446 matches
-
o idee în acțiune. Dincolo de orice limitări și țarcuri strâmte: mai întâi naționale, apoi prin logica intrinsecă a ideii vest continentale, continentale, extracontinentale. Când formula astfel de idei, Goethe avea un roman chinez în mână. Ideea europeană are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un ghid, un model de orientare și organizare globală, universală. Ea propagă toate valorile universal umane, unificatoare, cu funcție efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
principiu pentru Europa, de ce el n-ar fi valabil și pentru alte literaturi și chiar pentru întreaga literatură universală? Tendința, tot mai evidentă, de a identifica în acest sens literatura europeană și cea mondială este deci firească prin însăși vocația universalistă originară și intrinsecă a literaturii europene. Dacă ea păstrează încă o determinare geografică aparent limitată, restrictivă, faptul se explică în primul rând prin localizarea în Europa a primelor teorii universaliste. Apoi, mai ales, prin considerarea implicită sau explicită a Europei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
europeană și cea mondială este deci firească prin însăși vocația universalistă originară și intrinsecă a literaturii europene. Dacă ea păstrează încă o determinare geografică aparent limitată, restrictivă, faptul se explică în primul rând prin localizarea în Europa a primelor teorii universaliste. Apoi, mai ales, prin considerarea implicită sau explicită a Europei ca simbol al întregii mondialități literare. Se pleacă totdeauna de la cunoscut la necunoscut. În orice caz și o antologie de texte și manifeste comparatiste esențiale de tipul La letteratura del
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în primul rând o schimbare de mentalitate, de paradigmă și unghi de recepție. Ierarhizarea și clasificarea tradițională a literaturilor în majore și minore, centrale și marginale, devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un fapt care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece oriunde pe planetă în următoarele trei sau patru sute de ani. Într-o astfel de perspectivă, obiectivul final al studiilor literare comparatiste se modifică în mod necesar în sens universalist și generalizant. Dacă nu literaturile naționale izolate, ci totalitatea literaturilor formează adevăratul câmp de investigație și punere în relație, de analiză și sinteză literară, dacă există în ultimă analiză doar o singură literatură, rezultă că literatura universală se confundă cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În al doilea rând, leninismul post-bolșevic și-a centrat programul asupra oamenilor ca indivizi mai degrabă decât a oamenilor ca societăți. Abordarea antropologică a leninismului revoluționar, dar și a formelor care l-au precedat, a fost astfel răsturnată. Acest "umanism universalist" (Brown: 1997, 221), așa cum îl numește Archie Brown, a fost înțeles de către Gorbaciov după cum urmează: Vedem socialismul ca un sistem umanist autentic, real, în condițiile căruia omul apare efectiv ca ""măsură a tuturor lucrurilor". Întreaga dezvoltare a societății, începând cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a Italiei de după Primul Război Mondial. Ca program teoretic, fascismul a fost elaborat de către socialiștii italieni care au "trădat", la fel ca și ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au optat pentru susținerea în conflict a națiunii din care făceau parte, în detrimentul sinergiei politice de care ar fi trebuit să dea dovadă toate socialismele europene denunțând caracterul "imperialist" al războiului și acționând în vederea concretizării revoluției globale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
zeitatea să printr-o relație caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faci s] accepte valorile tale, pe motiv c] valorile lor sunt la fel de valide că ale tale. Un alt r]spuns obișnuit la conflictul moral profund contrazice totuși relativismul moral în cele dou] forme majore ale sale. E vorba despre poziția universalist] sau absolutist] potrivit c]reia ambele p]rți implicate într-un conflict moral nu pot avea dreptate în aceeași m]sur] și exist] doar un singur adev]r despre subiectul în discuție. Aceast] concepție este atat de comun] încât l-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au interesul practic cel mai intens pentru ceea ce e stabilit că adev]r în el, si cu sigurant] c] acest interes d] naștere unor pasiuni care s] întunece judecată (pentru o replic] în acest sens, vezi Nagel, 1986, pp. 185-188). Universaliștii ar putea s] scoat] în evident] c] multe concepții morale aparent exotice presupun anumite concepții religioase și metafizice și c] aceste concepții explic] aparentă ciud]tenie, măi degrab] decât orice diferenț] în valorile fundamentale. S] lu]m, de exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale, vezi Harman, 1975.) O diferenț] etic] aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
până la oficializarea eșecului imperiului bizantin, cu formula sa ideologică închisă, performantă în timpul ultimelor patru secole doar ca program mobilizator politico-militar, în numele aceleiași credințe și al vechiului plan de guvernare creștină. Creștinismul instituționalizat de Constantin I îmbinase cadrele puterii imperiale romane (universaliste) cu moștenirea elenistică a Bizanțului și cu cea iudeo-creștină, încercând să fixeze o formulă ideală, a unui stat-imperiu construit în jurul noii capitalei; el a fost depășit însă în chip natural de propria istorie și de devenirea civilizației europene, chiar după
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constitutiv 5.1. Statutul judicativ al ideologiei În genere, ideologia este socotită un tip de cunoaștere care își asumă explicit riscul de a nu postula decât o "obiectivitate locală", limitată; deși, de-a lungul istoriei, au fost și câteva ideologii "universaliste" (cu pretenție de valabilitate necondiționată istoric). Din conștiința particularității decurge legătura sa, foarte prețioasă, fiindcă ideologia apare ca un "fapt cultural", cu ideea despre identitățile culturale (dimensionate fie național: cultura română, spre exemplu, fie inter-național: cultura europeană, de pildă). Ideologia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi caracterizate de cerințe funcționale particulare ce vor trebui să fie determinate în fiecare caz în parte. Pentru ilustrare voi cita unele dintre cele mai influente tentative în această privință. Talcott Parsons (1953, 1964) optează pentru un punct de vedere universalist. Orice sistem, pentru a funcționa, trebuie să asigure satisfacerea anumitor cerințe funcționale fundamentale (precondiții funcționale cum le denumește sociologul american, pentru a sublinia faptul că ele sunt absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ceea ce privește conținutul și trebuie să rămână astfel. După ce s-a ales sistemul particular în raport cu care se realizează analiza, este necesar să se determine în mod concret conținutul cerințelor funcționale ale acestuia. Desigur, orice tipologie a cerințelor funcționale este utilă. Tipologiile universaliste însă au dezavantajul de a fi atât de abstracte, încât nu ajută înțelegerea dinamicii particulare a sistemelor. Poziția particularistă, relativistă este, din acest punct de vedere, mult mai fructuoasă. Ea dă ca sarcină oricărei analize funcționale determinarea conținutului concret al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
distribuite între multiplele activități ale acesteia. Cercetarea științifică, în măsura în care folosește ca subiecți persoane, trebuie să țină seama de o serie de norme formulate de deontologia profesională. Ideea de spațiu funcțional subliniază deci exigența ca explicația funcțională să nu fie abstractă, universalistă („fenomenul X îndeplinește funcția Y”), ci concretă. Ea trebuie să ia în considerare contextul particular în care fenomenul de explicat se constituie și evoluează. O mare parte dintre particularitățile fenomenelor sociale se datorează intervenției active a cerințelor funcționale laterale. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înainte al selectării creștinismului, acumaproape 2000 de ani, ca o religie cu o circulație universală. Este adesea exprimată ideea că din mulțimea religiilor aflate în competiție în perioada elenistă, creștinismul a câștigat pentru că era o religie cu un pronunțat caracter universalist, spre deosebire de celelalte religii concurente, care aveau un pronunțat caracter național-local. Afirmația ar fi corectă doar în condițiile în care, în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de îndoială în legătură cu o asemenea presupoziție. Mai rezonabil ar fi să considerăm că existau mai multe religii concurente cu potențe universaliste. În acest caz, selectarea creștinismului nu mai poate fi considerată că a fost inevitabilă. Mai degrabă putem accepta că un complex de accidente istorice, deci nu valoarea de universalitate în sine a acestei religii explică de ce tocmai creștinismul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu opțiunea politică pentru specificitatea națională, iar pe de altă parte, era o modalitate de a diferenția sociologia românească de caracterul universalist al marxism-leninismului. - Se avansează și o atitudine pragmatică: nu este productiv să ne Întrebăm ce ar trebui să fie sociologia, ci să considerăm că sociologia este ceea ce fac efectiv sociologii. Neputând găsi o soluție ideologic acceptabilă, problema poziției epistemologice a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
revendice un destin egal pentru toți oamenii”. Iluminatul promitea eliberarea tuturor oamenilor, a regilor și a sclavilor, a celor „puri” și a celor „impuri”, a compatrioților dar și a străinilor, dovedindu-se a fi astfel întemeietorul unei religii cu caracter universalist. Buddha nu făcea nici o discriminare între oameni pe baza nașterii. Deși el recunoștea ierarhia castelor, nu credea că faptul de a te fi născut într-o familie inferioară din punct de vedere social constituie vreo piedică în calea salvării spirituale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sau un iluminat. El a ales cea de-a doua misiune, opusă dorinței tatălui care îl voia conducător în locul său, însă putem spune că și prima profeție s-a împlinit, întrucât buddhismul este, alături de creștinism și islamism, una dintre religiile universaliste ale lumii. Legenda spune că sarcina Măyei a fost imaculată, la fel și nașterea, copilul ieșind din coapsa dreaptă a mamei fără a-i provoca durere. La fel, Iisus nu a fost zămislit în mod firesc ci supranatural, prin puterea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune sînt mai numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest, ci și la cauzele acestora. Cu privire la aceasta, este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care sînt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
istorie cvasinațională redactată în Europa în limba vulgară inaugurînd astfel seria tuturor scrierilor ce vor viza edificarea patriotică în decursul secolului următor. Mai mult decît predecesorul său Alphonse VI, Alphonse X Înțeleptul enunță în Estoria de Espanna doctrina unei suveranități universaliste și moderne, aplicabile "maurilor ca și creștinilor și eventual, chiar evreilor"96 Întrebarea, care se impune totuși, se referă la distanța ce separă această tentativă de îndoctrinare de legăturile reale ale populației. Puteau exista legături între persoane ce nu se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
64 F. Braudel, L'Identité de la France. Espace et histoire, Paris, Arthaud-Flammarion, 1986, p.13. 65 A. Finkielkraut, La Défaite de la pensée, Paris, Gallimard, 1987, p.39. 66 Este vorba despre distincția pe care o face John Plamenatz, între naționalismul universalist și etnic, sau teritorial și cultural (Two types of nationailsm, p.22-36, în E. Kamentka (ed.), Nation-alism, Londra, E. Arnold, 1973); sau cea propusă de Hans Kohn între naționalismul "occidental", politic, și versiunea sa "orientală", etnoculturală (The Study of Nationalism
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]