. Nu știa ce frământări o preocupau pe colega sa de cameră. Se ridică să-și maseze crema și pe partea din spate a picioarelor. Atunci descoperi privirea Anei atent îndreptată spre dig. - Ce-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieșirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului by http://uzp.org.ro/credinciosii-catolici-reformati-si-evanghelici-sarbatoresc-duminica-invierea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
o găleată cu apă și roinița cu pămătuful! Adu repede ! Însuși bunicul alergă în casă, căută masca lui de prisăcar, o puse pe cap, luă roinița și foșcăitoarea de fum, cu care să strângă roiul de pe pom. Pregăti roinița, o unse în interior cu miere, să fie mai ispititoare pentru albinele din roi. Pregăti capacul, legă roinița lungă de-o prăjină, apoi o urcă în vârful prăjinii până în dreptul roiului din pom. Încet-încet, albinele, ademenite de mirosul de miere din roiniță
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1488736501.html [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
că sunt trimiteri care mizează pe cultura/ inteligența publicului. Pe alocuri umorul e chiar un pic cam prea nișat. Nu știu câtă lume o să descifreze replica bătrânei critic „trei pagini povestești subiectul și la final tragi concluzia”, dar pe mine m-a uns pe suflet. Filmul are această calitate, de a întinde tentacule în tot felul de nișe, pe care le explorează mai mult sau mai puțin superficial, în timp ce rămâne ferm ancorat în iconografia mainstream (ce poate fi mai mainstream decât Centrul Vechi
„Minte-mă frumos 3” s-ar putea să fie un film bun by https://republica.ro/zminte-ma-frumos-3-s-ar-putea-sa-fie-un-film-bun [Corola-blog/BlogPost/338492_a_339821]
-
în Sfânta și Marea Marți se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie. Săptămâna Mare se continuă cu Sfânta și Marea Miercuri în care dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. În Sfânta și Marea Joi, dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Patimilor care se săvârșesc în zilele de luni, marți și miercuri unite cu Vecernia zilei următoare. Despre Sfânta și Marea Miercuri În Sfânta și Marea Miercuri dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, marți seara cu Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Miercuri. În cadrul acestei slujbe a fost citită Pericopa Evanghelică
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
șters cu părul capului ei, arătând față de Iisus Hristos un respect nespus de mare, oferindu-I mirul ca lui Dumnezeu. Ea știa bine că la jertfe se aducea untdelemn lui Dumnezeu, preoții se sfințeau cu mir, iar Iacov altădată a uns cu untdelemn stâlpul înălțat lui Dumnezeu. I-a adus Lui acest mir și l-a dăruit Învățătorului ca lui Dumnezeu, pentru că l-a sculat din morți pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i făgăduiește vreo răsplată. Într-adevăr
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]