95,959 matches
-
de o mișcare de idei românească? - Da, citesc. De toate. De la Religia în era globalizării a lui Marga la Îngerii lui Pleșu; de la cartea lui Ion Ianoși despre Petersburg, la cea despre - oho! - iubire a lui Aurel Codoban. De la dosarul universitar al lui Blaga, reconstituit de Curticeanu, la problematizările lui Flonta... Asta în spațiul, larg înțeles, al filosofării și al istoriei filosofiei, despre care m-ai întrebat. Filosofia românească, care a fost domeniul cultural literalmente masacrat în timpul regimului socialist, e într-
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
generațiile confundate (cu condiția să fi pus mîna pe carte), un fel de uriașă recuperare modernistă ce trebuia să colmateze, de urgență, golurile ignoranței cauzată de izolarea noastră în Europa. Abia ieșiserăm din secul structuralism ce făcuse deja atîtea victime (universitare, dar și prin publicațiile de cultură - vezi galimatiasul vehiculat torențial de snobismul literar al epocii) și nu mai aveam chef să ne lăsăm confiscați de o nouă ,metodă", nu mai puțin autoritară decît cea marxistă. Bucuria de a avea în
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
glorioasa și mitificata noastră epocă interbelică. Iar acel elan nu avea nici o etichetă și încă nu manifesta complexul de inferioritate tipic românesc: cel al imitației tardive. Abia mai tîrziu am realizat ce galinacee aberante au ieșit din incubatoarele teoretice și universitare, încălzite la roșu, în care fuseseră vîrîte, la noi, ouăle conceptului de postmodernism. Am constatat cu stupoare că devenise un Ť must ť ideologic și un criteriu de promovare socială, ba chiar temeiul unor excomunicări (prin manualele de literatură atît
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
minuțioase inventare ale locurilor textuale și ocurentelor lemei cossirar), care poartă în mod evident amprenta puternicei Școli actuale de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea tradiției românești în filologia romanica. 4. Autorii volumului, doi universitari și cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă și Vatican. Beneficiind la Romă de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68 de piese documentare, în proporție covârșitoare din Arhivele vaticane, însoțite de un dens studiu, ce formează primul volum al lucrării, referitoare la vizitele pe care nunții vienezi le-au efectuat în Transilvania în secolul
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
și comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Îl Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) și Veronica Turcuș (Teologia ed espressione architettonica nel Duecento: l'esempio del monastero cistercense di Carta, Transilvania), precum și în cele aparținând universitarilor italieni Andrea Carteny și Giuseppe Motta, referitoare la vizita Papei Giovanni Paolo ÎI în România.
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
față de aceeași Mistică a autoarei engleze. Punînd pe două coloane textele lui Nae Ionescu și ale Evelynei Underhill, uneori fără prea multă relevanță, M. Petreu alcătuiește, cam exigent cred, imaginea umilă și demnă doar de a fi compătimită a conferențiarului universitar prins în postura unui Ťhoț de cuvinteť și a unui Ťtocilarť, un ins condamnat să memoreze fidel o cantitate mare de informație pentru a o reproduce apoi, teatral, în fața studenților". Să se fi înșelat atît de tare M. Eliade atunci
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Foarță; însă nu e mai puțin adevărat că, pentru orice scriitor, stagnarea și inerția constituie preambulul uitării. În aceste condiții, rezultatul întâlnirii dintre poezia lui Blaga și critica lui V. Fanache părea destul de previzibil. Puțin prezent în critica de întâmpinare, universitarul clujean a dat în schimb câteva meticuloase studii monografice. Unele fundamentale. Apărute la un interval de aproximativ zece ani, Caragiale (1984), Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994) și, de curând, Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga indică oscilarea
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
Blaga își asumă o ciudată postură de creator, discursul său liric având ca obiect (...) chipurile tăcute ale veșniciei, relevându-le ca pe niște realități în sine, fără nici o intenție de a le explica (s.n.)". Dimpotrivă, aceste "chipuri" ar constitui - conform universitarului clujean - substanța însăși a liricii lui Blaga, dincolo de care nu se poate străbate datorită caracterului impenetrabil al miracolului: "Poezia blagiană se organizează în spațiul misterului sensibil". Pentru a marca postura insolită a lui Blaga în perimetrul poeziei moderne, V. Fanache
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
fin analist al evenimentelor politice (de la frecventele "puciuri" și confruntări între rebeli, până la "revoluția trandafirilor" din noiembrie 2003 și ascensiunea președintelui Saakașvilli, de la precaritatea situației economice - e greu să parcurgi pasajul în care se specifică, de exemplu, că un profesor universitar gruzin primește salariul de 15 dolari pe lună, fără să te copleșească o iremediabilă tristețe! - până la confruntările dintre gruzini și abhazi). În aceeași ordine de idei, reținem și interviul (prezent la rubrica intitulată Comentarii și scrisori) în care se reconstituie
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
și Valeriu Râpeanu (14 prezențe), cărora li se adaugă Constantin Mohanu (5 colaborări), Nicolae Bârna și Elisabeta Lăsconi (câte 3), ceilalți colaboratori având numai câte o prezență de însoțitori ai edițiilor. Ar fi folosit colecției colaborarea mai consecventă a unor universitari de prestigiu, căci Al. Piru (de patru ori), Eugen Simion (de trei ori), Nicolae Manolescu (o dată), Dan Horia Mazilu (o dată), Mircea Tomuș (de două ori), Cornel Ungureanu (o dată), Eugen Negrici (o dată) apar sporadic. E adevărat că, în final, prin cele
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Al. Piru (de patru ori), Eugen Simion (de trei ori), Nicolae Manolescu (o dată), Dan Horia Mazilu (o dată), Mircea Tomuș (de două ori), Cornel Ungureanu (o dată), Eugen Negrici (o dată) apar sporadic. E adevărat că, în final, prin cele două sinteze, critica universitară își ia revanșa meritată. Aria de cuprindere a selecției este foarte mare, într-un ambitus istoric de la originile romanului românesc, adică de la Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir, scrisă în 1705 dar tipărită întâia oară în 1883, până în prezentul postdecembrist
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
cel mai bine în felul jenant în care năstăsioții înțeleg să trateze o pătură socială care i-a sprijinit mereu: profesorimea. După minciunile gogonate ale incompetentului ministru Athanasiu (într-un interviu din revista 22, acesta anunța că norma unui profesor universitar va fi, începând cu 1 ianuarie 2004, plătită cu "peste treizeci și trei de milioane" - or, în septembrie 2004 suma continuă să fie vreun sfert: dacă dl ministru nu mă crede, îi pot trimite un fluturaș!). Tot ce-a reușit Alexandru Athanasiu
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
bani să-și cumpere o carte și când să-și pregătească lecțiile ca lumea, dacă Năstase îi împinge să dea meditații peste program? Și când te gândești că toate aceste orduri ies din gura unui politruc care-a devenit profesor universitar în timp ce freca mangalul prin Parlament! Chiar dacă pesedeii par să aibă un control desăvârșit asupra societății, ei nu controlează absolut nimic. Minciuna și violența, armele cu care s-au înstăpânit asupra României, n-au nici o șansă în fața disperării unui popor ajuns
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
urma să fie tipărită într-un număr viitor al revistei Albatros (nr. 9), proiect spulberat însă într-un mod neprevăzut prin desființarea revistei după cel de-al șaptelea număr al acesteia (15 iunie 1942). Între timp, în ambianța de la "Tiparul Universitar", la nivelul grupului alcătuit din tineri aproape de aceeași vârstă (Geo Dumitrescu, Sergiu Filerot, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu, Virgil Ierunca (Untaru), Al. Cerna-Rădulescu, Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion ș.a.), se produsese o adevărată contagiune spirituală, o coeziune lăuntrică generată de
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939) prima poezie (Monahală), cu pseudonimul N. Veghe. La nici un an de la absolvirea liceului, în cursul lunii martie 1940 este angajat ca funcționar tehnic la Tipografia "Tiparul Universitar" din strada Elie Radu, nr. 6, din București, condusă de filosoful Nicolae Bagdasar (1896-1971). În ciuda unor tot mai insistente preveniri că este în vederile Siguranței, între 1941-1942, cu sprijinul moral al lui Geo Dumitrescu, pune bazele Editurii Alfa, de acum
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
pun la socoteală suplimentele și privilegiile de care se bucură polițiștii sau cei din armată, de la spitale cu circuit închis la case de odihnă și gratuități din cele trecute la rubrica ,secret de serviciu".) Și totuși, geme parlamentul de profesori universitari. Cineva din afară și-ar imagina că o instituție garnistiă cu atâta somități trebuie să producă legi pe care să se bată și experții de la U.E. Aiurea! De la agramatisme rușinoase la aberații de gândire, de la șmecherii în care citești imediat
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
la coada grilei de salarizare pentru că exista presiunea minerilor, a securiștilor, a ofițerilor din armată și poliție care s-au pus imediat la dispoziția puterii neocomuniste. Mai apoi, când lucrurile au început să se așeze, ierarhia s-a păstrat. Profesorii universitari Constantinescu Emil și Petre Zoe, cele două (hai să nu zic nulități) unulasutăități politice, erau mai preocupate să-și croiască o imagine de lideri zonali decât de problemele fierbinți ale țării pe care un destin șchiop a făcut s-o
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
din care proveneau. Primul șoc pe care l-am avut în acest domeniu a fost la începutul anilor '90. Atunci, din neantul dobrogean s-a întrupat o arătare greu de catalogat, care se descria pe sine drept senator și conferențiar universitar. Departe de-a rămâne unic, modelul s-a răspândit cu viteza fulgerului. Ahtiați după titluri, tot felul de politruci au luat cu asalt comisia de acreditare și promovare a ministerului învățământului, ieșind cu patalamaua mult râvnită și arătând-o tuturor
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
Ion Petrovici, după ieșirea lui din închisoare, în anii "60, și și-a publicat amarele observații în suplimentul Aldine al ROMÂNIEI LIBERE din 3 septembrie. Aflăm astfel că fostul academician și ministru, autorul unei bibliografii vaste, figură marcantă a vieții universitare interbelice avea, la senectute, în preajmă, 25 de turnători care îi informau oral sau în scris pe ofițerii de securitate tot ce făcea și spunea "obiectivul". Ionel Necula are o judecată nuanțată despre "surse", nu e un înverșunat. El distinge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
de lectură. El poate fi citit ca o scriere de ficțiune, dar și ca una memorialistică. Grosul însemnărilor este dat de amintirile scriitorului din copilăria petrecută la Lipova, anii timișoreni mai apropiați sau mai îndepărtați, cu personaje reale din lumea universitară și scriitoricească. Mai poate fi citit romanul ca o parodie a literaturii de mistere, dar și una a diverselor stiluri și tehnici narative (autorul alternează vocile narative, își comentează ironic propriile tehnici narative sau parodiază diverse moduri de exprimare). în
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
prezență a sa în volumul următor, care, în opinia noastră, cu toate adaosurile, rămâne precumpănitor biografic. Cartea ne oferă o amplă reconstituire, bazată pe o informație luxuriantă, a studiilor lui Motru, în țară și în străinătate, a activității în învățământul universitar, a editorului de reviste, a relațiilor cu T. Maiorescu, I. L. Caragiale, Nae Ionescu ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic. Din această bogăție de aspecte ne oprim la câteva. Prima surpriză a biografiei este portretul tatălui, Radu
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
merită stimă fără rezerve." N-a făcut doar declarații de acest fel, ci s-a exprimat asupra unor cazuri concrete de antisemitism, ca atunci când și-a spus apăsat convingerea că trebuie să fie împământenit Eugen Porn, un tânăr evreu, asistent universitar, născut în România și cu studii făcute aici. Pentru atitudinea sa răspicată în astfel de probleme, a fost adesea taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum este acela, însumând 50 de pagini, despre o catedră universitară aprig disputată, la care însă nu Motru a candidat, ci au candidat D. C. Nădejde și D. Gusti, cum sunt, de asemenea, capitolele despre un incident în centrul căruia s-a aflat Mihail Dragomirescu și cel despre un presupus plagiat
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Ion Simuț Istoric literar de prestigiu, cu o activitate prodigioasă de câteva decenii în domenii universitare de specialitate, octogenar la anul, Al. Andriescu (născut în 1926, în zona Iașilor) face parte din colectivul de editare a Bibliei de la 1688, al cărei text e pus în concordanță cu două manuscrise medievale din aceeași sferă a traducerilor românești
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]