1,306 matches
-
cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Referință Bibliografică: Ce vrea un suflet de la om / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anton Viorel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
Și durerea din ea rezonată în gând, Cine simte curgându-i în vene-nserarea, În zbaterea umbrei trăgând disperarea, Cine știe citi, nu cuvinte, ci golul din ele, Prinse-n vârtejuri nebune de doruri și jele, Cine aude în el uraganul din cer fremătând, Și durerile cărnii prin ochii lumii trecând, Cine aude cum urlă din găuri negre tăcerea, Când zbuciumul lumii nebune învinge plăcerea, Și-aude cum urlă și gem electronii din lacrimi De dureri spumegânde încifrate în patimi, Acela
SUNTEM NOI ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347573_a_348902]
-
să o reașeze. Încă din pruncia republicii s-a declanșat în România chinuirea până la insuportabil a națiunii, pentru ca azi să ajungă o navă ancorată în cherhanaua vapoarelor eșuate iar românii un popor naufragiat pe insula corsarilor. O insulă devastată de uragane, intrigi, ură, mitocănie, învrăjbire națională! O insulă descurajatoare în care este culcată la pământ crucea spiritualității românești. O țară în care fratele îl trădează pe frate, oamenii nu mai au mamă și tată, fiecare, atacă pe fiecare. Ce destin poate
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Citește mai mult Ce vrea un suflet de la omcând imina îi e pustie?când visele îi plâng în somnfurate de a lui mânie.De ce credința i-a muritși doar mândria și-o arată?mereu și noaptea i-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
ceară în căințăiubirea celui cel iubește.Și totuși omul s-a născutcu traista plină de păcate,și-n ura oarbă a zăcutcărând o cruce către moarte.Ar vrea să fie împăratmâncând în foamea lui nebună,credința care l-a căratprin uragane și furtună.... XIX. O STEA DINTR-UN VIS, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013. O iubire ți-am scris sub o stea dintr-un vis, și în ochi te-am privit înc-odată. Ți-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului De ce când totul pare sigur și cerul este clar, senin, Apar subit de nu știu unde, noi încercări cu-al lor venin, De ce când soarele-i în suflet și răspândești parfum, culori, Apar din umbră uragane, cu vijelii și ploi și nori? Mi-am tot pus întrebări o mie, de ce când binele îl fac, Apare ca răsplată răul, ca valul pe un pașnic lac, De ce îmi răscolește duhul și ochii-mi plâng neîncetat, Când toată viața
NUMAI TU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350066_a_351395]
-
din suflet se zvântă doar c-o scânteie. Finiș Ce patimă în mine car! Ale iubirilor drezine nu mai suportă ca pe șine s-alerge și pe-alături sar. Simt că trăiesc un timp solar chiar dacă noaptea vine, vine! Un uragan colindă-n mine și sunt un altul, nu ce par. Încă mai pot să dau în dar însă nu știu cui se cuvine. Caut prințese și regine și vin doar fete de zlătar. Dar chiar dacă mă simt ghețar, magmă fierbinte simt în
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
Să știi că sunt puternică și, dacă Firea se va întoarce împotriva mea, voi lupta chiar și împotriva Firii. Furioasă, aruncă un munte de zăpadă în vârtelnița lui Moș Vreme, viscolind-o cu suflarea-i turbată. Apoi ieși ca un uragan dând peste cap vânturile de la răscruce, șuierând și făcând cărări de zăpadă prin Țara Norilor, ajungând în Palatul de Gheață Veșnică frântă de oboseală. Chemă garda și trimise după Negru-Cioară. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-23 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
trudeau ca proștii zi și noapte ca să le fie, chipurile, mai bine. Sărmani dezaxați! Acumulaseră bunăstare și uitaseră că asta aduce trufie, ură, dorință de jaf din partea celor tradiționaliști, războaie și, în ultimul timp, imigrație. Pe lângă alte cataclisme: cutremure, potopuri, uragane, sau înghețuri cumplite asta, imigrația deci, părea cea mai cumplită osândă pentru nebuneasca lor erezie. Din păcate nu se învățau minte și continuau cu munca cea umilitoare sperând ca netoții că, odată și odată, vor deveni un bun exemplu de
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe acoperișul lumii Poetei A. P. Pe-acoperișul lumii s-au strâns ghețuri Uitarea stăpânește în vazduh Iar eu nu vreau să deslușesc în cețuri Nici îngeri, nici iubire și nici duh! Pe cerul răvășit de uragane Doar găurile negre mai clipesc Tăcerile trecute mor orfane Când liniștea eternă îsi doresc! Prin stih rechem vibrația celestă Cu gând la invocate așteptări Sub bolta bântuită de tempestă Revăd trecutul meu de nicăieri! Pe-acoperișul lumii s-a strâns
PE ACOPERIŞUL LUMII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350150_a_351479]
-
întrebarea și-i răspunse: - Gândești ca un tâmpit! Ei vor doar să ne descurajeze pe noi cei care cunoaștem lucruri interzise altora și milităm pentru a mai adânci știința noastră secretă! Aia e! Ei, da! Aici așa era! Porni un uragan de întrebări la care acum răspundeau și cei doi, Relu și Nelu, care împărtășiseră ca frații toate chinurile îndurate când cu intrarea în negurile în- spăimântătoare ale bălții fantomă. Spre dimineață, pe când se întorceau spre casă, mereu surprinzătorul Melu, mai
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
viața. Nu a divorțat niciodată nimeni. Te rog să nu fie începutul de la unicul nostru fiu! - Nu se pune problema căsătoriei deocamdată, papa. Abia ne-am cunoscut. - Știu, știu cum sunt aceste începuturi vulcanice. Pot lăsa în urma lor dezastre precum uraganele sau cutremurele. - Nu fi pesimist. Nu vreau să-ți stric atmosfera de bună dispoziție. Din nou îți mulțumesc și fug la culcare. Mâine vreau să merg la plajă, așa că te las cu pipa ta la răcoarea nopții. Noapte bună! - Noapte
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
coace grânele vara, prosper, sunt cu omul adorat alături în gând , nu disper..... Să îmi fii tu mereu Nordul , stea călauzitoare, omule bun, să ne bucurăm împreună de drum drept și neted acum, nu ne-ar întoarce nici valuri, nici uragane...căci împreună, oricâte încercări vor mai fi, noi suntem vremea cea bună ... Căci te iubesc mai mult că infinitul , mai splendid și spectaculos că răsăritul! Căci te ador mai năvalnic decât marea în furtună, căci te iubesc sublim, până la mândră
ÎN VIS de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 () [Corola-blog/BlogPost/365200_a_366529]
-
tu mi-ai distrus-o încet sărut cu sărut am încercat iarăși zile în șir să repar fisurile tu tot mereu fără să știi ai prefăcut-o-n pulbere în cioburi în fâșii ce mă voi face însă la primul uragan vei reuși atunci să șlefuiești dintr-un mic nor un munte? Referință Bibliografică: O mantie protectoare / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
căpitanul Zefir. - După mine, la atac! strigă Mărțișor, ridicând deasupra capului paloșul fermecat, dăruit de împărat, din care jeturile de raze ucigătoare se împrăștiau pe mii de kilometri în văzduh. Îl urmau îndeaproape generalii Rază și Vânt Fierbinte, precum și fiorosul Uragan de Foc, iar în urma acestora, grosul armatelor de luptători cu raze fierbinți ucigătoare, cu scuturi de foc, toți călări pe cai înaripați. Porni în trombă spre teatrul operațiunilor de război și viteazul Nor Alb, cu armata sa de voinici, mult
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
să curgă șiroaie de apă. Sufla Nor Vânăt disperat, spulberând în mii de fâșii cămeșoiul lui Nor Alb, dar fulgerele acestuia îl transformară într-o fleandură zdrențuită care plutea în derivă prin cer, precum o pânză de corabie smulsă de uragan. Viteazul Viscorilă se aruncă cu toate trupele lui de Vânturi Lățoase, luptători de elită, ce suflau și urlau ca turbații, făcând cărări printre luptătorii lui Mărțișor. Dar generalul Vânt Fierbinte își îndreptă ostașii, îmbrăcați în uniforme roșietice, ce se revărsară
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
îndelung. Ceilalți eroi descălecară și ei, dar se opriră, privindu-i zâmbind. Căpitanul Zefir a zâmbit și el, dar trist. A murmurat în gând: - Așa a fost să fie!... Norocul lui... Dar, măcar ea să fie fericită... Câțiva viteji rânjeau. Uragan de Foc șoptea lui Vânt Fierbinte: -S-a ajuns tâlharul!... - Trebuie să avem „grijă”de el! mârâi și Rază Fierbinte. Soare-Împărat îi privea și el cu lacrimi în ochi. De bucurie, bineînțeles. Și gândea: Cum am putut să cred că este
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
își intitulează poetul cartea „Căutând insula fericirii"? Ne dă de înțeles în versurile care împrumuta titlul volumului: „Încercam cu toții să supraviețuim/ în secolul acesta al turbulenței/ creându-ne în imaginație/ mici insule/ unde evadăm atunci când/ nu mai putem face față uraganelor și cutremurelor..." Acolo, în insula fericirii, poetul uita de greutățile și necazurile cotidiene, joacă un șotron imaginar, își imaginează că îmbrățișează staruri de cinema (feminine) și, uneori, invita câțiva prieteni dragi cărora le împărtășește generos din bucuriile de el descoperite
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Ni-e dor și nu mai strigă un sărut Prin alte gânduri răzvrătite de dureri Ne-mbrățișăm tăcerile-n trecut Prezentu-i îngropat și stins în ieri... Saharele-au crescut în asfințit Nici ploi, nici uragane nu ne-adapă Cascade din izvoare de argint Nu-s de ajuns și-n noi tristețea sapă... Nu ne găsim nici pașii nici chemarea Au asurzit potecile-n amurg Doar umbre mai adună înserarea Când peste noi atâtea nopți mai
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351830_a_353159]
-
Sale Regelui Mihai nu are echivalent decât în superficialitate - atunci când se vrea lămurită istoria prin neștiință. Ura, în această categorie de judecăți este o meteahnă testamentară securisto-comunistă. Nicicând, nici chiar înainte de 1989, ura nu a fost și nu e ca uraganul ce nu cunoaște pacea, așa cum e în fierea gândului și în tunetul discursulor unora, azi. Fundamentarea urii lor se inversează din partea poporului pe care îl disprețuiesc și cu toate acestea, seva adevărului continuă să nu se transfere natural, de la rădăcină
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
de un pretext (Republica este unul din acestea), numai pentru a goli boloboacele și a le da de-a dura ca pe niște instituțiuni ce nu mai corespund intereselor vitale ale noii societății. „Eram la Lipănesc-n grădină de câteva ceasuri. Uraganul entuziasmului creștea mereu când o onoare neobișnuită veni să-l ridice la paroxism. Prezidentul el în persoană - urmat de un adiutant veni să viziteze petrecerea noastră populară. Marele om (pentru cât?! ne mirăm noi) ne zise câteva cuvinte. Era încântat
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
sacre!” Este convins că noi românii am învățat să privim înainte și să simțim divin, că fiecare dintre noi, ori unde s-ar afla, își aduce contribuția la schimbările lumii, „precum fluturele care din mișcările aripilor sale a declanșat un uragan în partea opusă a pământului ... Să nu uităm că noi toți suntem dăruiți de la Dumnezeu cu potențialul FLUTURELUI”. Se pare, că nu îi este străin acel „efect al fluturelui” și nici aspectele „teoriei Haosului” care semnalează că la cea mai
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
faimosul „stilul e omul”. Câtă deosebire între scriitor și om ! Pe de o parte un stil lipsit de înflorituri, iar pe de alta o grădină bogată. Un cer de iarnă, limpede, oțelit e stilul său, iar omul a fost un uragan cu străfulgerări violente, pe culmile norilor fantastici. Ce cumpănit e stilul lui Caragiale și ce impetuos a fost omul !” În casa lui Vlahuță era mare sărbătoare când de la Berlin soseau câteva rânduri sau o telegramă. Își avea odaia sa care
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
tu în istoriile esențiale?! Mersul stelelor este adesea mai incert decît visurile oamenilor. Începuse iar ploaia. Apăsătoare, insistentă, obositoare. Ploua ca în Bacovia, ploaie nevrotică. Ploua cum zisese Thomas, pînă la saturație, la două zile, în ropote, cu rafale de uragan ce țineau cîteva minute, și cu picături mari, explozive. Licurișca s-a strîmbat, de parcă erau acri strugurii, și Thomas a renunțat să o mai cicălească. Un scurt schimb de priviri aprinse, apoi furtuna s-a calmat în spritele lor. După cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
peste frunze razele de soare albastră e marea, tacerea-i de sare, și clopotele bat lugubru-a sfârșit mai moare o stâncă și ploua cu vid. Pământul e palid, se scutura-n sila și apele țipă se sparg fără milă, uraganul din noi atunci se pornește, ne iartă tu Doamne pe noi și oprește. Această vâltoare și tremur de crengi în care totul se sparge în haos de legi, ideea dispare în fizica pură printre legi fără milă ivite-n natură
HOMO HOMINI LUPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356676_a_358005]