1,147 matches
-
de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea în regiuni istorice sărace, de tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare neagricolă în rural ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). De fapt, condiționarea puternică a ocupării neagricole este dată nu de forma de relief, de istoria urbanizării sau de oferta urbană de locuri de muncă în ocupații salariale, ci de stocul de educație disponibil la nivelul comunelor din județ. Cu cât ponderea populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare neagricolă este extrem de diferențiat în funcție de amplasarea satului față de orașul cel mai apropiat. Cea mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din total teren agricol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din total teren agricol la nivel de mediu rural-județ* -0,40 -0,47 0,00 -0,32 -0,58 0,00 Județ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în populația ocupată din orașele județului 2002 2,26 0,38 0,01 1,08 0,27 0,05 R2 0,67 0,63 Sursa de date: Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002. Pentru județul Ilfov gradul de urbanizare a fost considerat ca egal cu ponderea populației urbane din București plus județul Ilfov. * Indice relevant pentru forma de relief dominantă și pentru modul de folosire a terenurilor agricole. Pondera mare de teren arabil din total teren agricol este specifică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
absolvise o școală de nivel post-gimnazial) atunci acesta devine cel mai puternic predictor. Pondera de teren arabil din total teren agricol încetează să mai aibă coeficienți de nivel semnificativ. Se mențin numai, la nivel semnificativ, coeficienții pentru Moldova și Oltenia, urbanizarea din 1930 și ponderea salariaților din urban. Introducerea nivelului de educație rurală în seria predictorilor pentru navetism atrage după sine o configurație în care coeficienții semnificativ diferiți de zero rămân cei referitori la urbanizarea din 1930, localizarea în Moldova și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
semnificativ, coeficienții pentru Moldova și Oltenia, urbanizarea din 1930 și ponderea salariaților din urban. Introducerea nivelului de educație rurală în seria predictorilor pentru navetism atrage după sine o configurație în care coeficienții semnificativ diferiți de zero rămân cei referitori la urbanizarea din 1930, localizarea în Moldova și Oltenia și nivelul de educație din rural. Ambele modele de regresie multiplă au fost rulate fără județul Ilfov, județ cu situație excepțională datorită localizării sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
unor unități economice lucrative în sat. Pentru aceasta este însă nevoie de o conlucrare între actorii migrației externe și autoritățile locale și/sau naționale. Sfârșitul anilor ’60 marchează debutul expansiunii industriale în România, proces care este însoțit de corolarul său - urbanizarea. Aceste două macroprocese sociale nu s-au putut realiza fără antrenarea unei mase tot mai mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și cea în care se situează locul de muncă al navetistului poate fi pe o durată mai scurtă sau mai lungă de timp. Din acest punct de vedere în România predomină pendularea cotidiană în scopul muncii. Efect al industrializării și urbanizării puternice din intervalul 1960-1970, fenomenul navetismului a cunoscut valori spectaculoase în România acelor ani. Pentru comunitatea rurală, pierderea nu era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dezvoltarea și modernizarea economiei; factori sociali: determină acțiunile și direcțiile de armonizare a veniturilor categoriilor sociale din sectorul public și a ajutoarelor sociale necesare persoanelor în vârstă; factori demografici: creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe vârste și categorii socioprofesionale; urbanizarea: are o putere deosebită asupra sporirii cheltuielilor publice atât pentru formarea suprastructurii urbane, cât și pentru finanțarea utilităților publice caracteristice mediului respectiv; factori politici: fac referire la creșterea apreciabilă a complexității atribuțiilor statului contemporan și la transformarea concepției politice cu privire la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de altă parte, Paul Virilio se referă, nu fără a avea dreptate, la pretențiile tehnoentuziaștilor de fuziune hardware/software/wetware ca la o noua ipostaziere a esențialismului, de data aceasta unul tehnic sau unul „cybercult”. În termenii arhitectului, asistăm la „urbanizarea propriului corp” prin interfațare computațională sau prin implantare tehnică, proces care generează invalidarea tehnologică a individului. Cetățeanul telemetropolei cyberspațiale, echipat terminalistic, are drept model patologic „handicapatul motorizat”, protezat astfel încât să controleze mediul înconjurător în lipsa mobilității. Urbanistul prezintă „figura catastrofică” a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și începutul secolului XX se constată o înflorire deosebită a programelor de educație a adulților. După Kidd și Titmus (1985), următorii factori au stimulat în această perioadă educația adulților: revoluția industrială, marile descoperiri geografice, revoluțiile social-politice, mișcările naționaliste, marile migrații, urbanizarea, cererea de tehnologie superioară. Prima școală superioară pentru adulți este considerată aceea organizată de Grundtvig, în Danemarca, și care a instituit un model scandinav al educației adulților (educația comunitară, centrarea pe rezolvarea problemelor social-economice ale regiunii). N.F.S. Grundtvig (1783-1872) a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a țării, așa cum se întâmplă de exemplu în Principatul Monaco, situație inexistentă în statele arabe. Statele cu valori mari ale indicelui Iu (peste 0,30), caracterizează statele cu o supraconcentare la nivelul capitalei, indiferent de gradul, redus sau ridicat, al urbanizării: Djibouti, Sahara Occidentală, Somalia, Eritrea, Comore, Mauritania, Irak, Qatar, Liban, Kuwait, Egipt, Libia, Tunisia. Statele cu valori medii și scăzute ale indicelui Iu (sub 0,30), dispun de o rețea urbană echilibrat dezvoltată, deși nu întotdeauna echitabil distribuită în teritoriu: Siria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ale indicilor de primațialitate: Ig>0,50; Iu>0,50; Is>0,60. Aceste state se caracterizează printr-o supraconcentrare a populației și activităților la nivelul capitalei (unde locuiesc peste jumătate din locuitorii țării), element materializat printr-o rată a urbanizării de peste 90% și un grad de dominanță netă a capitalei asupra restului sistemului urban, aspect ce concretizează un anumit dezechilibru de sistem. În această categorie se încadrează trei state: Kuwait (cu 97% populație urbană și 54% în capitală), Liban (cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
F. Modele socio-culturale în lumea arabă Sub aspect spațial, structurile sociale definesc o seamă de clivaje/diferențieri regionale, funcție de care, după clasificarea lui Max Derruau, se identifică două tipuri de societăți (fig. 10): societăți relativ urbanizate sau în curs de urbanizare ce se suprapun însă unor societăți rurale, puternic polarizate social, în care predomină o structură seniorială a proprietății și relații sociale ferm ierarhizate între diferitele pături socio-economice. Acest tip de societate se suprapune practic în totalitate peste statele arabe propriu-zise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii spațiale și demografice a urbanului și ruralului, precum și a configurării raporturilor urban-rural. A. Spațiul urban - de la autohtonismul istoric la racordul cu lumea exterioară a. Fenomenul urbanizării în lumea arabă a cunoscut o serie de particularități, care îi conferă o matrice proprie, ce cuprinde atât elemente de factură autohtonă, cât și elemente specifice urbanității europene (în ținuturile nord-africane și levantine în special) și asiatice (elemente persane, indiene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Melita. Grecii, au întemeiat între secolele VIII - VI î.Hr., orașe-colonii pe segmentul estic al litoralului nord-african: în delta Nilului - Naucratis (Shibîn el-Kom); pe litoralul libian - Cyrene, Apollonia, Barca și Tauchira. Sub umbrela imperiilor roman și macedonean s-a extins fenomenul urbanizării. În perioada stăpânirii macedonene s-au dezvoltat structuri urbane în Levant - orașele Antiohia, Heliopolis (actualul Baalbek) și în Egipt - orașul Alexandria, creat ex-nihilo prin schițarea tramei urbane cu dâre de făină. În epoca romană s-au dezvoltat orașe în special
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
din Maroc. În ultimele decenii în unele state petroliere bogate au fost demarate proiecte grandioase de construcție a unor centre urbane eclectice, cu aspect futurist, situate în proximitatea orașelor vechi, precum în Dubai, Abu-Dhabi, Al Kuwait, Jeddah, Dahran. Gradul de urbanizare a cunoscut o anumită specificitate de evoluție în timp, dar și o distribuție spațială particulară, determinată de condițiile istorico-sociale specifice. În ciuda faptului că a reprezentat leagănul fenomenului urban, actualul spațiu al lumii arabe a avut o dezvoltare rurală îndelungată, cunoscând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
din Golful Persic, statele maghrebiene), concomitent cu o creștere urbană modestă în lumea arabofonă mixtă, ce poate fi considerată o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate (în Ciad, Sudan, Mauritania, Somalia, Eritrea, Yemen). Astfel, în Arabia Saudită gradul de urbanizare era de 58,3% în 1975, 81,0% în 2005 și va fi de 83,2% în 2015, iar în E.A.U. - 83,6% în 1975, 76,7% în 2005 și va fi de 79,5% în 2015. La polul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
La polul opus, corespunzător acelorași ani de referință, Ciadul înregistra o populație urbană de 15,6%, 25,3% și 30,5%, iar Eritrea - 13,5%, 19,4% și 24,3%77. În prezent, pe ansamblul domeniului arabofon, nivelul mediu de urbanizare este de 64,8%, net superior mediei mondiale, care în anul 2008 a atins pragul de 50%. Discrepanțele sunt însă mari în plan spațial. Spațiul arab propriu-zis are un grad mediu de urbanizare de 73,5%, iar spațiul arabofon mixt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pe ansamblul domeniului arabofon, nivelul mediu de urbanizare este de 64,8%, net superior mediei mondiale, care în anul 2008 a atins pragul de 50%. Discrepanțele sunt însă mari în plan spațial. Spațiul arab propriu-zis are un grad mediu de urbanizare de 73,5%, iar spațiul arabofon mixt de numai 37,9%. Pe continente, balanța înclină vizibil în favoarea arealului arabofon asiatic cu o valoare de 76,9%, comparativ cu arealul arabofon african cu 51,3%. Față de domeniile continentale învecinate, spațiul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de 68,8%), Asia nearabofonă (42,6%) și Africa nearabofonă (cu 40,8%). Din punctul de vedere al repartiției fenomenului urban la nivelul statelor, se evidențiază încadrarea țărilor arabofone în patru categorii (fig. 11): statele dezvoltate, cu un grad de urbanizare de peste 70%, în număr de 13, au ajuns la acest nivel fie pe filiera dezvoltării industriei hidrocarburilor (Arabia Saudită, Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman, Libia), fie pe filiera dezvoltării terțiarului superior - servicii financiar-bancare (Liban, Iordania), fie se încadrează în tiparele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]