KorAP: Find »[drukola/base=urm & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...237 >

5,910 matches

Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347

societatea oficial... și societatea civil.... În cursul lunii decembrie 2000, presiunea popular... devine tot mai intens.... În fiecare sear..., numeroși praghezi se adun... În fața studiourilor de televiziune pentru a viziona jurnalul de știri produs de jurnaliștii greviști. În cele din urm..., manifestanții cîștig...: noul director al televiziunii demisioneaz... la 11 ianuarie 2001. Niciodat... de la „revoluția de catifea” din noiembrie 1989 nu a avut loc o mobilizare popular... atît de numeroas... (Corinne Deloy, Fundația Robert Schuman). Și nu a fost un foc

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
afl... concentrate trupe sovietice și, din ianuarie 2001, rachete nucleare tactice, contribuie la tensionarea raporturilor dintre cele dou... state, ca și a celora cu Belarus, considerat stat vasal Moscovei. Evoluția situației politice din Belarus și În special din Ucraina este urm...riț ... cu mult... atenție de c...tre Polonia. Această, sf...tuit... cel mai probabil de Statele Unite, a ales s... fac... din Kiev aliatul s...u privilegiat din Est, chiar dac... populația, p...strînd amintirea conflictelor care au opus cele dou

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
tor de cuvînt al Ucrainei În Uniunea European.... Totuși, manevrele președintelui Kucima și practicile sale antidemocratice au discreditat Întrucîtva politică polonez... de apropiere. Puternică implicare emoțional... a elitelor și a populației poloneze cu ocazia „Revoluției portocalii” din decembrie 2004, ce urm...rea democratizarea regimului ucrainean, a dus la rectificarea politicii poloneze de sprijin necondiționat. Ț...ri cu identitate În schimbare „Care este identitatea acestei mici națiuni din centrul Europei care, În cursul secolului nostru, nu a reușit În mai multe rînduri

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
membre - Bulgaria și România - În martie 2004. Un studiu intern al NATO, dat publicit...ții În septembrie 1995, Încearc... s... atenueze Îngrijorarea pe care o poate trezi l...rgirea. El subliniaz... c... aceasta nu ameninț... pe nimeni și c... nu urm...rește decît s... „creasc... stabilitatea și securitatea tuturor ț...rilor din zona euro-atlantic...” Încurajînd reformele democratice, privilegiind „modalit...țile și obiceiurile de cooperare, consultare și c...utare a consensului ce caracterizeaz... relațiile dintre Aliații actuali”, si sporind „transparență planurilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

Dunării.". La toate acestea, să nu omitem a adăuga (menționa) elementele românești aflate în Panonia și în Carpații de nord și nord-est (cf. N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, București, 1933, p. 41, 326 și urm.). Sextil Pușcariu, în studiul său consacrat reconstituirii românei primare, consemna: Nu mai rămân decât trei posibilități deja susținute: se poate admite că perioada comună din dezvoltarea limbii române vechi s-a desfășurat 1. numai în Dacia, 2. numai în Peninsula

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 161-162. 12. L. Musset, Les invasions. Les vagues germaniques, Paris, 1969, p. 202-203, apud Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 39. 13. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 231 și urm.. 14. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, București, Editura Stiințifică și Enciclopedică, 1988, p. 232-240; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura All, 2007, p. 152-156; Gh. Brătianu, op. cit., p. 67-69. 15. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Istoria Românilor, vol. I2, București, Editura Stiințifică și Enciclopedică, 1988, p. 232-240; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura All, 2007, p. 152-156; Gh. Brătianu, op. cit., p. 67-69. 15. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, op. cit., p. 241-244 și urm. 16. A. D. Xenopol, op. cit., p. 234-235 și urm. 17. Gh. Brătianu, op. cit., p. 69. 18. C. C. Giurescu, op. cit., p. 153-156. 19. N. Iorga, op. cit., p. 245. 20. Gh. Brătianu, op. cit., p. 71. 21. Ibidem, p. 73-74. 22. Ibidem, p. 75-77

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Enciclopedică, 1988, p. 232-240; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura All, 2007, p. 152-156; Gh. Brătianu, op. cit., p. 67-69. 15. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, op. cit., p. 241-244 și urm. 16. A. D. Xenopol, op. cit., p. 234-235 și urm. 17. Gh. Brătianu, op. cit., p. 69. 18. C. C. Giurescu, op. cit., p. 153-156. 19. N. Iorga, op. cit., p. 245. 20. Gh. Brătianu, op. cit., p. 71. 21. Ibidem, p. 73-74. 22. Ibidem, p. 75-77. 23. Ibidem, p. 77-80. 24. Ibidem, p. 80-81

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Politică, 1973, p. 9-15; C. C. Giurescu, Formarea poporului român, Craiova, Scrisul Românesc, 1973, p. 19-53, 55-56. 31. Gh. Ștefan, op. cit., p. 16-18. 32. Ibidem, p. 19-27. 33. Gh. Ștefan, op. cit., p. 28-31; N. Stoicescu, Continuitatea românilor, op. cit., p. 102-104 și urm; A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, București, Editura Academiei, 1972, p. 11-37. 34. Gh. Ștefan, op. cit., p. 31-42; N. Stoicescu, op. cit., p. 148-158, 159-178; vezi și D. Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, București, 1966

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
V. Spinei, op. cit., p. 198-201; V. Neamțu, Istoria orașului medieval Baia, Iași, 1997. 20. Istoria Românilor, vol. III, p. 496-508; V. Spinei, op. cit., p. 201-203; N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, în AARMSI, 36, 1913-1914, p. 14 și urm. 21. Istoria Românilor, vol. III, p. 508-520; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899; D.R.H. D, I, p. 29; Doc. Hurmuzaki, I/1, p. 429-430. 22. Istoria Românilor, vol. III, p. 522-529; D.R.H. B, I, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
op. cit., p. 177-178; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 319-320. 36. V. Spinei, op. cit., p. 314-316; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 321-323; M. Holban, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațiile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. 37. V. Spinei, op. cit., p. 318-320; Istoria Românilor, vol. III, p. 586-589. 38. N. Iorga, op. cit., p. 179-183; V. Spinei, op. cit., p. 320-326. 39. N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551. Bako G., Evoluția socială și economică a secuilor în sec. XIII-XIV, în Studii și articole de istorie, 1957, p. 39-56. Idem, Contribuții la problema originii ceangăilor, în SAI IV, 1962, p. 37 și urm. Baraschi S., Observații asupra necropolelor din epoca feudală timpurie în Dobrogea, în SCIVA 28, 1977, 3, p. 403-417. Barnea I., Un martyrium descoperit la Niculițel (jud. Tulcea), în SCIV, t. XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126. Barnea I., ș. a., Din

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
formare și consolidarea statului feudal Moldova în secolele XI-XIV, în AIIAI, 1979, p. 162-186. Idem, Tradiția letopisețelor și informația documentară despre lupta politică din Moldova în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în AIIAI, 1968, p., 11 și urm. Ciobanu R. Șt., Evoluția, rolul și însemnătatea Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de arheologie, Tulcea, VI, 1977, p. 233-243. Ciocâltan V., Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998. Ciuhandu G., Bogomilismul și românii, în Revista teologică

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de arheologie, Tulcea, VI, 1977, p. 233-243. Ciocâltan V., Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998. Ciuhandu G., Bogomilismul și românii, în Revista teologică, VIII, 1914, nr. 7-9, p. 177 și urm. Coman Ioan G., Teologi și teologie în Scythia Minor în sec. IV-VI, în B.O.R., 1978, nr. 7-8, p. 784-796. Idem, Scriitori bisericești din epoca străromână, București, 1979, p. 93-174. Comșa M., Cu privire la caracterul organizării social-economice și politice

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
regale și în "Cronica pictată...", în RdI 20, 1967, 1, p. 3-43. Idem, Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII-XIV, București, 1981. Idem, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. Holban Th., ˝Popii˝ și Biserica românilor din Polonia, în Arhiva, Iași, 1931, p. 25-30. Horedt K., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, București, 1958. Iordache G., Ocupațiile tradiționale pe teritoriul României, București, 1997. Iordan I., Toponimia românească, București, 1963

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139. Idem, Începuturile politicii comerciale a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii Moldovei, în AIIAI, 1984, p. 112-114. Idem, Studii asupra evului mediu românesc, București, 1984. Idem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în SAI, XVII, 1972, p. 94 și urm. Idem, Tradiția daco-romană și formarea statului românesc de-sine-stătător, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980. Tentiuc I., Populația din Moldova centrală în secolele XI-XIII, Iași, 1996. Teodor D. Gh., Teritoriul est-carpatic în secolele V-XI. Contribuții istorice și arheologice

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915

nu-i încă pătată de robia cea amară. Corpul tău făcîndu-l jertfă pulberei de pe pământ Vei trimite-un suflet mândru zeilor din cerul sfânt. Mori mai bine și, mormântul deschizîndu-l cu-a ta mână, O icoană luminoasă pe-a ta urm-o să rămână Despre nobila-ți ființă acelor ce te-au iubit. BOMILKAR (cătră LAIS) A făcut efect! Își roade barba. Ochiu-i strălucit!.... LAIS (lui CHALKIDIAS) Am știut întotdeauna cumcă nu ești un fricos. BOMILKAR (frecîndu-și mînile, aparte) Bun băiat

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763

creația lumii. Era ziua în care se producea „renovarea Creației” (Al-Biruni) și în care regele proclama : „Iată o nouă zi, a unei lumi noi, a unui an nou. Trebuie renovat ceea ce timpul a uzat” (Dimasqi) (vezi 20, pp. 80 și urm. ; 31, pp. 336-337). Nu este locul aici să trec în revistă ceremoniile de An Nou în care era reactualizată cosmogeneza pe baza unor scenarii mitico- -rituale tipice, atestate atât la populațiile de cultivatori primitivi, 44 Ordine și Haos cât și

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
să-l răpună prin acte „magice” sau „războinice”. Un astfel de motiv a fost interpolat în variantele populare românești ale legendei biblice, variante culese în jurul anului 1900 în diverse regiuni ale țării, din Bucovina până în Oltenia (3, pp. 126 și urm. ; 2, p. 153 ; 23, p. 19). Iată episodul în rezumat : în pădure, Noe construiește arca în secret (obligat de Dumnezeu). În timp ce lucrează, se taie la o mână. Din sângele scurs pe pământ crește călinul. Personaj inedit în economia mitului, Diavolul

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
al legendei - edificarea arcei în secret (41, p. 278). „[Dumnezeu] i-a poruncit lui Noe să construiască pe ascuns o arcă și să nu spună nici nevestei lui despre ceea ce face” (30, p. 258 ; vezi și 3, pp. 125 și urm.). În forma consemnată de Bandinus, motivul meșterii care ajută pare a fi preluat din legendele tip Meșterul Manole, unde acest topos este întotdeauna prezent, inclusiv în cele mai vechi atestări. În „varianta Neofit” (1747), cetatea Poenari este întemeiată de vătaful

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
măslin și tot în vederea răpunerii/organizării Haosului : o armă de răpunere a monstrului și o unealtă de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara insulă Ogygia (Odiseea, V, 311 și urm.). b) O legendă apocrifă. Motivul care ne interesează a fost vehiculat în Europa și prin intermediul unei legende apocrife cunoscute sub titlul Cuvânt pentru lemnul crucii. Iată, în rezumat, o versiune care a circulat în spațiul românesc. „Când vru Solomon să

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
și 172). Mircea Eliade a considerat că șamanismul din Asia Centrală și Nordică - inclusiv rolul magico-simbolic al tobei șamanului - a fost puternic influențat de diferite sisteme religioase sud-asiatice, în special de cele ale Indiei, Tibetului, Iranului, Mesopotamiei (55, pp. 495 și urm.). Ioan Petru Culianu a avut o poziție polemică, încercând să răstoarne direcția de producere a influenței (de la nord la sud) (126 ; 128). Cred că textul sumeriano-akkadian pe care îl comentez poate să aducă noi argumente privind problema influențelor „sudice” de

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau alt fragment dintr-o legendă cosmogonică : „[Dumnezeu] și-a aruncat băltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul”. În jurul acestui copac, „Dumnezeu făcu lumea”, iar „din frunzele

Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]