25,589 matches
-
Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
necunoscute, ca și cum abia acum s-ar descoperi știutul. Mă gândesc, notând acestea, la câte, încă multe, de făcut (de descoperit) sunt acum pentru refacerea sufletească a celor pierdute în secolul de înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la România Mare în anii interbelici ai secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum nici în anii de acum rămășițele trecutului bolșevic nu pot fi prea ușor depășite. Se ignoră
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
politicianizat, pervers și mincinos, precum și tineretul străin de aspirațiile acestui neam". Și încă o voce, dintre multe altele ale vremii, care își nota cu amărăciune constatările despre situația reală a Basarabiei și a locuitorilor la aproape două decenii de la Marea Unire. În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
n-avea nimic de câștigat, decât bucurie sufletească; de aceea, pentru noi, aceia care trăim la granița Nistrului și ne hrănim din pământul ei binecuvântat, nu poate să existe o zi mai scumpă decât ziua de 27 martie". Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e recunoscută de guvernul sovietic, căci în Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
savant de secol XIX, comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj a fost faptul că a activat în condițiile politice limitate ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de până la el (psaltiri, tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
p. 172). Deci, în 1924 și în toți anii următori până la al doilea război, exista în Cluj o stradă Nicolae Iorga! Ce altă dovadă mai bună se poate găsi despre admirația nemăsurată pe care o aveau ardelenii imediat după Marea Unire pentru Nicolae Iorga? Elogiile universitarilor clujeni pentru Nicolae Iorga depășeau convenționalul, oricât ar părea de patetice sau de conjuncturale. În august 1930, filosoful Marin Ștefănescu îi scria, după o victorie în alegerile din București, cu o simpatie nemăsurată: "cu toată
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Ștefan Niculescu - interpretat la Ateneul Român de către Corul și Orchestra Filarmonicii "George "Enescu" sub bagheta lui Horia Andreescu, dirijorul corului Iosif Ion Prunner, solist basul Pompeiu Hărășteanu - a ilustrat cu o covârșitoare elocvență cât de dătătoare de armonie poate fi "unirea minții cu inima" și cât de palpabilă esența divină, atunci când autorul știe să treacă dincolo de textele specifice "rânduielii ortodoxe a înmormântării sau a parastasului"; de cele ale "cântecelor funebre supraviețuitoare în cultura orală a țăranului român" sau de "cântecul medieval
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
câteva excepții au avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în vremea posturilor rânduite de Biserică, pentru a se uni cu Dumnezeu. Din acest motiv Biserica Ortodoxă prezintă familia creștină ca pe o cale duhovnicească deosebit de importantă, ca pe un loc mistic în care bărbatul și femeia lupta interior pentru unirea cu Atotțiitorul.<footnote Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cupluluiă, p. 42. footnote> În căsătorie sunt necesare perioade de asceză trupească a cuplului, urmată de ambii soți, aceasta având ca scop să precumpănească transcendența persoanei în raport cu o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mai întâi în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort al Satanei<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 46, pp. 450-451. footnote>. Părinții filocalici identifică firea umană a lui Adam cu firea noastră omenească, încât ei vorbesc despre darurile lui Adam ca ale noastre
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Căci trupul fără să fie nimicit de ceea ce e netrupesc, a fost întreg preschimbat de acesta, rămânând neconfundat, amestecat în chip de negrăit și unit într-o unire neamestecată cu dumnezeirea întreită. Astfel, Treimea nu a primit vreun adaos la număr prin întrupare, nici a suferit pătimire la trup<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 5, în Filocalia..., vol. VI, p. 164. footnote>, deci modul unirii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
unire neamestecată cu dumnezeirea întreită. Astfel, Treimea nu a primit vreun adaos la număr prin întrupare, nici a suferit pătimire la trup<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 5, în Filocalia..., vol. VI, p. 164. footnote>, deci modul unirii celor două firi e fără împărțire, despărțire, amestecare sau schimbare a lor. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos, ni S-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a Întrupării rămâne inaccesibilă și nouă, dar poate fi descifrată fragmentar și temporar, de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Atunci când în scrierile lor, Sfinții vorbesc despre cauzele Întrupării, menționează, mai cu seamă Sfântul Simeon Noul Teolog, că, prin Întrupare, unirea pe care o are Hristos prin fire cu Tatăl, făgăduiește să o aibă prin har și cu noi, dacă vrem și dacă vom lucra poruncile Lui și precum El este în Tatăl și Tatăl este întru El, așa Fiul lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Stăniloae, notă explicativă, nr. 1, la răsp. 61, în Filocalia..., vol. III, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și mai sus, citându-l pe Sfântul Maxim, aspirația eternă a creaturii ar fi unirea cu necreatul. Părinții vorbesc despre acest act al Întrupării, ca despre cel mai minunat act care s-a întâmplat și nu păcatul sau diavolul a determinat acest act, care a fost un act de restaurare cât și unul de dragoste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
16). Moartea omului a însemnat înstrăinarea lui de Dumnezeu, iar moartea lui Hristos a însemnat reintrarea omului în comuniunea de iubire și de viață cu Creatorul Său. În iconomia Prea Sfintei Treimi cu privire la îndumnezeirea omului și aducerea în el la unirea cu Dumnezeu a tuturor făpturilor create, lucrarea răscumpărătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndeosebi Patimile, răstignirea și învierea Lui, constituie momentul esențial și culminant al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor sale, a nimicit puterea păcatului și a biruit moartea, desființând astfel stavilele care, în urma păcatului strămoșesc, îl despărțeau pe om de Dumnezeu și împiedicau unirea lui deplină cu Acesta<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, p. 7. footnote>. Unind în persoana Sa, fără amestecare și fără despărțire,firea dumnezeiască cu cea omenească, Hristos a readus firea omului la starea ei dintru început, arătându-Se astfel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rândul său, apologetul creștin Tertulian, făcând și el referire la faptul că viața omului începe odată cu zămislirea și că sufletul și trupul nu încep să existe consecutiv, ci odată, spune: Am susținut tovărășia cărnii și a sufletului de la început, de la unirea semințelor înseși și până la completa dezvoltare a fătului<footnote Tertulian, Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în creație, în care să se impună o ordine de preferință. Gândește-te la cele dintâi după cele din urmă: dacă moartea nu determină altceva decât despărțirea sufletului de corp, contrarul morții, adică viața, nu se definește altfel decât ca unirea corpului și a sufletului; dacă despărțirea în același timp a ambelor substanțe se petrece prin moarte, la fel din unirea acelorași substanțe rezultă viața. Mai mult: recunoașterea vieții de la zămislire, fiindcă tot de la zămislire afirmăm că există și suflet, având
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
dacă moartea nu determină altceva decât despărțirea sufletului de corp, contrarul morții, adică viața, nu se definește altfel decât ca unirea corpului și a sufletului; dacă despărțirea în același timp a ambelor substanțe se petrece prin moarte, la fel din unirea acelorași substanțe rezultă viața. Mai mult: recunoașterea vieții de la zămislire, fiindcă tot de la zămislire afirmăm că există și suflet, având în vedere că viața începe odată cu sufletul<footnote Ibidem, XXVI, 4-5, XXVII, 1-3, pp. 296-297. footnote>. În același sens, Sf.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ajunge prin trompe în uter, se implantează aici și începe să se hrănească. În zilele 10-14 își face semnalată prezența, oprind menstruația mamei. Fiziologul român Nicolae Paulescu afirmă și el că, în momentul întâlnirii celor două celule sexuale, a căror unire formează zigotul, Dumnezeu trimite sufletul viitorului copil.<footnote Pr. C. Galeriu, Studiu introductiv la ediția în limba română a lucrării Vindecarea arborelui genealogic, Dr. Kenneth McAll, Edit. Harisma, București, 1993, p. 13. footnote> Și descoperirile științifice din domeniul embriologiei și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pot exista limite de tranziție în devenirea persoanei umane. Nu există o trecere de la nimic la ceva, de la un țesut impersonal la persoană și de aceea ființa umană, persoană cu drepturi depline, ia naștere în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci a pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. participarea, atât a preotului cât și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]