484 matches
-
construită teoria critică internațională. După cum a observat Linklater (1990a: 159), atât Marx, cât și Kant împărtășesc "dorința pentru o societate universală a indivizilor liberi, un imperiu universal al scopurilor". Amândoi sunt puternic atașați de temele Iluminismului, cum sunt libertatea și universalismul, și amândoi au lansat critici puternice împotriva formelor de viață particulariste, cu intenția de a extinde comunitatea morală și politică. Pentru a încheia această parte a capitolului, vom spune că teoria critică internațională susține acordarea unei atenții sporite relațiilor dintre
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și universalism, în vreme ce noțiunea dominantă de feminitate este asociată cu lipsa acestor caracteristici. Spre exemplu, practicile de rutină ale armatelor reproduc aceste identități hegemonice de gen, prin antrenarea soldaților atât pentru a proteja "femeile-și-copiii", cât și pentru a-și suprima emoțiile (feminine
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că odată ce înțelegem cum funcționează putem să o deconstruim și să scăpăm de ea, ci pentru că înțelegând-o putem transforma modul în care lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cochran, M.(1999) Normative Theory in International Relations: A Pragmatic Approach (Cambridge). Cockburn, C. (1998) The Space Between Us: Negotiating Gender and National Identity in Conflict Zones (Londra). Cohen, J.(1990) "Discourse Ethics and Civil Society" în D.Rasmussen (ed.), Universalism vs Communitarianism (Massachusetts). Connell, R.J.(1990) "The State and Gender Politics", Theory and Society, 19. Connolly, W. (1991) "Democracy and Territoriality", Millenium, 20(3). (1994) "Tocqueville, Territory and Violence", Theory, Culture and Society, 11 (1995)The Ethos of Pluralization (Minneapolis
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
104, 113, 135, 161, 171, 202, 267 totalitarism, 151, 204 tratate, 21, 117, 198, 273 turism, 194, 238 tutelă, 116, 119 umanism, 69, 153 umanitate, 21, 120, 124, 131, 134, 163, 166, 174, 177, 202, 261, 279 unipolaritate, 53, 77 universalism, 164, 173, 242, 249 utilizarea forței, 37, 40, 72, 108 utopism, 74, 102, 106, 147, 226 uzufruct, 268 valori, 19, 28, 36, 61, 65, 67, 104, 107, 114, 117, 118, 141, 157, 160, 162, 180, 202, 212, 215, 218, 225
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Marx își vor însuși cunoașterea "științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării omului de toate asupririle și de toate barbariile. Astfel, Umanismul reprezintă sursa vie a unor curente de idei foarte diverse, toate laice și universalizabile însă. Fundamentul acestui universalism laic este Omul. Însă Umanismul, crezînd că dezintegrează orice Mit și orice Religie, așezînd la temelia omului omul însuși, își creează în fapt propriul Mit, cel al Omului-subiect cu-adevărat supranatural, și își creează propria religie, unde, ca și în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devină efectiv universală, prin dezvoltarea chiar a acestor caractere. Iată de ce putem afirma că Europa a oferit lumii ceea ce i se cuvenea de drept. Și fără a uita ambiguitățile științei sau dublul joc în care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice cultură. Însă nici una nu a pus
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice cultură. Însă nici una nu a pus universalul la motorul culturii sale unice. Și tocmai pentru că acest universal contrazicea toate egoismele și egocentrismele ce țin de individ, de națiune, de cultură, a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai respingătoare cu cît Soarele roșu strălucește la zenit pentru mulți dintre europeni. URSS se sacrificase pentru a elibera Europa și se dedică mai mult ca oricînd eliberării lumii care înrobise Europa. Ea poartă în sine un mesianism și un universalism strălucitoare, pe care triumful revoluției din China le va întări. Sursa luminoasă se află de acum în afara cîmpului european. Astfel, Europa apare deopotrivă ca meschină, periferică, ambiguă, frivolă și înșelătoare în comparație cu marile ambiții, umane și planetare, care au urmat hecatombei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conștiința europeană / cosmopolită comună a filozofilor iluminiști. Această revenire la spiritul Luminilor nu ar trebui nicidecum să ne determine să ne delimităm de Romantism. Dacă am reuși să ajungem la înțelegerea complexă a dialogicii culturale europene, am evita alternativa între universalismul abstract și singularitatea concretă, deoarece am fi în măsură să recunoaștem limitările pe care le impun fiecare dintre acești doi termeni. Ar trebui mai curînd să complementarizăm cele două exigențe, așa cum au făcut-o în secolul trecut Michelet și Hugo
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
text. Revin insistent numele istoricilor pașoptiști Kogălniceanu și Bălcescu, prezentați ca "produse ale școlii franceze". Cândva, Catherine Durandin s-a ocupat, sub același unghi de Xenopol și Iorga. Tentativa de a integra, acum, discursul fondator de suveranități naționale în acel universalism juridic aflat în plină expansiune e un merit incontestabil al cărții. Ideea de criză morală, de impas și decepție domină aceste pagini de subtilă analiză a problemelor ce agitau intelighenția la jumătatea secolului trecut. "Lumea a ajuns la un impas
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sunt, din punctul de vedere al statului, principiile ale căror vehiculare și aplicare le permite cultura? Căci valorile, scopurile și preferințele politicului condiționează integrarea într-un ansamblu combinând trei aplicații și trei orientări: formarea legăturii sociale, egalitatea redistributivă, unanimitatea reconciliatoare. • Universalismul cultural: principiul general Fundamentul general al valorilor constă în primul rând în afirmarea "universalismului cultural", a cărui proprietate este aceea de a masca seria de opoziții produse de limbaj și transpuse în practici: inegalități/diferențe; cultură de elită/cultură de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
permite cultura? Căci valorile, scopurile și preferințele politicului condiționează integrarea într-un ansamblu combinând trei aplicații și trei orientări: formarea legăturii sociale, egalitatea redistributivă, unanimitatea reconciliatoare. • Universalismul cultural: principiul general Fundamentul general al valorilor constă în primul rând în afirmarea "universalismului cultural", a cărui proprietate este aceea de a masca seria de opoziții produse de limbaj și transpuse în practici: inegalități/diferențe; cultură de elită/cultură de masă; cultură dominantă/cultură populară; cultură burgheză/cultură muncitorească. Universalismul cultural maschează, prin decizie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
primul rând în afirmarea "universalismului cultural", a cărui proprietate este aceea de a masca seria de opoziții produse de limbaj și transpuse în practici: inegalități/diferențe; cultură de elită/cultură de masă; cultură dominantă/cultură populară; cultură burgheză/cultură muncitorească. Universalismul cultural maschează, prin decizie voluntară, distanțele sociale, diferențele de adaptare și pe cele legate de utilizările bunurilor și serviciilor culturale. Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin decizie voluntară, distanțele sociale, diferențele de adaptare și pe cele legate de utilizările bunurilor și serviciilor culturale. Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb, în a nega existența ambivalențelor sau
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
122, 131, 218. Teodicee, 149. Teritorializare, 228. Tipologie, 13, 30, 68, 111, 113-115, 117, 120, 132, 142, 235, 296. Transgresiune, 186. Transmitere, 28-29, 48, 153, 181, 187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări, 22, 61, 63, 66, 78, 85, 87, 100, 105, 110-111, 117, 142, 214, 236, 252, 297. V Valoare culturală, 254. Valorizare, 42, 73, 75, 170, 178, 224, 226, 228-229, 235, 239-241, 272, 302. Vârstă, 96
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comerciale între Atlantic și Oceanul Indian." Perioada 18501875 este caracterizată de un puternic curent naționalist, apariția statelor națiune, dezvoltarea diplomației formale, apar convenții legale internaționale dar un lucru foarte important în privința globalizării, în această etapă apar primele idei despre internaționalism și universalism. Urmează o etapă de decolare cuprinsă între 1875 și 1925 în care se pun bazele societății internaționale, se accentuează fenomenul de migrație, se dezvoltă comerțul între state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi predecesoarea sa
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
franceză" despre care cei care participă la discuțiile internaționale știu că formează fondul criticilor aduse modului nostru de a folosi rațiunea științifică. Pe scurt, această carta va încerca să nu sufere nici de "complexul lui Astérix" știința franceză asaltată în universalismul ei de niște cow-boys răi veniți pe peste Atlantic -, nici de complexul "referințele reverențioase": nu va fi opera unui adept fanatic al vreunei secte sau mode. Se va fi înțeles până acum că nu intenționez să-mi refuz o abordare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de proximitate? Mai degrabă o comunicare politică (destul de proastă) spre uzul alegătorilor. E numai gesticulație. Concluzie generală Violența în școală: o provocare mondială? Această întrebare de la început poate primi un răspuns în concluzie? Am putea mai întâi, sprijinindu-ne pe universalismul filosofic care face din violență opusul rațiunii, să considerăm că lupta împotriva acesteia este specifică omului care se vrea om, împotriva celuilalt din el și din lume (Weil, 1967). Violența într-un spațiu de învățare a rațiunii, școala, este contravaloarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu „inumanul” lui Lyotard (2002Ă sau cu forma de rezistență a „postmodernului pe înțelesul copiilor” (Lyotard, 1997Ă la principiile tari, închise și definitivate ale umanismului și, înțelegem, ale modernismului (progresul tehnologic, revoluția, munca și îmbogățirea, emanciparea umană prin cunoaștere rațională, universalismul etc.Ă. La concluzii asemănătoare ajunge și Jean Baudrillard, filosoful pe care l-am discutat mai sus. Astfel, umanismul este considerat de acesta din urmă drept inuman, prin relaționarea ființei umane la tehnică, la progres și la rațiune, adică la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
material-concretă asupra corpului și cea simbolic-reprezentațională se află punctul de vedere al feministei Rosi Braidotti (1994, 1996Ă. Pentru aceasta, utilizarea tehnologiilor Internetului sau ale realității virtuale nu înseamnă eliberarea de constrângerile de gen, ci adâncirea polarității dintre sexe; nu înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
după cum confirmă și Noul Testament, mai ales Faptele Apostolilor care atestă existența unei vaste rețele de comunități ebraice formate în mare parte din prozeliți. b) În orice caz, n-am spune că Deutero-Isaia îndeamnă în mod direct la misiune, dar că universalismul pe care îl proclamă face această misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult, este plauzibil ca mulți păgâni, obosiți de urâțenia care se ascundea în spatele idolatriei să se fi apropiat spontan de ebraism. 7.4. Mărturisirea monoteistă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
regim ideal pe baza unor premise apriorice. Opoziția dintre aceste două curente se poate analiza pe mai multe planuri: pe plan metafizic, se înfruntă monismul cu pluralismul, idealismul cu materialismul; pe plan epistemologic, conflictul este între teorie și practică, între universalism și particularism. știm ce au propus „liberalii academici”, știm și că propunerile lor nu au fost câtuși de puțin folosite în practica politică, aceasta din urmă fiind mai interesată de policy papers decât de opuri savante. Odată cu trecerea timpului, formidabilul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]