1,126 matches
-
1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază intensificarea actelor de violență cu procesele dezvoltării; orice societate parcurge în evoluția ei trei
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar în momentul în care acestea vor atinge parametrii vizați și actele de violență se vor diminua. Analizând aceste perspective, V. Preda (1998, 10) nu exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz prezentat în Mihăilescu, 2003, 134
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mobilitatea geografică, socială și violența. Explicația derivă din faptul că violența are la bază „un faliment la funcției de socializare” pe lângă nesiguranța caracteristicilor societății la momentul respectiv. Cercetarea mai subliniază un aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458). Acesta definește devianța ca „ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept neconforme cu așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate în perioade de timp diferite s-au evidențiat o serie de concluzii care arătau că urbanizarea este însoțită de diverse forme de devianță (s-au dublat ratele de sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este vorba, de exemplu, de urbanizarea localit??îi Bath, condus? de John Wood ?i de fiul s?u �ntre 1727 ?i 1770. Dintr-un ț�rg medieval, ei fac un oră?-stă?iune de ape la mod?, unde Queen�s Square, King�s Circus (1764) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i �n oră?e germane (P. Laborde), cartiere noi par inspirate din sistemul lui Cerda. �n sf�r?it, Imperiul german, fondat �n 1871, dezvolt?, o dat? cu instaurarea statului, structurile tehnice ?i administrative �ns?rcinate s? ?în? sub control urbanizarea, cu ajutorul unor planuri regulatoare, �ntr-o ?ar? cu o puternic? cre?tere demografic? ?i industrial?. Aceste demersuri urbanistice � pragmatice, pentru rea-liz?rile haussmanniene ?i germane; progresiste, pentru Cerda � s�nt �n serviciul metropolei, expresie a unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de locuin?e agrementate cu plantă?îi ?i �n general dispuse dup? teoria cet??ilor-gr?dini a lui Howard. Amsterdamul d? unul din primele exemple de extindere urban? planificat?. �ntr-adev?r, �ncep�nd din 1917, H. P. Berlage (1856-1934) dirijeaz? urbanizarea zonei Amsterdam-sud pe care o structureaz? din mari loturi de case de 100 p�n? la 200�m pe 50�m, construite din c?r?-mid?. Cele pe care le realizeaz? M. de Klerk (1884-1923), P. L. Kramer (1881-1961) sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de o arhitectur? foarte �ngrijit? ?i bine integrat? sitului. �n Fran?a, r?spunsul la criza de locuin?e ia mai �nt�i, �n preajma lui 1950, forma �marilor ansambluri� că ele-mente de baz? ale politicii guvernamentale �n materie de urbanizare. Marele ansamblu nu este un tip urbanistic; pur ?i simplu, un avatar foarte schematic al Cartei de la Atena, construit �n periferie urban? ?i insuficient echipat �n cea mai mare parte a timpului. Sintagma nu indic? dec�ț o cantitate: peste
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu ochiul liber al economiei de spațiu este cel al construcțiilor urbane. Dezvoltarea industriei moderne necesită concentrarea unui număr mare de oameni pe un spațiu restrâns, datorită necesității ca aceștia să coopereze la procesele tehnologice industriale sau de altă natură. Urbanizarea merge mână În mână cu industrializarea. Una din caracteristicile orașelor moderne este tocmai o extraordinară concentrare a populației pe suprafețe restrânse. O asemenea concentrare a fost posibilă prin realizarea de către creativitatea umană a o serie de invenții de principiu care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu ochiul liber al economiei de spațiu este cel al construcțiilor urbane. Dezvoltarea industriei moderne necesită concentrarea unui număr mare de oameni pe un spațiu restrâns, datorită necesității ca aceștia să coopereze la procesele tehnologice industriale sau de altă natură. Urbanizarea merge mână În mână cu industrializarea. Una din caracteristicile orașelor moderne este tocmai o extraordinară concentrare a populației pe suprafețe restrânse. O asemenea concentrare a fost posibilă prin realizarea de către creativitatea umană a o serie de invenții de principiu care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
urbane abia după 1950 în statele petroliere de la Golful Persic și în Maghreb. Concomitent, creșterea urbană a fost modestă în lumea arabofonă sahariană, unde asistăm la o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate. În prezent, gradul mediu de urbanizare este de 64,8%, cu un nivel mult mai mare în spațiul arabo-asiatic (76,9%), comparativ cu Africa arabofonă (51,3%). Față de continentele învecinate, spațiul arabofon deține o valoare intermediară, ceea ce îi conferă valențe de tranziție spațial-urbană între Europa (cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
surse documentare, precum presa, jurnalele, memoriile și corespondența scriitorilor, aceștia ocupând, de altfel, locul central în demersul de recuperare a chipului unui oraș, demers care nu exclude imaginarul. P. urmărește evoluția civilizației, schimbarea mentalităților, a modei, a vocabularului, insistă asupra urbanizării din anii ’30 , când și cultura se bucură de sprijin, iar literatura, în pas cu timpul, se modernizează, depășind tabuurile. Ideea cardinală a cărții rămâne aceea că în Bucureștiul interbelic normalitatea a fost posibilă prin existența a două coordonate esențiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
numeroși autori, în vârsta școlară. Aceasta se instalează la băieți între 12 și 14 ani. Menționăm că pubertatea variază, ca durată, de la individ la individ, iar momentul instalării este influențat de factorii ereditari și de cei de mediu (alimentari, geoclimatici, urbanizare). Individualizarea perioadei pubertate și diferențierea vârstei cronologice de cea biologică este un element de primă importanță în optimizarea procesului instructiveducativ. Această perioadă marchează intrarea în funcțiune a unor glande endocrine, care determină apariția caracterelor sexuale secundare și modificări ale întregului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
și un relativ succes în întreprinderea încercată. Continua desființare a comunelor, de la 4229 în 1965 la 2706 în 1968, comasarea în proporție de masă a satelor, circa 1890 fiind înglobate în alte localități, rurale sau urbane, încearcă un proces de urbanizare a satelor în dauna agriculturii și a unui spor artificial al populației orașelor - ceea ce nu servește urbanizării și progresului, cu toate că un număr de 145 de comune rurale sunt făcute să devină comune suburbane. După 1968, numai în trei ani, numărul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1968, comasarea în proporție de masă a satelor, circa 1890 fiind înglobate în alte localități, rurale sau urbane, încearcă un proces de urbanizare a satelor în dauna agriculturii și a unui spor artificial al populației orașelor - ceea ce nu servește urbanizării și progresului, cu toate că un număr de 145 de comune rurale sunt făcute să devină comune suburbane. După 1968, numai în trei ani, numărul orașelor va crește de la 183 la 236, la bază stând doar criteriul populației pe care îl numărau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drum spre Suceava. La acea vreme, pe dealurile Tătărașilor erau codri seculari, în care se oploșeau adesea tătarii și cazacii care veneau să prade orașul. Cu vremea, "latura Tătărașilor" capătă aspect de sat, apoi începu să aibă aspect de ușoară urbanizare, mai ales după mai bine de un veac, când în jurul bisericii noi, luă ființă un han și prăvălii, menite să sporească veniturile bisericii. Pe la anul 1626, în locul bisericii din lemn, Hatmanul și Pârcălabul de Suceava Ioan Nicoară zis Nicorițăsfetnicul și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
județe în fiecare an al perioadelor intercensitare. Înainte de prezentarea unor aspecte referitoare la modul de stabilire a structurii pe medii a populației, trebuie lămurit conținutul acestor noțiuni: mediu urban și mediu rural. Acest lucru este necesar deoarece, caracterizarea gradului de urbanizare la nivel național și mai ales la cel internațional ridică probleme deosebite, determinate de folosirea unor criterii diferite de definire a populației urbane și a celei rurale, cât și a clasificării orașelor după mărime. În practica internațională (potrivit concepției specialiștilor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin în medie la o persoană
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]