22,953 matches
-
omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în veșnicie, „să cunoască și să se unească cu Dumnezeu, obiectul nemărginit al cunoașterii și, implicit, al fericirii sale”<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 16. footnote>. Năzuința crescândă după împlinirea binelui este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. „Căci cine n-ar spune că sufletul înălțat atât de mult n-a ajuns la vârful desăvârșirii?”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>. Însă această impresie ne
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
făcută de suflet îl va inspira mereu să năzuiască spre mai mult. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu e departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Din contră, în întuneric Dumnezeu Se face prezent sufletului, iar sufletul este unit cu El. Învățătura despre ἐπέκτασις exprimă o latură a experienței lui Dumnezeu făcută de suflet: caracterul ei inepuizabil, imposibilitatea oricărei sațietăți. Dar Sfântul Grigorie are cel puțin trei teme care exprimă experiența prezenței lui Dumnezeu pentru suflet în întunericul divin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
uniunea cu Dumnezeu nu ar putea fi niciodată statică. În timp ce numeroși erudiți ar prefera să sublinieze că această doctrină nu este una a eternei frustrări, există o tensiune de netăgăduit în doctrina Sfântului Grigorie între dorința sufletului de a se uni cu Dumnezeu și incapacitatea sufletului de a se uni cu El complet. Întrebarea este cum se poate interpreta și evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
În timp ce numeroși erudiți ar prefera să sublinieze că această doctrină nu este una a eternei frustrări, există o tensiune de netăgăduit în doctrina Sfântului Grigorie între dorința sufletului de a se uni cu Dumnezeu și incapacitatea sufletului de a se uni cu El complet. Întrebarea este cum se poate interpreta și evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de a bea, ci cu întinderea poruncii în veci, unește și îndemnul de a înseta, și de a bea și de a avea pornirea spre El<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text precizează următoarele: „Porunca și îndemnul Domnului: să vină la Mine și să bea e dată pentru
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în fiecare clipă”<footnote Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>, și devine mereu nouă prin participarea sa la Dumnezeu: „Când dar sufletul simplu, uniform și devenit cu totul asemănător cu Dumnezeu, a găsit Acel bun ... atunci el crește și se unește cu el prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu către care sufletul se urcă nu este un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sensibile, produce, dimpotrivă, o sete mai mare. Sfântul Grigorie ne arată unele din aceste suflete ale dorinței: Moise, Ilie, Ioan, Petru și Pavel și alți apostoli, cărora manifestările (θεοφανεία) divine „le-au aprins o dorință mai ardentă (σφοδρότερος). Astfel sufletul unit cu Dumnezeu (συναπτομένη), nu cunoștea sațietatea (ἀχορέστως) în plăcerea sa. Cu cât era mai plin de plăcere, cu atât mai ardentă se făcea forța dorinței<footnote P. G. XLIV, 778C-D; cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 311. footnote>. Experiența infinitului divin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
e decât natura umană însăși, care crește în fiecare clipă, devine nouă prin participarea sa la unirea cu Dumnezeu: „Când dar sufletul simplu, uniform și devenit cu totul asemănător cu Dumnezeu, a găsit Acel bun ... atunci el crește și se unește cu El prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu, către Care sufletul se urcă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
operații similare se pot aplica diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
cap să îl aplic și la filme, mai precis două recente, aflate pe marile ecrane: Maria-Antoaneta a Sofiei Coppola și Propunerea australianului John Hillcoat. Cele două pelicule sînt de ,genuri" extrem de diferite (sensul e cel de ,gender" aici), dar le unește somptuozitatea imaginilor - ironic, unul se detașează prin sălbăticia peisajelor, celălalt e filmat la Versailles, deci grădinile -, oricum desfătarea vizuală (iar paranteză, ca să precizez că ambii cineaști n-au găsit o gură de rai și o filmează din toate unghiurile, nu
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
fiind spartă, cărțile sale vor începe să apară, astfel încât numele lui Deliu Petroiu să fie prețuit și de cei care nu au avut șansa să îl audă vorbind. Cartea prietenilor mei este o suită de evocări - în care zâmbetul se unește cu lacrima - ale colegilor săi de generație, împreună cu care a fondat faimosul Cerc literar de la Sibiu. Deliu Petroiu s-a aflat chiar în nucleul Cercului, făcând parte din grupul care l-a vizitat pe Eugen Lovinescu în anul 1943. Alături de
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Nici noi. Mircea Geoană: "Domnul Stolojan, cu tot respectul pe care i-l port, nu este decât un berbec teleghidat de la Cotroceni." Haralampy: Mă scuzați, domnu' Geoană: dacă mai numiți vreo doi-trei berbeci dintre politicieni, vă paște gândul să vă uniți turma cu cioporul lui Becali? Mersiu! Călin Popescu Tăriceanu, apropo de "platformiști": "Nu trebuie să fim naivi - este o bătălie pentru funcții și pentru putere." Haralampy: Domnu' prim-ministru! Hei, gândiți mai pozitiv! Vreți să vă accidentați din nou? Dan
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
văd nr. 1, imaginile sînt absolut banale. Contrast cu nr. 2 în urma căruia rămîn unele dintre cele mai frumoase imagini dintr-un film românesc, pînă și compoziției lor nu ai ce-i reproșa. Iar acum trec la miezul conceptual, care unește în mod paradoxal aceste două pelicule, atît de diferite sub cam toate aspectele: puterea. Ambele au cel puțin un strat complet dedicat ei. În ceea ce privește nr. 1, capul mafiei îți spune din prima miza luptei lui: vrea ca mediul să fie
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
are nici o rochie, umblă tot timpul într-o salopetă care îi neutralizează genul, trebuie să fie rasă în cap. Protagonista este condiționată prin manipulare emoțională (poștașul), coerciție economică (tatăl) și forță fizică (tatăl și primarul). Și astfel ajungem la ceea ce unește fără putință de separare cele două pelicule - adaptat în cuvintele regizorului peliculei nr. 1 - puterea anulează binele și răul, dar și orice șansă de redempțiune.
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
să ghicească ideea președintelui Băsescu de a-l numi pe Tismăneanu în fruntea comisiei atât de atacate în ultima vreme. Lăsând deoparte alte Ťdetaliiť, cu totul irelevante pentru un fost securist, Liviu Turcu vede o întreagă țesătură de comploturi ce unește Cotroceniul, ICR-ul și Maryland University. Asta știu securiștii români, asta fac! În realitate, ICR urma să finanțeze, conform legii sale de funcționare, exclusiv costul proiectelor - simpozioane, conferințe, publicații -, întreaga activitate desfășurându-se benevol, prin simplul entuziasm și - dacă-mi
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des premiers à esquisser un concept de musique postmoderne", Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive de Luigi Nono, în: Circuit: musiques
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Brown, 1976; M. NYMAN, Experimental Music: Cage and Beyond, Cambridge, New-York, Melburn, Cambridge University Press, 1972, 1999; J. ATTALI, Bruits. Essai sur l'economie politique de la musique, Vendôme, Presses universitaires de France; W. RIHM, Trois essais sur le thème de... une conférence), în: Contrechamps, nr. 3, 1984, în: P. ALBÉRA (s. la dir. de), Avant-garde et tradition, Lausanne, L'Âge d'homme; K. POTTER, Robert Ashley and Post-Modernist Opera, Operă, vol. 38, 1987; J. BEVERLEY, The Ideology of Postmodern Music and
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
între familiar și insolit, între câmpuri de ruine și câmpuri de forță, în care anamneza, memoria de lungă și scurtă durată, construire a unei memorii își face într-un mod evident efectul în lucrarea muzicală." ("Berio utilise la citation comme une Traumdeutung et avec virtuosité, comme un prestidigitateur éblouissant, alors que Pousseur se lance dans une démonstration didactique qui le conduit à tisser, en musique, un sorte d'histoire expresse, conduisant de Monteverdi à Webern, en un aller et même retours
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avec virtuosité, comme un prestidigitateur éblouissant, alors que Pousseur se lance dans une démonstration didactique qui le conduit à tisser, en musique, un sorte d'histoire expresse, conduisant de Monteverdi à Webern, en un aller et même retours, puis, en une seconde étape, de Webern au bruit blanc et réciproquement. Berio est par là entré dans l'histoire et le répertoire, Pousseur non, me semble-t-il. [...] Et Berio est vraiment très fort pour lăncer l'auditeur dans une aventure entre ancrage et
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
inouï, entre champs de ruines et champs de forces, où l'anamnèse, la mémoire longue et la mémoire courte, le faire-mémoire șont à l'oeuvre manifestement dans la composition musicale."), Béatrice Ramaut-Chevassus, «L'évolution historique» et șes marges: éléments pour une lecture critique de Cinquante ans de modernité musicale de Deliège, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 16, nr. 1, 2005, p. 66 (incluzând și observațiile lui Deliège). footnote>. Astfel, deținem deja un punct de plecare în tentativa de extindere a repertoriului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
negru și maro. Magazinul practică orarul „Terrei“, zilnic de la 9 la 20, sâmbăta de la 9 la 18 și duminica de la 9 la 13. CAMELIA BLADA Pas în doi... l Ținute și accesorii pentru miri Cei care se pregătesc să își unească destinele au la dispoziție diverse oferte în privința procurării ținutelor de miri. Una dintre acestea vine din partea salonului „Gabriela“ (strada Proclamația de la Timișoara nr. 5), care, începând din această lună, a pus în vânzare, în premieră, costume pentru miri marca „Lorenzo
Agenda2003-34-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281374_a_282703]