7,183 matches
-
de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nicio sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 64. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept și aceea ca problema pusă în discuție să fie
DECIZIA nr. 41 din 22 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271928]
-
de vedere al instanței de trimitere. ... ... 78. În consecință, față de considerentele de mai sus, rezultă că sesizarea Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal nu este admisibilă, nefiind întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea
DECIZIA nr. 41 din 22 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271928]
-
nr. 82 din 19 decembrie 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2023). ... 25. În final, a mai susținut că în întreaga jurisprudență a instanței de contencios constituțional și practica instanței supreme în unificarea jurisprudențială s-a apreciat că sunt inadmisibile toate sesizările care pun în discuție interpretarea efectelor deciziilor Curții Constituționale sau a hotărârilor pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 26. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
instanței supreme, fapt ce demonstrează că acestea nu au întâmpinat o dificultate reală în interpretarea textului de lege în discuție, de natură a crea un dubiu în limite rezonabile asupra conținutului său, urmărindu-se de fapt, prin declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, o confirmare sau, dimpotrivă, o infirmare a soluției ce se prefigurează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită, și nu o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, prin pronunțarea unei hotărâri
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
nr. 490 din 3 iulie 2015). ... 114. Revenind asupra condiției de a nu se fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele și evaluând jurisprudența instanței de contencios constituțional și practica instanței supreme în unificare jurisprudențială se constată că sunt inadmisibile sesizările ce pun în discuție interpretarea efectelor deciziilor Curții Constituționale și interpretarea efectelor deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casația și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 115. Prin
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
care aceasta se sprijină (Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014), nefiind necesare din această perspectivă alte clarificări. ... 125. În egală măsură, în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte a constatat inadmisibilitatea solicitării de a se pronunța asupra interpretării și aplicării unei decizii a Curții Constituționale (Decizia nr. 4 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
vedere dacă chestiunea de drept a primit o dezlegare reală și efectivă din partea instanțelor. ... 20. Așa fiind, condiția noutății unei chestiuni de drept trebuie examinată în raport cu scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, spre deosebire de mecanismul reactiv al recursului în interesul legii, care se declanșează in situațiile în care problema de drept a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
Apel Craiova și tribunalele Ialomița, Iași, Ilfov și Vaslui. ... 33. Această orientare a fost împărtășită în ședința din 3 iunie 2020 a judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismul administrativ de unificare a jurisprudenței, conform celor menționate în Decizia nr. 3.770 din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.369/2/2016. ... 34. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) în categoria veniturilor, inclusiv cele obținute din activitatea
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
nr. 6.967 din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.443/2/2017, în care se regăsește orientarea jurisprudențială de la paragraful 31 din prezenta decizie. Această jurisprudență nu este unitară, ceea ce îndreptățește, o dată în plus, necesitatea utilizării mecanismului de unificare a practicii. ... 58. În final se constată a fi îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din corespondența Ministerului Public, prezentată în secțiunea a VII-a din prezenta decizie. ... 59. În concluzie se constată că se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei chestiuni de drept care să prezinte caracter de noutate. ... 60. Trecând la fondul chestiunii de drept, se reține că
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 44. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 45. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii relevante cu privire la chestiunea de drept supusă analizei. ... 46. Astfel, prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
considerare și a sporurilor de care a beneficiat judecătorul, astfel cum prevede art. 82 din Legea nr. 303/2004), pensia de urmaș fiind raportată la cuantumul astfel stabilit al pensiei de serviciu. (…) În aplicarea acestui principiu și pentru atingerea dezideratului de unificare a sistemului de salarizare, prin reducerea semnificativă a sporurilor cu caracter special acordate diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar, în materia salarizării magistraților o parte din sporurile recunoscute au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
Constatând că nu există chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului de judecată, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general asupra recursului în interesul legii. ... 8. Doamna procuror Loredana Brezeanu solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii, în sensul că dreptul la compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
care reflectă interpretarea diferită a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 cât privește sfera destinatarilor normei și aplicarea în timp a legii. ... 53. Una dintre particularitățile recursului în interesul legii o reprezintă chiar obiectul său, constând în unificarea practicii instanțelor judecătorești în anumite probleme de drept. Prin urmare, ipoteza este aceea în care instanțele judecătorești au pronunțat soluții diferite sau chiar contrare, în una și aceeași problemă de drept, situație în care Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
privește analiza îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie. ... 108. Aceasta înseamnă că interpretarea normei, din perspectiva destinatarilor și a aplicării în timp a legii, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată pe calea mecanismului de unificare al recursului în interesul legii. ... 109. În acest context, se cuvine a se aminti că însăși Curtea Constituțională, făcând trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului^ (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
în interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei juridic dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție. În scopul anterior
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
unui recurs în interesul legii. În aceste condiții, Curtea reține că însuși legiuitorul român este cel care a reglementat în noul Cod de procedură penală, în virtutea calității sale constituționale de unică autoritate legiuitoare a țării, un nou instrument de unificare a practicii neunitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 475 și următoarele din Codul de procedură
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
virtutea calității sale constituționale de unică autoritate legiuitoare a țării, un nou instrument de unificare a practicii neunitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat - prin condiția restrictivă referitoare la existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
privința raportului juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, obiectul sesizării în vederea pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile îl constituie o „chestiune de drept“ de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, acest mecanism de unificare a practicii vizând, deopotrivă, o chestiune de drept material ori o chestiune de drept procedural, așadar dispoziții de drept material sau procedural înțelese, interpretate și aplicate diferit de instanțele judecătorești (în acest sens, Decizia nr. 2 din 2 februarie 2015
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
efectuat relevă că nu s-au conturat orientări majoritare asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării. ... 25. A mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării în mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... ... V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 26. Cu privire la prima chestiune de drept, instanța de trimitere a apreciat că suma definitivă poate fi
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 2 martie 2021. Aceste decizii nu cuprind însă considerente relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție ... 44. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii ce au vizat interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 45. Astfel, prin Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile criticate transformă, în mod nepermis, Înalta Curte de Casație și Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Casație și Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. Se susține, totodată, că dispozițiile criticate excedează considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Deciziei Curții Constituționale nr. 651 din 25 octombrie 2018, câtă vreme, pe de o parte, analiza instanței de contencios constituțional nu poartă și asupra mecanismelor juridice - recurs în interesul legii sau dezlegarea unei chestiuni de drept - ce au ca scop unificarea practicii judiciare, iar, pe de altă parte, natura juridică a deciziilor de admitere pronunțate de Curtea Constituțională, respectiv de Înalta Curte de Casație și Justiție este fundamental diferită (a se vedea, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 839 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești, cu efecte directe în ceea ce privește regimul pedepselor în cazul unor cauze soluționate definitiv. O decizie, chiar și de admitere, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a jurisprudenței nu poate avea, în nicio împrejurare, caracterul unei legi organice. În ceea ce privește efectul încetării executării pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, respectiv al încetării consecințelor penale ale hotărârilor judecătorești, pronunțate în baza legii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]