1,952 matches
-
Radu Stanca” din Sibiu. Acolo l-am cunoscut și acolo mi l-am imaginat ieșind din șoaptele lui pe un tînăr slab, slab, cu ochelari cu rame mari, mari, la fel de mari ca și dioptriile pe care le purta, descinzînd în urbea numită Piatra Neamț. La Teatrul Tineretului a debutat Horațiu Mălăele cu Dorde din Tinerețe fără bătrînețe, în regia Cătălinei Buzoianu, în 1975, imediat ce a terminat școala la clasa Octavian Cotescu. Pe urmă a fost Truffaldino într-un spectacol cu Slugă la
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
parte, recunoașterea unei staturi culturale și a unei instanțe, iar pe de alta, venea să confirme că nu a fost o întâmplare că, sub sigla Partidului Alianței Civice, a fost ales, și nu doar o dată, Carol Shreter ca primar al urbei. Parcul orașului îi poartă, de altfel, numele. A fost o extrem de densă zi de 19 aprilie, cu margini ai zice flotante, în care au încăput multe. În prima parte, ședința Comitetului director, cu puncte destule, centrate pe starea Uniunii și
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
zice convulsivă) a Europei. Cel căruia îi place „să șoricărească” prin „terfeloage”, cum singur spune, anume George Dorn, alter-ego al autorului, trăitor în România contemporană, are doi prieteni, egalmente amatori de forări, mai mult sau mai puțin speculative, în trecutul urbei lor, dacă discuțiile se poartă în jurul unor repetate rânduri de votcă. Edificat, ca pact narativ, pe două paliere cronologice, fără suspin paseist după Turnul Babel, care era atunci ceea ce se numește, în ficțiune, Orașul, romanul mizează, aproape integral, pe resursele
Case, constructuri și, în special, subterane by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4382_a_5707]
-
Nou, unde poposește un impostor care se dă drept poetul Alexandru Vlahuță, stârnind o fierbere grozavă în familia unei notabilități locale, protopopul cercual Ion Mantu, „unul dintre cei mai arzători și mai «volinți» patrioți ”, ca, de altfel, în toată micuța urbe provincială. (Apropierea - ca punct de pornire, cel puțin - de Revizorul lui Gogol se impune cu forța evidenței). Falsul poet răvășește inima domnișoarei Veturia, fiica părintelui Mantu, căreia îi dedică un poem, dar o sensibilizează corespunzător și pe bucătăreasa Marta cu
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
statului național român, Ferdinand Întregitorul. Clipa astrală a alipirii Ardealului la trupul țării este marcat - în realitate, dar și în visul preotului - de o impresionantă ceremonie care se desfășoară la... Alba Iulia. Desigur, exista un precedent Mihai Viteazul în alegerea urbei transilvane ca loc al proclamării Unirii, dar asta nu face intuiția lui Caragiale mai puțin tulburătoare. Pasajul este uimitor: „Sângele a-ncetat să curgă și, la lumina aceluiași soare de acum trei sute de ani, porțile de fier ale cetății Alba-Iulia se
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
recunoșteau drept marele lor maestru. Tîrgovișteni pentru un mare „tîrgoviștean”! Într-un fel, bucureșteanul Mircea Horia Simionescu, căci se mutase în Capitală încă din perioada studiilor universitare și aici a trăit o viață, revenise și în acest fel, simbolic, în urbea natală, unde, împreună cu colegii de liceu Radu Petrescu și Costache Olăreanu, începuse joaca de-a scrisul. Omogenitatea lor ca grup literar și anecdotica primelor isprăvi adolescentine explică de ce li s-a spus „Școala de la Tîrgoviște”. Altfel, Radu Petrescu se născuse
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
Apărut ceva mai târziu, judecătorul l-a examinat pe profesor, că din câte știa sioniștii nu credeau în steaua în cinci colțuri, câte avea cea scrijelită pe fruntea lui Caraeni”15. Stelian și echipele sale de legionari încep să terorizeze urbea, transmițând mesaje tuturor celor care nu-i discriminează pe evrei. Orășenii lui Cristian Teodorescu au însă regulile lor, instituite în timp, au onoare, și asta face ca, de exemplu, mesajele de amenințare ale lui Stelian către maiorul Scipion să cadă
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
Vasilache Mizilul are parte, în proza scurtă, să zicem așa, de cel puțin o pereche de priviri complementare. Nu știm cu siguranță dacă orășelul Z..., în care oprește, 25 de minute, trenul care-i aduce pe Vodă și doamna este urbea harnicului Leonida Condeescu, bănuim doar atât cât sintagma o zi solemnă ne îngăduie. Fapt e că, și în 25 de minute, și în O zi solemnă, timpul nu ajunge. Sus-numitul Leonida încearcă să facă dintr-un minut, cât oprește în
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]
-
poezia ține de esențe./ Eu însă, elev fiind, ca toți năucii,/ Îmi pierdusem - pe coridoare ori în săli - papucii/ Și-i căutam, deși era ora de fizică,/ Deși acuzat eram că nu mă dedau la metafizică/ De către ceilalți versificatori din urbe,/ Ci că tot umblam prin scaieți, prin grohotișuri și turbe” ș.a.m.d. (Poemul esențelor). Este foarte bine că avem, în sfârșit, o ediție de ținută a tuturor volumelor antume dimoviene. Ea va stimula, nu mă îndoiesc, interpretarea, furnizându-i
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
prestații. Optzeciștii au impus o dispoziție stradală, o familiaritate de „oraș mare” ce întrerupea tăios ruralismul încă prezent la predecesorii lor (îi avem în vedere pe barzii așazicînd consacrați din ambele serii). Douămiiștii au dus mai departe fanionul poeziei de urbe, pînă unde tupeul se întîlnește cu licențiosul, socotind de a lor datorie a face uz și de dulceața termenilor porno. Nicolae Coande pe care ne propunem a-l adnota acum e un poet precumpănitor al trupului omenesc. Ipostază ce cam
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
indiferenței este Agamiță Dandanache, cel ce sosește singur singurel în cetatea de sub munte, gata s-o cucerească - fiindcă nu-i pasă de cine îl va vota, el știind că tronul său din divanul de la București nu ține de votanții din urbea de sub munte, ci de voința irefutabilă a Cetățeanului Absolut de pe malurile Dâmboviței, - și de scrisoarea magică, de amor, către o damă foarte fierbinte, pe care el, Agamiță, o deține! Dandanache nu-și va datora succesul taberei lui Tipătescu - Trahanache, sau
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
de kilometri și kilometri și întârzieri de ore fiindcă, după ploaie, strada (adică, drumul european!), fără canalizare funcțională, s-a preschimbat într-un lac prin care mașinile abia treceau. În aceste condiții, tricolorul imens, montat de autoritățile locale pe colina urbei, nu dădea deloc bine: slătinenii ar fi putut să-și arate patriotismul și mândria națională nu afișând steaguri gigantice, ci construind drumuri pe care să se poată circula decent.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
că făcea eforturi imense spre a se adapta psihologiei unui țânc, deloc încântat de obligativitatea studiilor excesiv de precoce. Nu e vorbă că, în materie de copii, avea suficientă experiență: dăduse naștere la trei fii, deja afirmați în viața socială a urbei și care - la rândul lor - îi dăruiseră, sau urmau s-o facă, nu mai puțin de șapte nepoți. Dintre aceștia, cel mai apropiat îmi era Moțu Șerban, născut în 1951 ca și mine. Avea o claie de păr creț, blond-cânepiu
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
la prima mea profesoară: relația ei de rudenie cu Lucian Blaga și faptul că efectuase cândva studii la Uppsala în Suedia. Pe atunci, Blaga însuși locuia în zona înaltă a aceluiași cartier Andrei Mureșanu. Uneori, în preumblarea sa spre centrul urbei, trecea și pe sub ferestrele casei noastre din Cipariu, iar mama îmi atrăgea atenția asupra sa. Dar abia după 1989 aveam să pricep mai clar relațiile de familie dintre poetul-filosof și Marioara Șerban, născută Blaga. Cât privește conexiunea suedeză, îmi permit
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
cei cinci ani necesari pentru obținerea licenței (a făcut parte dintr-una dintre promoțiile cărora durata standard de patru ani le-a fost extinsă), se adaptase perfect în Capitală și, devenit brașovean la maturitate, a revenit mereu cu plăcere în urbea studenției, ca-ntr-un spațiu cu totul familiar, pînă cînd s-a și stabilit aici, către sfîrșitul vieții, cred că în toamna anului 2000. „Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
de existență! - mizează pe un program divers și spectaculos, cu extensii periplanetare. Paradele stradale din anii jazzului incipient de la New Orleans au fost evocate de Drum Kitchen Berlin - vreo 30 de percuționiști coordonați de Christoph Renner, ce evoluau prin centrul urbei la orele amiezii, de-a lungul întregii săptămâni festivaliere. Înainte de a asista la galele propriuzise, am avut parte de tradiționalul concurs al tinerelor talente autohtone, organizat în colaborare cu Casa de Cultură a Studenților Sibiu. Sarcina juriului nu fu deloc
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
trei persoane diferite, redactorul reușind să limiteze discrepanțele, dar nu complet. Ierusalim - biografia unui oraș este o carte fascinantă, foarte bine documentată, dură și obiectivă deopotrivă, despre centrul spiritual al celor mai mari trei religii monoteiste. De ce tocmai Ierusalimul, o urbe aflată într-un spațiu geografic mai degrabă aspru și în afara rutelor comerciale? Cu inteligență și eleganță, Simon Sebag Montefiore propune răspunsuri cel puțin surprinză toare, iar a-i urmări raționamentele întinse pe sute de pagini reprezintă pentru oricine un festin
Vârstele Ierusalimului by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3609_a_4934]
-
Comentând știrea despre intrarea în vechea capitală a Poloniei a cizmei hitleriste, Nicolae Iorga publică pe prima pagină mini-editorialul Ce este Cracovia. Puțini publiciști ai acelor timpuri au scris fraze atât de vibrante, precum profesorul Iorga, membrul Academiei din această urbe, încă din 1924, membru, totodată, doctor Honoris Causa a cinci universități poloneze. În condiții umilitoare pe care nu am a le judeca, și nu numai că sînt de competența altora, Cracovia a fost ocupată. În trecutul nostru însuși, legăturile cu
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
pentru o perioadă, un moment de cădere. Putem să arătăm elevilor din toată țara dotarea din liceele tehnologice buzoiene, realizate prin programele PHARE, ale MEN, dar și prin contribuția municipalității, care se implică activ în reabilitarea liceelor de profil din urbea noastră", a spus Aida Ioniță, inspectorul pe Tehnologii Buzău, conchide sursa citată. FOTO: Ziua de Buzău
Eveniment destinat elevilor din țară. "Are potențial uriaș" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37651_a_38976]
-
Timișoara, Aradul păstra încă orgoliul centrului care a pregătit Unirea din 1 Decembrie 1918. Între cele două războaie puteau fi văzuți, la manifestările culturale (la multe erau ei înșiși autori) sau, pur și simplu, la plimbare pe elegantul corso din urbea de pe Mureș, Aron Cotruș și Franyó Zoltán, Perpessicius și Al. T. Stamatiad, sculptorul Romul Ladea și pictorul Cornel Minișan, pianista Elisabeta Cotruș și pictorița Letiția Stamatiad. Ovidiu Cotruș a debutat în „Tribuna Română”2 cu o cronică la volumul Poeme
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
riscului de pierdere a ultimelor rezerve existente, prin suprasolicitarea terenului, în favoarea dezvoltării intensive și altor funcțiuni. Toate acestea sunt elemente ale proiectului de strategie "București 2035", prima încercare de a oferi o viziune acestui oraș, cu planuri de acțiune dedicate urbei și locuitorilor săi. Tendința pe plan mondial este readucerea naturii și biodiversității în orașe, cu beneficii majore pentru sănătatea populației. Copii au nevoie de acces la natură adevărată, nu la "gazonul " dintre cluburi și mall-uri. Bucureștiul a rămas singurul
Românii pot avea o a doua Deltă, dacă obligă Guvernul să acționeze - GALERIE FOTO by Vezi petitia Semneaza petitia Vezi semnaturi (103 semnaturi) () [Corola-journal/Journalistic/36278_a_37603]
-
prezența maghiară. Frumoasa diversitate etnică și culturală a favorizat și nivelul urbanistic al orașului, care, la 1922, avea nu numai edificii publice reprezentative și o infrastructură dezvoltată, ci și servicii publice de nivel european (salubrizare, plan urbanistic etc.). Așa cum majoritatea urbelor din Vechiul Regat nu aveau și nici nu vor avea, cel puțin până în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Ar fi fost foarte bine dacă politicienii noștri și-ar fi însușit lecția de administrație și urbanism a Transilvaniei, adoptând-
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
celei personale și a familiei sale. Dante își alege imediat un stil de viață coerent cu imaginea de om aparte și neintegrat, așa cum o percepe el sau cum ar vrea să fie. Îl caracterizează între altele distanța luată față de politica urbei; dar ceea ce ilustrează mai bine ideea de viață „aristocratică” spre care năzuiește este atitudinea lui față de muncă, de actvitățile economice și față de valoarea ce trebuie atribuită banilor. Ne frapează pe noi, dar poate și mai mult trebuie să-i fi
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
1931), ilustrează prima direcție, în care mica istorie se amestecă lejer cu detaliile pitorești, ferindu-se, însă - ne-o spune prefața - de romanțiozitate și de invenție. Povestea străzii mari, aceea ce străbate oricare așezare și pe care se perindă mărimile urbei, dar și poporul, unde au loc evenimente de stat și fapte comune, îi este dedicată mamei autorului, Tanți Locusteanu, fiica celebrului colonel. În treacăt fie spus, în Patul lui Procust, scris de admiratorul, se știe, memoriilor lui Locusteanu, toate străzile
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
falsă neglijență șlefuit-a șirag de stanțe-n stilul vremii sale. Că altceva prezentul nu-i decât vremelnică fărâmă de trecut știa prea bine, și că din uitare suntem făcuți: știință-atât de vană ca ale lui Spinoza corolare. În urbea de pe mal de nemișcat râu după două mii de ani de când s-a săvârșit din viață-un zeu (povestea ce v-o depăn este veche) e singur Bürger, și-n această clipă, acuma chiar, tot stanțe șlefuiește. Cauzele Apusurile, neamurile toate
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]